Publicat: 3 Mai, 2012 - 07:18
Share

Cine este şeful Poliţiei Române? Chestorul Liviu Popa a ultragiat o procuroare şi a pălmuit un poliţist (JN)
Legea privind Statutul poliţistului prevede la art. 41 că "poliţistul este dator să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană şi, prin întregul său comportament, să se arate demn de consideraţia şi încrederea impuse de profesia de poliţist".

În toamna lui 2008, pe vremea când era şef al IJP Bihor, Liviu Popa sărea la gâtul unei doamne procuror care-şi permisese să-i cerceteze penal un subordonat. Când cele două dosare au fost trimise în instanţă, iar cererea de strămutare a proceselor a fost admisă, actualul şef al Poliţiei Române a trecut la atac direct, într-o conferinţă de presă. "Este revoltător ce s-a întâmplat", declara el în data de 2 octombrie 2008. "Dintre toate cererile de strămutare judecate în această zi, a fost singura care a fost admisă. Avem informaţii că procurori din Oradea au intervenit la Bucureşti pentru a obţine această soluţie. Motivul este că au rămas în curu’ gol în faţa instanţei (n.r. - procurorii, adică). Rechizitoriul a fost contrazis de cercetarea judecătorească, iar acuzaţiile care i s-au adus acestui poliţist s-au dovedit nişte născociri. Acum, ca să salveze aparenţele, au făcut presiuni la Bucureşti pentru a muta dosarul, folosindu-se de pretexte născocite. Este aberant ce se poate întâmpla, toate din cauza orgoliilor unei procuroare bolnavă psihic. Şi spun asta cu probe, problemele ei psihice fiind dovedite cu acte în regulă", declara jurnaliştilor Liviu Popa despre procuroarea Saşa Cercel.

A doua zi, declaraţia lui a apărut "ad litteram" în presa locală. Saşa Cercel, care avea o vechime de 32 de ani în funcţia de procuror, s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu o cerere de apărare a reputaţiei profesionale. Fără să pară foarte deranjat de faptul că un şef de inspectorat de poliţie îşi permite formulări de genul "(procurorii) au rămas în curu' gol în faţa instanţei", Plenul CSM a comunicat că informaţiile din declaraţia publicată de presa locală nu corespund situaţiei de fapt existente. "Măsura strămutării judecării cauzelor a fost dispusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea părţilor vătămate care au formulat cereri în acest sens, şi nu a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea".

În ceea ce priveşte starea de sănătate psihică a doamnei procuror despre care Liviu Popa afirmase că ar avea "probleme dovedite cu acte în regulă", CSM precizează că "din verificările efectuate de Inspecţia Judiciară a rezultat că, în baza ordinul nr. 5/20.01.2003 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  s-a efectuat şi de către doamna procuror controlul medical obligatoriu, care nu a  evidenţiat niciun element care să sugereze indiciile unei  boli psihice.  De asemenea, în urma verificărilor s-a stabilit şi faptul că în perioada 2003 – 2008, după intrarea în vigoare a Legii 303/2004, doamna procuror nu a beneficiat de concedii medicale şi nu a urmat tratamente medicale de specialitate care să impună declanşarea procedurii de expertizare medicală". Plenul CSM a considerat întemeiată cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de doamna procuror Saşa Cercel şi a procedat la admiterea ei. Pe Liviu Popa însă nu l-a cercetat nimeni. Deşi, în declaraţia făcută jurnaliştilor, el a folosit cuvinte insultătoare la adresa unui procuror, pentru fapte îndeplinite de acesta în exerciţiul funcţiunii.

Popa a sărit, scut şi pavăză, pentru a apăra un subordonat (trimis în judecată, şi nu într-un lagăr de concentrare), chiar dacă sub bocancii lui se afla demnitatea unui magistrat... Era oare capabil cel care, odată ajuns la conducerea IGPR i-a numit pe poliţişti "beţivi", "nenorociţi" şi "plângăcioşi", să comită astfel de sacrilegii pentru oricare dintre subordonaţii săi?

 

Florin Georgescu este cel care va conduce cu adevărat guvernul şi economia. Întrebarea este cine l-a convins să lase liniştea academică de la BNR pentru poalele în cap ale politicii actuale? (ZF)
Întrebarea este cine a reuşit să-l convingă pe Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, să lase liniştea biroului din Strada Doamnei pentru zbuciumata viaţă politică unde înţelegerile se fac pe sub masă şi unde trădările sunt la ordinea zilei?
 

Pentru "vechii" din PDSR/PSD care au asigurat guvernarea între 1992 şi 1996, Florin Georgescu a fost cel mai bun ministru de finanţe pe care l-a avut România în ultimele două decenii. Pentru PSD-ul lui Adrian Năstase (2000 - 2004), mai tânăr, dar paradoxal şi pentru preşedintele Traian Băsescu, Mihai Tănă­sescu a fost cel mai bun ministru al finanţelor.

De câte ori s-a aflat PSD la putere, ministrul finanţelor a fost bătut în cuie tot mandatul şi era aproape cea mai puternică voce din guvern după primul-ministru.
 
Noul premier desemnat, Victor Ponta, 39 de ani, avea 20 de ani când Florin Georgescu tăia şi spânzura la Finanţe, când se bătea cu FMI pe privatizarea şi restructurarea economiei şi a companiilor de stat care pierdeau teren şi începeau să fie devalizate de foştii manageri şi de primii capitalişti făcuţi pe spinarea statului după Revoluţie. Acum Ponta este cel mai tânăr premier de după 1989, iar Florin Georgescu, 58 de ani, este ministrul lui de finanţe. Dar problemele au rămas aceleaşi: FMI este la Bucureşti şi probabil că va fi o plăcere să discute din nou cu Florin Georgescu, Ministerul Economiei "se chinuie" de câţiva ani să arate că vrea să privatizeze ce mai este de privatizat, şi mai este, contractele băieţilor deştepţi din energie, dar şi din alte sectoare sunt mai puternice ca niciodată, iar pierderile companiilor de stat care au mai rămas sunt tot acolo. Întrebarea este cine a reuşit să-l convingă pe Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR de 8 ani, să lase liniştea şi atmosfera academică din palatul BNR pentru zbuciumata viaţă politică, unde trădarea şi înţelegerile şoptite sunt la loc de cinste. La care se adaugă bineînţeles şi salariul de la BNR de peste 10.000 de euro pe lună, comparativ cu un venit lunar ca ministru de 1.000 de euro. Florin Georges­cu, avându-l ca model politic pe Ion Iliescu, nu a fost implicat în afaceri şi de-a lungul acestor două decenii nimeni nu a putut să spună că a făcut parte din vreun deal.

 

Presa străină despre Statuia Împăratului Traian: "Numele original al statuii era: Românul, după ce şi-a plătit taxele" (RL)
Statuia Împăratului Traian, realizată la iniţiativa Primăriei Capitalei şi la recomandarea academicianului Răzvan Theodorescu, a ajuns şi în presa din străinătate, care notează că ipostaza ciudată a reprezentării nud a personajului masculin a stârnit puternice reacţii: IRONICE.
 

"Statuia este batjocorită de români", scrie The Telegraph. "Postura ciudată şi nuditatea personajului masculin, ca de altfel şi apariţia lupului cu o eşarfă care reamintesc de steagul dacilor au stârnit o avalanşă de remarci ironice", mai scriu jurnaliştii din străinătate, care au avut grijă să selecteze câteva dintre comentariile acide, potrivit Realitatea.net.

Jurnaliştii de la The Telegraph notează şi comentariile ironice apărute pe site-urile de ştiri din România. "Numele original al statuii era: Românul, după ce şi-a plătit taxele", notează publicaţia.

Tot în The Telegraph apare şi comentariul: "Nu am văzut niciodată nimic mai grotesc, un lup cu un cap de pitbull, ţinut în braţe de un tip care este vizibil jenat de nuditatea sa".

Statuia este amplasată în faţa Muzeului Naţional de Istorie. Amplasarea statuii pe Calea Victoriei face parte dintr-o operaţiune de amenajare a spaţiilor publice, din cadrul programului "Calea Victoriei - traseu cultural".

 

Libertatea presei îl scoate din minţi! (EVZ)
Crin Antonescu a reluat seria atacurilor la adresa "Evenimentului zilei" de când am dezvăluit că a scos din bu­zunarul său de bugetar 400.000 de euro pentru un apartament. În condiţiile în care, tot mai des, în mintea lui Antonescu încolţeşte gândul răzbunării faţă de ziar şi ziariştii care-l critică, îi adresăm o scrisoare deschisă prin care îi reamintim că nu avem nevoie de aprobare pentru a publica articole care privesc activitatea publică.
Dezvăluirile din EVZ l-au transformat pe co-preşedintele USL într-un adversar feroce al publicaţiei noastre şi, prin dorinţa sa de a nu fi criticat, într-un adversar al tuturor jurnaliştilor.

Liderul USL, Crin Antonescu, are toate motivele să fie supărat pe "Evenimentul zilei", deoarece ziarul nostru a dezvăluit, în premieră, faptul că are un apartament de lux de 205,84 metri pătraţi, în valoare de peste 400.000 de euro, pe care îl ţine ascuns de ochii alegătorilor. De asemenea, că are o problemă cu trezitul dimineaţa, motiv pentru care întârzie la întâlnirile de nivel înalt solicitate chiar de el şi despre jocurile de culise care s-au făcut în PNL înainte de alegeri.

 

Alistar, incompatibil şi cercetat penal (Adevarul)
Ministrul desemnat pentru Strategii guvernamentale, Transparenţă decizională şi Relaţia cu societatea civilă are interdicţie la o funcţie publică până la 7 august 2012 şi este cercetat penal pentru fals în declaraţii.

Victor Ponta insistă să-l aibă în guvern pe Victor Teodor Alistar (34 de ani), director executiv al Transparency International România, membru în Baroul Bucureşti şi lector la Facultatea de Administraţie Publică din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Potrivit legii însă, lui Alistar îi este interzis să ocupe o funcţie publică până la 7 august anul acesta. În plus, este cercetat penal pentru fals în declaraţii. Dacă propunerea lui Ponta va trece de Parlament, învestirea în funcţia de,„ministru delegat pentru Strategii guvernamentale, Transparenţă decizională şi Relaţia cu societatea civilă" a lui Victor Alistar nu poate fi respinsă de preşedintele Traian Băsescu.


 

Tarlaua lui Onţanu, păzită de rubedenii (Puterea)
Domeniul public al sectorului 2, inclusiv pieţele, este păzit de trei ani de aceeaşi firmă, patronată de cumnata secretarului general al UNPR Bucureşti, Alin Berbecaru.
 
Ares Guard SRL o are ca unic asociat pe Cristina Diana Vencu (fostă Maier), aceasta fiind sora Rodicăi Nicoleta Berbecaru, soţia lui Alin Dumitru Berbecaru, cel care era, în 2004, director al acestei firme. Din 2009 încoace, Ares Guard a încheiat cu structurile administraţiei locale sector 2 şase contracte pentru paza domeniului public şi a pieţelor. Suma totală plătită de ADP Sector 2 şi Administraţia Pieţelor a fost de aproape 12 milioane de lei, fără TVA (aproximativ 4 milioane de euro).

Ares Guard SRL are ca obiective sediul Administraţiei Domeniului Public Sector 2, parcul Obor, parcul Florilor, parcul Lunca Florilor, parcul Naţional, parcul Morarilor, parcul Icoanei, parcul Ion Voicu, parcul Cinema Floreasca, parcul Tei, parcurile Plumbuita 1 şi 2, pasajul pietonal Colentina, pasajul pietonal Calea Moşilor, parcul Păsărani.
 
 

Majoritate parlamentară pentru Guvernul USL (Telegraf)
COPONENŢĂ VALIDATĂ Cabinetul guvernamental propus de premierul desemnat, Victor Ponta, a primit ieri girul de la forurile de conducere ale celor trei partide din USL, care vor conduce frâiele ţării în următoarele şase luni. PSD, PNL şi PC au validat, în şedinţe separate, componenţa noului cabinet. În afara celor trei partide din USL, Cabinetul Ponta va mai primi un sprijin important în Parlament şi din partea minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, dar şi din partea UNPR. Dacă în cazul minorităţilor Ponta se bazează pe un acord de principiu, cu cei de la UNPR a ajuns, ieri, la un acord scris. În acest sens, preşedinţii PSD şi UNPR, Victor Ponta şi, respectiv, Gabriel Oprea, au semnat un protocol pentru susţinerea Guvernului USL, care are mai multe puncte: instituirea taxei de solidaritate pe averile foarte mari în actuala sesiune legislativă, adoptarea legii electorale cu vot uninominal pur şi asigurarea unei majorităţi confortabile la măsurile Guvernului Ponta privind creşterea salariilor, a pensiilor şi ridicarea nivelului de trai. Premierul desemnat a declarat, după semnarea acordului de colaborare PSD - UNPR, că Guvernul USL are în Parlament 44 - 45 de voturi peste limita de 231 necesară unei majorităţi.

 ANI ÎŞI BAGĂ COADA Dacă Victor Ponta a cerut sprijinul minorităţilor şi celor de la UNPR, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu UDMR şi PDL, cărora premierul desemnat le-a dat „ignor”. Culmea este că, după anunţarea propunerilor de miniştri, Agenţia Naţională de Integritate, instituţie aflată până mai ieri la cheremul puterii portocalii, a şi aruncat pe piaţă zvonuri privind incompatibilitatea unor propuneri de miniştri. Este vorba de Corina Dumitrescu, propusă la Educaţie, Mircea Diaconu, nominalizat pentru Cultură, şi Victor Alistar, propus ministru delegat pentru strategii guvernamentale şi societatea civilă. Dacă în cazul lui Diaconu premierul desemnat a declarat că aşteaptă verdictul justiţiei, în cazul Corinei Dumitrescu, Ponta a spus că aceasta va demisiona obligatoriu din celelalte funcţii deţinute după învestire. În ceea ce-l priveşte pe Alistar, premierul desemnat a afirmat că juriştii USL studiază documentele legate de acesta, precizând că, dacă va fi o situaţie controversată sau elemente neclare, va face altă nominalizare.

 SECRETARII ŞI PREFECŢII, SCHIMBAŢI În altă ordine de idei, premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat că secretarii de stat şi prefecţii vor fi schimbaţi, el precizând că schimbările politice se vor opri la acest nivel. „Evident, prefecţii sunt reprezentanţii premierului în teritoriu şi trebuie să lucreze cu premierul şi să aplice politica noului Guvern, aşa încât evident că vor fi schimbări la prefecţi, dar nu pe numiri politice, nu o să numească organizaţia PSD sau PNL, pentru că aşa a făcut PDL-ul până acum”, a declarat Ponta. Pe de altă parte, Ponta a precizat că şefii de instituţii deconcentrate vor rămâne în funcţii. “Singurul lucru pe care o să îl cer cu stricteţe maximă este ca şefii de deconcentrate şi toţi cei care ocupă funcţii publice să nu mai îndrăznească să se implice în campania electorală”, a punctat premierul desemnat. Liderul PSD a mai spus că secretarii de stat vor fi numiţi din rândul celor care au elaborat, în PSD şi PNL, programul de guvernare al US.

 

BNR păstrează dobânda la 5,25% (Azi)
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a menţinut rata de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an, oprind, astfel, seria de scăderi a acestui indicator, începută în noiembrie 2011.

Tot în şedinţa de ieri, conducerea BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, la 15% şi 20%. Banca Naţională a României a reafirmat că va urmări gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar. Potrivit BNR, condiţiile monetare reale în sens larg au fost în permanenţă calibrate în vederea consolidării perspectivelor de menţinere durabilă a ratei inflaţiei în interiorul intervalului de variaţie din jurul ţintei, contribuind astfel la ancorarea eficace a anticipaţiilor şi la crearea premiselor pentru o creştere economică sustenabilă. De asemenea, CA al BNR a analizat şi aprobat raportul trimestrial asupra inflaţiei, document care va fi prezentat în data de 8 mai 2012.

BNR arată că prognoza actuală reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei în intervalul de variaţie din jurul ţintei pe tot parcursul orizontului de prognoză, în pofida unui efect de bază statistic nefavorabil temporar, anticipat pentru a doua parte a anului 2012.

Perspectivele pe termen scurt sunt însă marcate de fluctuaţiile sensibile ale apetitului pentru risc al investitorilor. Acestea sunt corelate cu modificările aşteptărilor legate de creşterea economică pe plan mondial şi cu efectele asupra economiilor Europei centrale şi de est ale începerii procesului de reducere a expunerilor de către unele instituţii de credit din Uniunea Europeană. Evoluţiile interne în context electoral, suprapuse elementelor menţionate anterior, pot amplifica volatilitatea mişcărilor de capital. Existenţa acestor riscuri şi incertitudini impune păstrarea unei atitudini prudente a ansamblului condiţiilor monetare în vederea ancorării eficace a anticipaţiilor şi pentru asigurarea stabilităţii preturilor pe termen mediu.