Publicat: 10 Ianuarie, 2012 - 08:14
Share

Datoriile lui Niculae, eşalonate ilegal. În 2010, InterAgro avea o datorie totală de 125 de milioane de euro (JN)
Romgaz a eşalonat ilegal datoriile istorice ale InterAgro pentru gazele naturale achiziţionate de la compania de stat, astfel încât acestea să nu apa­ră ca restanţe şi să fie, ulterior, obli­gată să sisteze aprovizionarea com­binatelor chimice, aşa cum prevede legislaţia, au declarat pentru Jurnalul Naţional surse judiciare.

Astfel, InterAgro apare în scripte cu restanţe zero către Romgaz pentru ga­zele na­tu­rale achiziţionate de la com­pania de stat, însă procurorii Di­rec­ţiei de In­vestigare a Infrac­ţiu­ni­lor de Crimi­na­litate Organizată şi Terorism (DIICOT) spun că firma lui Ioan Ni­cu­lae a beneficiat de ma­terie primă pentru combinatele sale deşi nu s-ar fi calificat pentru a primi facilităţile. Comunicatul oficial din data de 4 ia­nua­rie face referire la „men­ţinerea fa­­cilităţilor acordate societăţii, în condiţiile în care înre­gistra datorii sem­nificative la plata gazelor fur­ni­zate”. Mai exact, InterAgro devine fur­nizor de gaze pentru combinatele care ele însele erau consumatorii întreruptibili.

Cele şase combinate chimice ale miliardarului Ioan Niculae sunt persoane juridice distincte, nefiind subordonate companiei InterAgro SA, astfel că aceasta din urmă nu s-ar fi încadrat în condiţiile legale de pri­mire a facilităţilor privind gazele na­turale, susţine DIICOT.

Mai departe, Romgaz nu ar fi trebuit să dea gaze de producţie internă pentru InterAgro şi nici să-i ree­şa­loneze datoria, deoarece compania lui Niculae era, prin această manevră, furnizor de gaze, nu consumator.

La finele lui 2008 Romgaz avea de recuperat creanţe totale de 1,021 miliarde de lei, însă acestea au ex­plodat până la 1,571 miliarde de lei la finele lui 2009. În acel an în care a fost realizată şi convenţia de eşa­lonare a datoriei avută de InterAgro.
Datoria InterAgro s-a balonat şi s-a micşorat în câteva rânduri cu sume impresionante. Astfel, aceasta avea de dat către Romgaz la sfârşitul lui 2009 o sumă de 612 milioane de lei, potrivit raportului administratorilor, făcut public de Fondul Proprie­tatea. Câteva luni mai târziu, datoria scăzuse simţitor, cu peste 80 de mi­lioane de lei. În aprilie 2010 Romgaz răspundea unei solicitări oficiale a Jurnalului Naţional, în care defalca sumele pe care le are de recuperat de la companiile din industria de îngrăşăminte. Potrivit documentului Romgaz, în acel moment InterAgro avea datorii de 529,2 milioane de lei (circa 125 de milioane de euro), dar prin bunăvoinţa eşalonărilor, nici o sumă restantă.

 

Poate înţelegem greşit, dar nu noi am triplat datoria publică a ţării (ZF)
"Adesea, din lipsă de profesionalism, mijloacele mass-media din România înţeleg foarte greşit ce se întâmplă în România sau nu înţeleg deloc". Aşa a spus preşedintele Traian Băsescu recent într-o întâlnire cu studenţii români din străinătate.

Preşedintele Traian Băsescu a obişnuit mass-media cu un ton agresiv de-a lungul timpului. Nu este singurul politician care odată ajuns la putere începe să aibă senzaţia că jurnaliştii gândesc greşit sau tendenţios.
Este probabil ca informaţiile exclusive de care beneficiază înalţii funcţionari ai statului să le dea senzaţia că sunt mult deasupra, că de fapt cei din jur nu înţeleg adevăratele resorturi ale funcţionării administraţiei, societăţii şi economiei.

Dar de ce nu sunt folosite aceste informaţii pentru a administra ţara astfel încât să nu o aduci în starea de a trebui să se împrumute peste noapte cu 20 miliarde de euro sau să majorezi TVA cu 5% de pe o lună pe alta?

Se tot aruncă în faţă ca reuşite ale administrării mica reformă a justitiţiei, coduri judiciare schimbate, reforma salarizării în sistemul public, reforma pensiilor, reforma educaţiei, reforma asistenţei sociale. Reforme şi legi.

Dar faptele? Ce ne arată? Că schimbarea sistemului de salarizare în sistemul public nu a aşezat toate salariile din sistem pe o scară ierarhică, că un primar sau un ministru este plătit mai prost decât un şef de sucursală de agenţie autofinanţată şi în niciun caz la nivelul său de responsabilitate. Sau că reforma pensiilor speciale a dus la creşterea deficitului în loc de scădere.

Nu presa este "duşmanul", domnule preşedinte, ci lipsa de perspectivă a afacerilor, pierderea de locuri de muncă, stagnarea economică şi devalizarea banilor publici. Două milioane de români au plecat în străinătate şi nu se vor mai întoarce pentru că nu văd aici decât birocraţie, dezorganizare şi corupţie.
Compară preţurile din supermarket şi constată că sunt mai mari decât în Franţa sau în Italia, că benzina este aproape la fel, iar dobânzile la credite sunt triple.

 

Din şatră în palat: Fiscul, bătaia de joc a clanului Feri Stănescu (RL)
Cum poţi face avere în România fără să te bată nimeni pe umăr şi să te întrebe de unde ai banii. Cel mai bogat rom din Moldova n-are firme şi nu dă nimic la stat.


Reşedinţa lui Ferdinand Stănescu e greu de descris în cuvinte. Turnuleţele, după moda anilor '90, reflectă bogăţia stăpânului

Studiu de caz: cel mai bogat rom din Moldova, Ferdinand Stănescu, are un palat cu peste 20 de camere, cinci limuzine de sute de mii de euro, zeci de hectare de teren, proprietăţi în ţară şi în Austria iar site-ul verticalnews.ro i-a evaluat averea la 7 milioane de euro. Dar el spune cu gura lui că are mult mai mult - "7 milioane îi ţin într-un buzunar". Dar Ferdinand Stănescu n-are nicio firmă pe profit, are datorii uriaşe la stat şi numai comunei Grajduri (Iaşi), unde locuieşte, îi datorează 1,6 milioane de lei, cât tot bugetul local pe opt ani, anunta Evenimentul zilei.

 

Din şatră în palat: Fiscul, bătaia de joc a clanului Feri Stănescu (EVZ)
Cum poţi face avere în România fără să te bată nimeni pe umăr şi să te întrebe de unde ai banii. Cel mai bogat rom din Moldova n-are firme şi nu dă nimic la stat.

Sursa: Foto: ŞapteestStudiu de caz: cel mai bogat rom din Moldova, Ferdinand Stănescu, are un palat cu peste 20 de camere, cinci limuzine de sute de mii de euro, zeci de hectare de teren, proprietăţi în ţară şi în Austria iar site-ul verticalnews.ro i-a evaluat averea la 7 milioane de euro. Dar el spune cu gura lui că are mult mai mult – "7 milioane îi ţin într-un buzunar". Dar Ferdinand Stănescu n-are nicio firmă pe profit, are datorii uriaşe la stat şi numai comunei Grajduri (Iaşi), unde locuieşte, îi datorează 1,6 milioane de lei, cât tot bugetul local pe opt ani.
Practic, averea lui Ferdinand Stănescu pluteşte în aer. Nimic nu poate explica maşinile din curte, palatul său de bulibaşă şi milioanele "dintr-un buzunar". Fiscul nu i-a bătut niciodată la poartă, iar ANI se ocupă doar de funcţionarii publici. La alegeri, politicienii îl curtează pentru voturile romilor. Ca bulibaşa din Grajduri mai sunt sute de romi putred de bogaţi în România.

În jurul averii lor planează tot felul de suspiciuni: trafic de persoane, reţele de cerşetorie, taxe de protecţie, vaste reţele de prostituţie, infracţiuni economice, tunuri imobiliare. Toate duc până la urmă spre o parte vizibilă - o imensă evaziune. Iată o radiografie precisă: cum poţi face avere în România fără ca statul să te întrebe de unde ai banii.

 

 

Biserica Sf. Pantelimon din Bucureşti a ars la 50 de metri de Muzeul Pompierilor (Adevarul)
Un incendiu a izbucnit, luni seară, la biserica Sfântul Pantelimon din Bucureşti. Pompierii se luptă de aproape trei ore să stingă flăcările. Rămâneţi pe adevarul.ro pentru a afla ultimele amănunte.

UPDATE 00:21 Din blocul de vizavi de lăcaşul sfânt, 10 femei "înarmate" cu mături şi făraşe au intrat în biserică pentru a începe curăţenia de după incendiu, deşi  se mai văd scântei care sar din turla prăbuşită.

UPDATE 00:05 Prezent la faţa locului, primarul sectorului 2, Neculai Onţanu, a declarat exclusiv pentru reporterii ADEVĂRUL: "Acum câteva ore s-a produs un incendiu aici la biserica Sf. Pantelimon. Urmează ca pompierii să determine cauza exactă. E posibil să fie vorba despre un scurtcircuit, deşi se avansează şi alte cauze. Din păcate pagubele sunt foarte mari, turla bisericii s-a prăbuşit şi a antrenat după ea mai multe stricăciuni şi e greu să refaci într-un timp foarte scurt ceea ce s-a stricat.

Din fericire, biserica este asigurată. Se va lua legătura cu asiguratorul în această seară care va suporta integral cheltuielile pentru reamenajarea ei ca atare. Mâine dimineaţă sunt necesare câteva lucrări de punere în siguranţă a clădirii. Aici va trebui să se slujească. Preoţii vor vedea cum.


 

S-a sistat vaccinarea antigripală! (Telegraf)
La începutul fiecărui sezon rece, specialiştii Ministerului Sănătăţii (MS) anunţă, cu surle şi trâmbiţe, importanţa vaccinării antigripale. Zile în şir, medicii din teritoriu trimit comunicate către populaţie, explicând că vaccinarea antigripală este singura metodă de prevenire împotriva gripei. În contextul importanţei vaccinării antigripale, direcţiile de sănătate publică au decis chiar achiziţionarea din fonduri proprii a unei cantităţi de vaccin, până la sosirea celui de la MS. Şi DSPJ Constanţa a cumpărat din venituri proprii câteva mii de doze de vaccin, fiind vaccinate cu prioritate persoanele considerate la risc, bolnavi cronic, persoane instituţionalizate, bătrâni şi copii. La scurt timp de la demararea campaniei locale, MS a trimis în teritoriu dozele pentru desfăşurarea campaniei naţionale, cu care populaţia este deja obişnuită. Ca în fiecare an, medicii de familie şi-au luat în primire dozele de vaccin, după care au trecut la vaccinare, în funcţie de programări. Dacă în alţi ani, în această perioadă, campania s-ar fi aflat deja la a doua sau a treia etapă, acum, medicii sunt puşi în faţa unei situaţii fără precedent. Trebuie să stopeze vaccinarea antigripală. Direcţiile de sănătate publică au fost înştiinţate de către reprezentanţii MS să oprească livrarea vaccinului antigripal către medicii de familie, implicit campania de vaccinare antigripală timp de 7 – 10 zile.

COMUNICATUL MS „Ritli Ladislau, ministrul Sănătăţii, a cerut de urgenţă o informare scrisă Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Cantacuzino cu privire la conformitatea din punct de vedere al imunogenităţii vaccinului gripal sezonier produs de către Institutul „Cantacuzino”. În acest context şi având în vedere evoluţia favorabilă a virozelor respiratorii şi gripei din ultimele săptămâni, în România, s-a convenit sistarea vaccinării antigripale sezoniere pe o perioadă de 7-10 zile până la finalizarea tuturor analizelor. Menţionăm că până în prezent nu au fost semnalate la MS cazuri care să prezinte probleme de sănătate în urma vaccinării”, se arată în documentul oficial.

 

 

Legea Sănătăţii, sub perfuzii (Azi)
Subsecretarul de stat Raed Arafat şi Comisia de Urgenţă a Ministerului Sănătăţii au analizat, la sfârşitul săptămânii, timp de 12 ore, noul proiect al Legii sănătăţii supus dezbaterii publice până în 28 ianuarie. La finalul dezbaterii, a fost redactat un document cu punctul de vedere al Comisiei privind sistemul de urgenţă.

 Raed Arafat a declarat, duminică, după încheierea dezbaterilor, că una dintre concluziile specialiştilor este că sistemul integrat de urgenţă va fi distrus prin proiectul noii Legi a sănătăţii, din care dispar noţiunile de public şi privat, conceptul de lucru în cazurile foarte grave fiind „competiţia comercială“, adică bătălia pentru bani, în locul misiunii de până acum, cea de salvare de vieţi. Raed Arafat spune că, prin noul proiect, riscul cel mai mare este acela că va fi distrus un sistem care acum funcţionează bine, fără să se ştie dacă ceea ce este pus în loc va merge sau nu, precum şi care va fi impactul lui.

„Al doilea risc este împrăştierea personalului, aşa încât să nu mai avem servicii de calitate nici în public şi nici în privat, pentru că personalul este foarte puţin. În unităţile de primiri urgenţe avem lipsă de 42% medici, iar la ambulanţă – 20-25% din totalul de personal“, a explicat Raed Arafat.

Mai mult, fondurile pentru asistenţa medicală de urgenţă sunt aceleaşi şi în 2012, a mai precizat Raed Arafat.

„Dacă aceeaşi sumă trebuie să fie împărţită cu alte 10-20-30 de servicii private, niciuna nu va putea face decât anumite bucăţi din sistem. Şi mai apare un risc: reacţia la calamităţi va fi necontrolată, nestandardizată şi ineficientă. Doar la un accident, dacă o să apară dintr-o dată trei furnizori concurenţi şi în final au de dus un singur bolnav pentru că doi nu vor să meargă la spital, firmele se bat între ele cine ia bolnavul. Pentru că va deconta numai cine va lua bolnavul“, a adăugat subsecretarul de stat.