1 Sep 2017 - 08:27

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Două persoane au murit iar alte 5 sunt rănite după o explozie într-un bloc din Constanța(Jurnalul Naţional)
Cadrele medicale de la Ambulanță și pompierii din cadrul ISU Dobrogea au fost solicitați să intervină la un incendiu ce a izbucnit într-un apartament din zona Km 4-5.
Din primele date, se pare că a avut loc o explozie, iar apartamentul a fost cuprins de flăcări. În urma deflagrației, două persoane și-au pierdut viața: o femeie și fetița acesteia.
Totodată, mai multe persoane s-au intoxicat cu fum, printre care și un copil de 4 ani, și au avut nevoie de îngrijiri medicale.
La fața locului se află mai multe echipaje SMURD și SAJ.
Două persoane au fost transportate de urgență la Spitalul Județean Constanța. Este vorba despre un bărbat și un copil de 4 ani. Starea micuțului este gravă, fiind intubat.
 Pompierii au mai scos din apartament o femeie intoxicată cu fum. Cadrele medicale îi acordă primele îngrijiri.
 

Câţi dintre ambasadorii României în străinătate prezenţi ieri la Reuniunea Diplomaţilor au auzit de familia Cotoi din Reghin, care face mobilă tapiţată şi exportă 20% din producţie? Nimeni. De asta suntem pe penultimul loc la PIB per capita din UE(Ziarul Financiar)
După 27 de ani de la Revoluţie ai fi crezut că diplomaţia română este astăzi un corp de elită care să ştie foarte bine obiectivul strategic sub care să îşi desfăşoare activitatea: dezvoltarea economică a ţării prin creşterea exporturilor şi a prezenţei economice româneşti în lume.
Cine a participat însă ieri la Gala Diplomaţilor Români, eveniment anual în care se reunesc toţi ambasadorii României în străinătate, nu a avut însă sentimentul că în acea sală erau cei mai buni oameni ai României şi cel mai bine pregătiţi să ne reprezinte interesele politice şi economice în străinătate – o elită adevărată.
Oameni, majoritatea în jur de 50 de ani, cu o alură şi o prezenţă departe de ceea ce trimit astăzi în România ca ambasadori ţările puternice, unde diplomaţia este o armă şi un vârf de lance.
În corpul înalţilor diplomaţi ar trebui să intre într-adevăr cei mai competenţi şi mai devotaţi ţării dintre funcţionarii publici, dar în ultimii ani acesta a fost mai mult o sursă de sinecuri şi răsplată politică pentru oameni de partid.
Nici la nivel de percepţie nu a fost o surpriză, dar nici la nivel de aliniere a întregii conferinţe în sensul necesar dezvoltării României.

 

Statul a mai găsit o modalitate să facă bani pe spatele producătorilor. Se face intermediar!(Evenimentul Zilei)
La Reuniunea Anuală a Diplomației, desfășurată ieri la Camera de Comerț și Industrie a României, Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a dezvăluit ce idee i-a mai venit premierul Mihai Tudose ca să aducă bani la bugetul de stat! Evident, pe seama producătorilor români! La Reuniunea Anuală a Diplomației, desfășurată ieri la Camera de Comerț și Industrie a României, Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a dezvăluit ce idee i-a mai venit premierul Mihai Tudose ca să aducă bani la bugetul de stat! Evident, pe seama producătorilor români! După ce a anunțat, la reuniunea de la CCIR, că până la jumătatea anului viitor, rețeaua de atașați economici ai României va fi reconfigurată total, pentru a acoperi zonele de interes ale României, Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a dezvăluit și că statul își face casă de comenzi și a explicat și cum va funcționa aceasta. Iar ideea e a premierului. „Suntem în discuții avansate pe foarte multe proiecte, cu companii mari, internaționale, care vin, se uită în România, spun că da, e bine, e frumos, e creștere economică, dar se mai uită și-n Bulgaria, se mai uită și-n Polonia, se mai uită și în alte părți. Asta înseamnă că suntem într-o competiție și trebuie să fim mai bine pregătiți. Și în acest sens, premierul Tudose dorește să avem o casă centrală de comenzi prin care avem o comandă dintr-un stat, și mai ales zona Golfului astăzi are cerințe foarte, foarte mari. Acum, din acest punct de vedere să spunem că în țară sunt producători care nu pot să livreze sigur în anumite cantități sau cerințe. În clipa aceea, statul adună marfa de la producători, onorează comanda și plătește după aceasta, companiile”.

 

Ce conţin Legile Justiţiei, trimise de ministrul Tudorel Toader la CSM. Calendarul avizelor(Adevarul)
Ministerul Justiţiei invocă, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de modificare a legilor Justiţiei, prevederi din ultimul raport MCV, dar şi noile „realităţi şi nevoi ale sistemului judiciar“ care impun reformarea cadrului legislativ în domeniu. Asta deşi Comisia Europenă se declara îngrijorată de faptul că planurile anunţate de Tudorel Toader ar putea afecta independenţa justiţiei în cazul în care ar intra în vigoare. Proiectul de modificare a legilor justiţiei a ajuns joi dimineaţă, la 8.30, la Consiliul Superior al Magistraturii, după ce, miercuri dimineaţă, ministrul de resort Tudorel Toader anunţase că în cursul zilei va trimite propunerile membrilor consiliului. „Trimit proiectul de lege la CSM, aştept să-l primim înapoi, îl trimit la Guvern şi de acolo începe procedura decizională. Ministerul Justiţiei este iniţiator, am pus în dezbatere principalele probleme", a arătat Tudorel Toader.  La numai câteva ore de la momentul în care proiectul a ajuns la CSM, ministrul a primit o primă reacţie de la Inspecţia Judiciară. Prin purtătorul de cuvânt, instituţia a transmis că proiectul de lege dat publicităţii de Ministerul Justiţiei este în contradicţie cu poziţiile sale publice şi cu necesitatea asigurării autonomiei instituţionale a instituţiei.  „Am spus-o şi cu alte ocazii că pentru realizarea eficientă a misiunii sale, Inspecţia Judiciară ar trebui să se bucure de independenţă faţă de orice altă entitate. Conducerea Inspecţiei Judiciare atrage atenţia asupra faptului că simpla independenţă operaţională, pe care legea o prevede şi în acest moment nu trebuie confundată cu autonomia instituţională, la care ministrul Justiţiei a făcut referire ca alternativă la trecerea Inspecţiei Judiciare în cadrul Ministerului Justiţiei”, a declarat Bogdan Alexandru, purtătorul de cuvânt al Inspecţiei Judiciare.  Reacţia este practic o schimbare de poziţie, deoarece imediat după ce ministrul a anunţat propunerile pentru schimbarea legilor justiţiei, pe 23 august, reprezentanţii instituţiei anunţau că „apreciem intenţia ministrului Justiţiei de a consolida independenţa Inspecţiei Judiciare faţă de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceste modificări sunt în acord cu poziţiile pe care Inspecţia le-a avut în decursul timpului legate de necesitatea unei autonomii reale a Inspecţiei Judiciare”.  Calendarul avizării propunerilor Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat calendarul avizării propunerilor de modificare a legilor justiţiei promovate de ministrul Tudorel Toader şi arată că până în 13 septembrie aşteaptă observaţiile magistraţilor şi că în ultima săptămânâ din septembrie va emite un aviz, pozitiv sau negativ, faţă de aceste propuneri. Potrivit CSM, calendarul activităţilor interne aferente procedurii de avizare a acestui proiect de act normativ va presupune “consultarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a celorlalte instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Şcolii Naţionale de Grefieri, a Inspecţiei Judiciare precum şi a asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, care sunt invitate să transmită Consiliului Superior al Magistraturii propunerile şi observaţiile pe marginea acestui proiect de lege până la dată de 13 septembrie 2017”, se arată într-un comunciat al CSM. 
 

Reacţia Rusiei, după ce SUA au testat cea mai puternică bombă nucleară. Şi avioanele româneşti o pot lansa(Gandul)
Armata americană a efectuat două teste care au simulat atacuri atomice, într-un poligon militar din statul Nevada, în contextul tensiunilor cu regimul din Coreea de Nord, anunţă Administraţia pentru Securitate Nucleară de la Washington.Avioane militare americane "au efectuat două zboruri-test, cu bombe de tip B61-12, pe 8 august, la Poligonul Tonopah din Nevada", transmite Administraţia pentru Securitate Nucleară, din cadrul Departamentului american al Energiei.
"Două dispozitive care nu erau încărcate cu focoase nucleare au fost lansate din avioane de vânătoare F-15E care decolaseră din Baza aeriană Nellis; au fost evaluate funcţiile nonnucleare ale armelor şi capacitatea de lansare a avioanelor", precizează instituţia, într-un comunicat publicat pe site-ul propriu. Bombele de tip B61-12 vor înlocui patru tipuri de dispozitive explozive B61 în arsenalul nuclear al Statelor Unite ale Americii, urmând să intre în dotarea armatei americane începând din martie 2020. Testele cu echipamente ale armelor nucleare sunt parte dintr-o serie programată în următorii trei ani, dar intervin în contextul intensificării tensiunilor între Statele Unite şi Coreea de Nord. Generalul James Cartwright, fost şef al Comandamentului Strategic de la Washington, cel care a lansat programul de producere a acestei bombe, spune că precizia ei şi volumul redus de praf radioactiv fac să fie “mai uşor de apăsat pe trăgaci”. “Este mai utilizabilă pentru un preşedinte în cadrul unei decizii de siguranţă naţională”, recunoaşte Cartwright, potrivit New York Times. În vreme ce chinezii sugerează că bombe de acest tip ar putea fi utilizate într-un atac asupra Coreei de Nord, în contextul escaladării tensiunilor din regiune, experţii ruşi se tem că B61-12 va intra în dotarea forţelor NATO din Europa, pentru a fi folosită la lovituri tactice împotriva forţelor Kremlinului.“Vor fi desfăşurate în state NATO pentru aşa-numite misiuni nucleare comune, implicând piloţi din ţări NATO fără arsenal nuclear, ceea ce contrazice Tratatul de Neproliferare Nucleară”, a declarat, pentru Russia Today, Mihail Ulianov, şeful direcţiei de Control şi Neproliferare a Înarmării din ministerul de Externe de la Moscova. Acuzaţii de acest fel au fost lansate inclusiv la adresa României în mai de şeful statului major rus, generalul Valeri Gherasimov. Bombele B61-12 pot fi instalate pe mai multe tipuri de avioane americane, inclusiv pe aeronavele F-16 MLU cumpărate de România. Newsweek scria însă, în primăvara acestui an, că astfel de bombe vor fi desfăşurate doar în Belgia, Germania, Italia, Olanda şi Turcia începând cu anul 2020, potrivit Pro TV.

Format: