10 Mai 2016 - 08:22

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală:

Militarii români morți în Afganistan, aduși în țară(Jurnalul Naţional)
Cei doi militari români care au murit sâmbătă în Afganistan, sublocotenentul Dumitrescu Marian Iulian şi sublocotenentul Vizireanu Gheorghe Adrian-Ion au fost repatriați luni seară.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretele de decorare post-mortem a celor doi, care şi-au pierdut viaţa sâmbătă în Afganistan, dar şi a sergentului major Dragomir Paul Bogdan-Emanuel, rănit, potrivit antena3.ro.
"În semn de recunoştinţă şi apreciere pentru dăruirea şi curajul manifestate sub culorile drapelului naţional, pentru spiritul de sacrificiu dovedit pe timpul executării unei misiuni de luptă în Teatrul de Operaţii din Afganistan, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a conferit post-mortem Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, de război, sublocotenentului Dumitrescu Marian Iulian şi sublocotenentului Vizireanu Gheorghe Adrian-Ion", potrivit unui comunicat de presă emis de Administraţia Prezidenţială.

 

 10 indicatori economici ai României de la intrarea în UE. În nouă ani PIB-ul a făcut un salt de la 126 mld. € la 160 mld. €. De ce nu se văd beneficiile?(Ziarul Financiar)
De la aderare până în prezent, PIB-ul României a crescut cu 26%, de la 126 mld. euro la 160 mld. euro. Exporturile au sărit de la 29 mld. euro la 54 mld. euro, beneficiind evident de una dintre cele patru libertăţi ale UE, libera circulaţie a mărfurilor. 
Investiţiile străine au crescut spectaculos de la 3,4 miliarde de euro la finele lui 2006 la 60 de miliarde de euro la finalul lui 2014, beneficiind de o altă libertate fundamentală - libera circulaţie a capitalurilor.
Însă un alt drept fundamental din UE a adus şi o năpastă pe capul României: peste două milioane de români au părăsit ţara, ceea ce, pe termen mediu şi lung, va costa scump România. Cu toate acestea, pentru vremurile pe care le trăim, exodul nemaiîntâlnit este benefic pentru că, pe de o parte, a scutit statul sărac de cheltuieli sociale, iar pe de altă parte muncitorii plecaţi au trimis bani acasă sprijinindu-şi familiile, dar şi statul, care, fără aceşti bani, ar fi avut grave probleme în vremea crizei. Se poate spune că muncitorii români din străină tatea sunt cei mai mari investitori străini în România de vreme ce, la nivelul lui 2014, remiterile erau de 61 mld. euro, iar investiţiile străine de 60 mld. euro.
Ce este de făcut însă ca beneficiile aderării să fie cât mai vizibile?
„România trebuia să favorizeze capitalul autohton pentru a merge înainte. De exemplu a fost o bătălie mare pentru salvarea siderurgiei, pe baza unor avantaje foarte clare. Nu ar fi fost posibile performanţele industriei auto fără siderurgie“, a spus ieri la ZF Live fostul negociator-şef al României cu UE Vasile Puşcaş.
„UE va arăta în scurt timp mult diferit de cea de azi, care oricum e mult diferită de cea din 2007“, a mai arătat el.
În aceste condiţii, România ar trebui să încerce să recupereze cât de mult din ce nu a făcut în ultimii ani şi să se ancoreze în politicile europene care favorizează dezvoltarea, atâta timp cât ele mai există.
Potrivit fostului comisar european Leonard Orban, chiar şi proiectele cu finanţare europeană care nu şi-au atins obiectivele şi unde banii par să fi fost risipiţi de fapt au avut un impact pozitiv prin sumele virate la bugetul statului din taxe şi impozite. Leonard Orban admite că există o întârziere în derularea exerciţiului financiar 2014-2020 şi că măcar unele licitaţii de depunere de proiecte trebuia să fie lansate mai devreme. „Sper ca lucrurile să se accelereze şi să apară primele contracte pe fonduri UE. Chiar dacă perioada se va prelungi cu un an, până în 2023, este cazul să accelerăm utilizarea.“

 

Noaptea minții: Consiliul Europei ÎNCURAJEAZĂ imigrația ILEGALĂ(Evenimentul Zilei)
Consiliul Europei a făcut un apel către statele membre să nu incrimineze asistența socială pentru imigranții ilegali, iar serviciile sociale să nu comunice datele personale ale acestor imigranți.
Secretarul Consiliului Europei, Thorborn Jagland, citat de Agerpres, a declarat luni:
"Trebuie ca statele să creeze 'ziduri de protecţie' pentru a distinge munca prestatorilor de servicii sociale de activităţile care urmăresc combaterea imigraţiei şi menţinerea ordinii."
Consiliul Europei a avertizat să nu se incrimineze asistența socială și umanitară pentru imigranții ilegali, deoarece aceasta ar încuraja intoleranța și rasismul.
La rândul său, președintele Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței, organ al Consiliului Europei, a declarat:
„Este extrem de contraproductiv pentru drepturile omului să se instaureze o ‘infracțiune de solidaritate’.”
Consiliul Europei susține că pornește de la faptul că imigranții ilegalu aflați pe teritoriul celor 47 de state membre se confruntă cu o presiune care i-ar împiedica să beneficieze de drepturile lor.

 

Dragnea şi Ponta,  jaf în tandem la Ministerul Dezvoltării Regionale(Adevarul)
Imediat după ce Liviu Dragnea a ajuns ministrul Dezvoltării, premierul Ponta a dat o ordonanţă prin care i-a permis acestuia să aloce fonduri în cadrul unui program naţional de dezvoltare prin simple ordine de ministru, nepublicabile în Monitorul Oficial, şi nu prin hotărâre de Guvern, aşa cum era până atunci. Ce s-a întâmplat cu banii o arată un raport al Curţii de Conturi, ţinut la secret.Năravul fostului ministru al Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, de a construi în neştire săli de sport doar pentru a da de lucru firmelor de partid s-a perpetuat şi în ministeriatul lui Liviu Dragnea. O dovedeşte un raport al Curţii de Conturi, finalizat încă din primăvara anului trecut, dar ţinut la secret de actuala conducere a instituţiei. Asta cu toate că normele interne ale Curţii prevăd obligativitatea publicării constatărilor. În aprilie 2015, Curtea de Conturi a finalizat auditul performanţei Programului naţional de dezvoltare locală (PNDL) finanţat de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) şi derulat prin autorităţile locale. Controlul a vizat perioada 2013 – 2014. Concluziile raportului ar da mult de lucru DNA dacă documentul va ajunge pe masa procurorilor, aşa cum, de altfel, a propus Departamentul Juridic al Curţii de Conturi, care a emis un punct de vedere în favoarea sesizării organelor de urmărire penală. Potrivit unor surse din Ministerul Dezvoltării Regionale, raportul arată că prin programul PNDL, iniţiat în 2013 printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului Ponta, au fost date contracte grase firmelor satelite ale PSD, prin intermediul consiliilor judeţene care derulau aşa-zise proiecte de dezvoltare locală. Cele mai multe contracte nu au fost date prin licitaţie, ci prin încredinţare directă.

 

SRI spune că a transmis 100 de informări privind infecţiile din spitale(Gandul)
Serviciul Român de Informaţii (SRI) a anunţat, luni, că instituţia avea cunoştinţă despre situaţia privind infecţiile intraspitaliceşti, menţionând că a transmis aproximativ o sută de informări în ultimii cinci ani decidenţilor legali.
"În documentele de informare adresate beneficiarilor legali, cu privire la problema infecţiilor nosocomiale, au fost prezentate inclusiv aspecte referitoare la calitatea necorespunzătoare pentru dezinfectanţii utilizaţi la nivelul unităţilor spitaliceşti din ţară. Printre beneficiarii legali ai informărilor noastre pe această problematică sunt preşedinţii de Consilii Judeţene, prefecţii, miniştrii, primul-ministru, Preşedintele României. Toţi aceşti beneficiari legali au primit informări constante, fiecare, potrivit atribuţiilor lor, despre disfuncţionalităţile din sistemul public de sănătate din România.În ultimii cinci ani, SRI a trimis circa 100 de informări, inclusiv pe chestiuni legate de fenomenul infecţiilor nosocomiale intraspitaliceşti", au transmis, luni, oficialii SRI.Parchetul General a demarat o anchetă în legătură cu dezinfectanţii folosiţi în spitalele din România, achiziţionaţi de la firma Hexi Pharma, produse despre care există suspiciunea că ar fi diluate. În dosar, procurorii şi poliţiştii au făcut sâmbătă patru percheziţii, ridicând documente de la sediul Hexi Pharma din Bucureşti, dar şi de la depozitul din localitatea Mogoşoaia. Totodată, au fost ridicate probe şi înscrisuri din 25 de unităţi sanitare de pe raza a 21 de judeţe şi a municipiul Bucureşti.

 

 

Format: 

Topic: