6 Sep 2016 - 08:02

 AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală:

România încă plăteşte pentru flota pe care nu o mai are(JN)
În februarie 2011, ultima navă a României era arestată în Turcia din cauza datoriilor pe care compania de stat Petromin le avea faţă de austriecii de la Voestalpine. Datorii de 13 milioane de dolari contractate de Petromin pentru repararea navei „Carmen Silva”, construită în 1992, deşi ea nici nu mai valora atât. Ulterior, nava a fost vândută, tăiată şi vândută la fier vechi, chiar acolo, în Turcia. Cu toate acestea, România continuă şi azi să plătească pentru o flotă pe care nu o mai are.
În 2011, la intrarea în insolvenţă, Petromin mai avea trei nave. „Ileana” a fost vândută la fier vechi cu două milioane de euro, în timp ce împingătorul „Pluton” a fost sechestrat şi vândut în cele din urmă de ANAF. Soarta navei „Carmen Silva” a fost mai ciudată, ca toată povestea flotei: Petromin s-a angajat să plătească reparaţii de 13 milioane de dolari, deşi fostul bulk-carrier de 25.000 TDW „Kavo Matapas”, fost „Feteşti 92”, nu mai valora nici pe departe atât. Austriecii de la Voestalpine Intertrading Aktiengesellschaft au suportat costurile reparaţiei făcute în Şantierul Naval Constanţa, dar Petromin nu şi-a achitat datoriile.
„Carmen Silva” avea să fie arestată în Marea Marmara, la intrarea în Strâmtoarea Bosfor. Voestalpine a vândut vaporul, iar ultima navă din flota României a fost tăiată apoi ca fier vechi, la o dată necunoscută.
Bani publici pentru un miliardar ucrainean
Voestalpine nu s-a îndestulat însă după vânzarea „Carmen Silva” la fier vechi, astfel încât compania se află şi azi pe lista principalilor creditori ai falimentarei Petromin. În noiembrie 2014, Petromin avea datorii totale de 56.887.408,43 lei. Cei mai importanţi creditori ai Petromin erau în 2014 ANAF, care avea de recuperat 26,6 milioane lei şi Voestalpine, cu 28,9 milioane lei. Lucrurile iau însă o întorsătură interesantă, după ce austriecii de la Voestalpine decid, în septembrie 2013, să-şi vândă divizia maritimă Intertrading Aktiengesellschaft către Calexco S.a.r.l. din Luxembrug, într-o tranzacţie care trebuie finalizată chiar în toamna anului 2016. Noul proprietar al firmei care are de recuperat milioane de dolari de la Petromin este ucraineanul Kostyantin Zhevago, cel mai tânăr miliardar din Europa, cu o avere estimată anul acesta la 1,5 miliarde de dolari. În actualele circumstanţe, statul român contribuie cu milioane de euro, din banii săi publici, la bunăstarea unui miliardar ucrainean, achitând şi în 2016 note de plată pentru o flotă care nu mai există din 2011. Din dosarul de faliment, reiese că, în perioada aprilie- iunie 2016, Petromin a făcut plăţi de 4.035.859,21 lei.

Cârtiţa de la Afaceri Interne. Ce informaţii oferea infractorilor comisarul-şef Petru Pitcovici(Adevarul)
Servicii secrete, cocaină din America de Sud, interceptări, beizadele şi interlopi sunt ingredientele unui dosar de trafic de droguri fără precedent în care sunt implicaţi controversatul comisar Pitcovici şi afaceristul Dan Chioru. Poliţistul le spunea traficanţilor inclusiv unde montau anchetatorii tehnica de supraveghere.
Unul dintre cei mai controversaţi ofiţeri din Poliţia Română, comisarul-şef Petru Pitcovici din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, fiind acuzat de favorizarea a doi traficanţi de droguri. Ofiţerul este specializat în operaţiuni informative şi a condus la DGA Divizia de Operaţiuni Speciale - care se ocupă de partea tehnică a acţiunilor: filaj, interceptări telefonice, sau prinderile în flagrant. Acum riscă până la 5 ani de închisoare pentru că l-ar fi avertizat pe afaceristul Dan Sandu Simion, cunoscut ca „Dan Chioru’“, că este filat într-o anchetă de trafic internaţional de droguri. În anchetă era monitorizat şi finul comisarului-şef, Bogdan Paraschiv. Practic, cercetările în acest caz au fost declanşate în octombrie 2015, atunci când Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI),  serviciul secret al Ministerului de Interne, cunoscut ca „Doi şi-un sfert“, a primit informaţii privind o reţea de trafic internaţional de cocaină, coordonată de „Dan Chioru’“. Acesta aproviziona beizadelele din cluburile de lux din Bucureşti. Tranzacţia autorizată de droguri Cazul a  fost preluat de DIICOT, iar pe 26 noiembrie 2015, un colaborator al procurorilor a cumpărat autorizat de la „Dan Chioru“, aproximativ 10 grame de cocaină în schimbul a 600 de euro. Tranzacţia a fost monitorizată ambiental, iar colaboratorul, care a primit nume de cod „Samir Tudorache“, a purtat aparatură audio, montată de DIPI. „Câtă vrei?“, a întrebat „Dan Chioru“. „Păi... 6... 6... 600 am ! Cât vrei tu să mai...“, a spus „Samir Tudorache“. „Mergi să îţi dau“, i-a ordonat traficantul. Potrivit interceptărilor şi procesului verbal încheiat de ofiţerul de legătură, „Dan Chioru“ i-ar fi dat colaboratorului cantitatea de 9,64 grame de cocaină.  Pitcovici a aflat că „oamenii săi“ îl monitorizau pe „Dan Chioru’“ şi nu a ezitat să-l avertizeze: „Ce faci, mă, te-ai apucat iar de prostii, să vinzi droguri? Vrei să spargi piaţa, vinzi droguri cu 60 de euro gramul?!“. Trebuie spus că relaţia dintre Pitcovici şi traficant era una veche, potrivit unei declaraţii date de poliţist. Pitcovici a declarat că îl ştia de aproape 9 ani pe „Dan Chioru’“, după ce atunci când a lucrat la Antidrog a încercat timp de 4-5 ani să probeze activitatea infracţională de trafic de droguri de mare risc pe care o desfăşura acesta, însă nu a reuşit.

Metrul cub de lemn de foc e 100 de lei la samsari și 500 de lei în magazin(Puterea)
Pe ulițele satelor din România trec căruțe care vând lemn de foc cu 100 - 150 de lei metrul cub. Pentru cei cu venituri modeste, e un preț uriaș, dar încă suportabil, din moment ce un metru cub ajunge pentru încălzirea unei gospodării medii, timp de o lună. Însă este vorba de lemn cumpărat ilegal, fără acte. Iar achiziția încurajează specula și defrișările ilegale. Cei care vor să respecte legislația găsesc în magazine lemn de foc cu 400-500 de lei metrul cub. Acesta este, însă, un preț prohibitiv, pentru majoritatea gospodăriilor sătești. Proprietarii de păduri dau vina pentru această situație pe „campania populistă împotriva tăierilor ilegale de arbori”, care ar lovi mai mult în cei care exploatează legal lemnul.
Decizia guvernanților de a înăspri regimul sancționării contravențiilor din domeniul forestier, prin majorarea amenzilor și introducerea a peste 100 de noi sancțiuni pentru tăieri abuzive de pădure, nu este pe placul proprietarilor de păduri și producătorilor de mobilă. Aceștia i-au adresat o scrisoare deschisă premierului Cioloș, prin care îi atrag atenția că măsurile preconizate vor fi ineficiente, câtă vreme cea mai mare parte a amenzilor sunt desființate de instanțe, iar cei trimiși în judecată de procurori pentru infracțiuni la regimul silvic scapă, la rândul lor, de condamnări. În realitate, defrișările ilegale nu sunt combătute, ci stimulate. În primele șase luni ale anului s-a exploatat o masă lemnoasă de trei ori mai mică decât cea pentru care există autorizația de exploatare aferentă anului în curs. Deficitul creat se acoperă, pe de o parte din importuri, însă, pe de altă parte, prin tăieri ilegale.
Cioloș: „Tăierile ilegale de pădure sunt o problemă de siguranță națională”
Joi, 1 septembrie, premierul Dacian Cioloș a postat pe pagina sa de Facebook următorul mesaj: „Mai mult decât o problemă de mediu, tăierile ilegale de pădure sunt o problemă de siguranță națională. De aceea, acționăm pe mai multe fronturi. Săptămâna aceasta am înăsprit regimul contravențiilor - în unele cazuri, cuantumul amenzilor a fost dublat - și am introdus peste 100 de noi sancțiuni pentru tăieri abuzive de pădure. În plus, am dat responsabilități suplimentare angajaților ocoalelor silvice, Poliției și Jandarmeriei. Totodată, am clarificat prevederile privind constituirea perdelelor forestiere de protecție. Aceste măsuri fac parte dintr-un pachet mai larg, aflat în lucru la Guvern, care, între altele, cuprinde stabilirea unei evidenţe clare a proprietarilor şi administratorilor de pădure, transparentizarea și verificarea amenajamentelor silvice, regenerarea terenurilor forestiere de pe care s-a exploatat masa lemnoasă, îmbunătățirea programului SUMAL. Vă invit să continuați să vă implicați în acest proces de protejare și recuperare a pădurilor. Puteți sesiza transporturile ilegale de lemn prin aplicația «Inspectorul Pădurilor»”. Cioloș a oferit și un link către postarea Ministerului Mediului în care este prezentat „Pachetul de măsuri legislative pentru îmbunătățirea managementului pădurilor și stoparea tăierilor ilegale”, din care vom reproduce ceva mai încolo.

Detalii inedite despre Laserul de la Măgurele. Reporter în „buncărul” unde se produce 10% din puterea Soarelui(evz)
 

Evenimentul zilei vă prezintă astăzi partea a doua a reportajului realizat la Măgurele, cu informaţii exclusive despre uriaşul proiect de cercetare în fizica nucleară. Până la fi nele lui 2018, totul trebuie să fie pus la punct în cele mai mici detalii
Primele piese ale celui mai mare şi avansat laser din lume au ajuns pe platforma de la Măgurele pe 22 august, au declarat pentru EVZ reprezentanţii Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia- Hulubei” (IFIN-HH), coordonatorul proiectului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI – NP).
Piesele sunt fabricate în diverse părţi de pe glob (SUA, Japonia etc.) şi asamblate în Franţa, de către firma Thales. Instalarea laserului la Măgurele va fi finalizată peste aproximativ un an, sute de cutii cu componente urmând să fie aduse din Franţa.
◆ Laserul are două braţe a câte 10 PetaWatt fiecare, împreună însemnând 10% din puterea Soarelui. Specificatatea proiectului din România este că la acest laser se adaugă un generator unic în lume de radiaţii gamma.
◆ Centrul de cercetare care va găzdui proiectul ELI-NP cuprinde o clădire de birouri pentru 250 de angajaţi, dar şi o casă de oaspeţi, aşa cum e practica internaţională.

◆ 1.070 de puţuri geotermale au fost săpate pe terenul din jurul construcţiilor, la o adâncime de 120 de metri, pentru asigurarea energiei necesare complexului. Este unul dintre cele mai mari câmpuri de foraje geotermice din lume.

◆ Clădirea care va găzdui instalaţiile principale de cercetare are în total circa 20.000 metri pătraţi.

◆ Sala laserelor şi a echipamentului gamma are o suprafaţă de 40x70 metri pătraţi, cam cât un teren de handbal. Podeaua verde care se vede în imagine este una „falsă”. Laserul va fi aşezat pe placa de jos, construită din beton de 1,5 metri grosime în zona experimentelor şi de 60 cm în zona laser.

◆ Plăcile sunt izolate la vibraţiile exterioare, fiind aşezate pe un câmp de peste 1.000 de arcuri uriaşe şi atenuatori, care au menirea de a asigura mişcarea simultană şi identică a tuturor punctelor platformei, astfel încât laserul să nu se dezalinieze nici la un cutremur de 8 grade pe scara Richter.

De unde vine presiunea statului pe firme: salariile cresc cu 21% la stat şi cu 4,5% în privat. Vladimir Sterescu, CGS: „Părerea mea este că, din păcate, toată această creştere economică pe care o avem se duce într-o gaură neagră"(Puterea)
Vladimir Sterescu, CGS: Nu zic că salariile unor bugetari nu trebuie aliniate sau indexate, însă nu are loc nicio restructurare, nu există nicio viziune şi nicio tentativă de răsplată pe bază de performanţă a angajaţilor de la stat.
Angajaţii din mediul privat au avut parte de creşteri salariale medii de 4,5% anul acesta, arată rezultatele celui mai recent studiu realizat de firma de consultanţă Mercer. La stat, angajaţii au avut parte de majorări salariale medii de 21% în ultimul an, potrivit datelor de la Statistică.
„Părerea mea este că, din păcate, toată această creştere economică pe care o avem se duce într-o gaură neagră (...). Nu zic că salariile unor bugetari nu trebuie aliniate sau indexate, însă nu are loc nicio restructurare, nu există nicio viziune şi nicio tentativă de răsplată pe bază de performanţă a angajaţilor de la stat“, crede Vladimir Sterescu, Country Manager în cadrul furnizorului american de servicii de outsourcing CGS (Computer Generated Solu­tions), companie cu 3.100 de angajaţi. El spune că săptă­mâna trecută a avut, pentru prima dată, 4 solicitări din partea unor instituţii de stat care cereau companiei, dacă poate, să acorde concediu fără plată pe perioadă ne­determinată pentru unii angajaţi.
Angajaţii din sectorul bugetar câştigă, în medie, câte aproape 2.300 de lei net pe lună, pe când angajaţii din sectorul privat au salarii lunare medii de circa 1.800- 1.900 de lei net pe lună. Creşterea salariilor buge­tarilor  împiedică majorarea mai accelerată a salariilor din mediul privat, pentru că generează creşteri de taxe şi impozite suportate de con­tribuabilii din privat, spune Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice.„Decalajul dintre creşterile salariale de la stat versus cele din privat este generat de anul electoral. Sigur, în mentalitatea aproape socialistă a ambelor partide mari din România, probabil că, dacă ar putea, acestea ar mări şi salariile din sectorul privat, iar tot ce pot face în acest sens este să lucreze la salariul minim, dar nu rezolvă mare lucru“.
Potrivit datelor de la Statistică, cele mai mari creşteri salariale din sectorul bugetar au avut loc în sectorul sănătate şi asistenţă socială, unde majorările au fost de 25% în ultimul an. În privat, conform studiului Mercer, salariile au crescut cel mai mult în centrele de servicii externalizate, unde creşterile au fost, în medie, de 8%.
Din totalul celor 4,5 milioane de salariaţi din economie, un sfert (adică 1,2 milioane de persoane) sunt angajaţi în sectorul bugetar.

 

Format: