10 Mai 2018 - 08:23

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Guvernul Grindeanu, resuscitat la Instanţa Supremă(Jurnalul Naţional)
Litigiul dintre Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Guvernul României, pe tema emiterii, la jumătatea anului trecut, a unui HG privind alcătuirea comisiei de inventariere a arhivei fostului serviciu secret din Ministerul Justiţiei, a intrat în linie dreaptă. Asta, după ce, iniţial, UNJR a pierdut procesul, pe fond, la Curtea de Apel Bucureşti, magistraţii Instanţei Supreme au decis să ia în discuţie, în fază de filtru, recursul şi au înaintat Uniunii raportul, cu menţiunea de a semna, în original, cererea de recurs. UNJR a anunţat, încă de anul trecut, prin vocea judecătoarei Dana Gârbovan, că organizaţia pe care o conduce va da în judecată Guvernul României pentru modul netransparent în care a fost adoptat acest act normativ. Judecătorii Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, marţi, comunicarea raportului către Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), emiţând, în acest sens, o adresă către aceasta în care solicită ca cererea de recurs în procesul intentat Guvernului României să fie semnată în original. Pe rolul acestei instanţe se află înregistrat, încă din 30 august 2017, un dosar în care Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a chemat în judecată Guvernul Grindeanu, iar Ministerul Justiţiei are calitatea de intervenient în numele Palatului Victoria. Obiectul procesului îl constituie solicitarea UNJR ca instanţa să suspende executarea actului administrativ denumit Hotărârea de Guvern nr. 410, din 9 iunie 2017, privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie, cunoscută şi sub numele de SIPA.
Iniţial, acţiunea a fost înaintată la Curtea de Apel Bucureşti, în data de 14 iunie 2017, după ce actul normativ în cauză a fost publicat în Monitorul Oficial al României. Fondul cauzei, judecat de magistraţii Secţiei a VIII-a de Contencios Administrativ şi Fiscal, a fost soluţionat relativ repede, într-o lună de zile. Mai exact, în 14 iulie 2017, completul învestit cu soluţionarea dosarului a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei de interes ridicate de reprezentantul Guvernului, ca neîntemeiate. Însă, tot ca neîntemeiată, a fost respinsă şi cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Uniunea Naţională a Judecătorilor din România. Tot atunci, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea de intervenţie accesorie a Ministerului Justiţiei în interesul “pârâtului Guvernul României”.

Horia Ciorcilă, Banca Transilvania: Nu avem ca ţintă poziţia de număr 1, dar dacă vom ajunge acolo suntem pregătiţi. „Mă bucur să văd că avem peste 28.000 de ac­ţio­nari români persoane fizice, iar aproape 55% din capitalul Băncii Transilvania este românesc.“(Ziarul Financiar)
Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, spune că în acest moment prioritatea este integrarea Bancpost în banca din Cluj paralel cu gestionarea businessului Grupului Financiar BT, care este foarte dinamic. Banca nu are în acest moment alte priorităţi de achiziţie, dar suntem atenţi la evoluţiile pieţei şi la alte oportunităţi care ar putea apărea.
Ciorcilă, reales preşedinte al băncii pentru a cincea oară, spune că poziţia numărul 1 în pia­ţă nu este un obiectiv direct, dar dacă „realizările noastre şi tendinţele din piaţă ne vor duce pe primul loc, sunt sigur că vom livra rezul­tate foarte bune în continuare“. Cota de piaţă a fost pentru noi un obiectiv pentru că strategia şi ambiţia a fost să devenim un jucător important naţional, să atingem masa critică şi volume care să ne asigure succesul ca bancă universală, a menţionat el. În 2002, când Ciorcilă a preluat poziţia de pre­şedinte al Consiliului de Administraţie, cota de piaţă a băncii din Cluj era de 1,8%, iar valoarea bursieră era de 55 milioane euro. În acest moment, cota de piaţă este de aproape 14%, iar valoarea bursieră a băncii este 2,48 miliarde euro. Ciorcilă spune că era greu de imaginat acest succes atunci când banca s-a fondat într-un apartament din Cluj, dar spune că acest succes i se pare irepetabil în condiţiile de astăzi, când România şi economia sunt total diferite faţă de acum două decenii. Într-o discuţie cu ZF, Ciorcilă vorbeşte despre punctele tari şi punctele slabe ale băncii, despre cele mai bune decizii pe care le-a luat în calitate de preşedinte, despre criza din 2009 când banca a trebuit să se reinventeze şi să se adapteze la condiţiile pieţei, dar şi despre cele două achiziţii de bănci care au adus-o în postura de a fi numărul 2 în România şi chiar de a ajunge numărul 1.

Nicolae Rațiu: „Iohannis e ok, dar îi lipsește o anumită abilitate. Dragnea e un dictator”(Evenimentul Zilei)
Nicolae Rațiu, fiul celebrului om politic Ion Rațiu, face o radiografie dură a societății românești la 29 de ani de la Revoluție. Pornind de la momentul 1989, când România a trecut de la comunismul paroxistic al lui Nicolae Ceaușescu la cel cu față umană a lui Ion Iliescu, Nicolae Rațiu, om de afaceri de succes și fiu al deja legendarului Ion Rațiu, leagă fir cu fir povestea noastră de țară. O poveste din culise însă, nevăzută, neștiută, interzisă românilor obișnuiți.
Nicolae Rațiu (70 de ani) a fost injectat cu virusul dragostei pentru România de tatăl său, Ion Rațiu. Vrândnevrând, Nicolae a învățat s-o iubească. Locuiește la Londra, dar, în ultimii ani, aproape și-a încheiat socotelile de afaceri pe Tamisa, preferând să le mute aici, la noi, în pământul tatălui. Nu vom scrie însă despre business, deși simplul fapt că familia Rațiu deține licența ARO ar fi fost suficient pentru a vă atrage atenția. Nu! Mai jos veți citi, cu lux de amănunte senzaționale, despre jocurile politice practicate de conducătorii noștri iubiți în ultimii 29 de ani. Evenimentul zilei: Vă mai aduceți aminte momentul în care tatăl dumneavoastră s-a hotărât să candideze la funcția de președinte al României? A urmat o luptă cu Ion Iliescu... Nicolae Rațiu: Țin minte că mulți prieteni din Anglia și din România i-au spus că el trebuie să fie președinte, prim-ministru sau mai știu eu ce, o funcție importantă, în orice caz. Doar că tatăl meu avea trei obiective clare: 1. Să revină în țară; 2. Să ajungă deputat de Turda, locul natal; 3. Să înființeze un ziar independent. Atât. A mai avut un obiectiv, unul mai larg: să-i învețe pe români ce înseamnă adevărata democrație. Dar e greu să faci o democrație fără democrați, nu? Din acest motiv și spunea, atunci, că nu poți crea o democrație cu oameni transformați peste noapte din comuniști în democrați. Revenind. El a fost propus de Coposu, de Diaconescu… Când i-a întrebat tatăl meu dacă au bani să susțină o campanie politică pentru cursa prezidențială, au ridicat din umeri: „N-avem, de unde?”. Ion Rațiu a avut bani, dar n-a vrut să cumpere candidaturi, să cumpere voturi.    
 

Ce este fructonata, produsul cu care o româncă a uimit industria alimentară mondială: „Nu este gem sau dulceaţă, ci gustul adevărat de fructe la borcan“(Adevarul)
Un produs unic în industria alimentară a fost prezentat de o româncă la Târgul Natural & Organic Products Europe, de la Londra, eveniment care s-a desfăşurat în perioada 22-23 aprilie. Este vorba despre fructonată, singurul produs care presupune conservarea fructelor prin concentrare la temperatură sub 42°C, fără pasteurizare finală. Orădeanca Simona Bişboacă (38 de ani) inginer în industria alimentară şi cercetător, cunoscută ca inventatoarea elixirului tinereţii- Antioxivita, extractul din sâmburi şi pieliţe de struguri foarte bogat în antioxidanţi-a reuşit să uimească, din nou, industria alimentară. După şapte ani de experimentat, cercetat, modificat utilaje şi îmbunătăţit metoda de lucru a adus pe piaţă un produs unic în lume, o inovaţie în industria alimentară. “Din 2011 am început să testăm o nouă tehnologie de procesare a fructelor, într-un mod cât mai blând, pentru a menţine bunătatea fructelor la borcan. Am pornit de la idea de ce trebuie fiartă sau pasteurizată  dulceaţa dacă ştim că peste 60 grade se distrug vitaminele, enzimele şi tot ce e mai bun din fructe? Am mers pe conservarea fructelor prin procesarea la temperaură de sub 42 grade, să fie raw sau crude, dar să aibă un termen de conservare îndelungat, la temperatură ambientală. Asa a apărut fructonata”, ne-a explicat Simona Bişboacă, inginer în industria alimentară. Potrivit acesteia, produsul nu este gem, dulceaţă sau marmeladă, este gustul adevărat de fructe la borcan. “Fructonata este singurul produs care presupune conservarea fructelor prin concentrare la temperatură sub 42°C, fără pasteurizare finală, astfel încât se păstrează nutrienţii, fitonutrienţii, vitaminele şi aroma fructelor poaspete. Folosim doar fructe ajunse la maturitate, din cultură certificată ecologic, fără adaos de zahăr, conservanţi sau aditivi alimentari. Fructonata are cel mai mare conţinut de fruct, şi are un termen de valalabilitate de doi ani la temperatură ambientală”, a mai explicat Simona Bişboacă.
 

Şeful CNCD se delimitează de decizia de amendare a lui Iohannis în cazul „nişte penali”. „Nu cred că există în România judecător care să menţină decizia majoritară de astăzi”(Gandul)
Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, se delimitează, într-o postare pe Facebook, însoţită de #cncdindependent, de decizia de sancţionare a preşedintelui Klaus Iohannis în speţa „nişte penali”.
Mai mult, el susţine că prin opinia separată judecătorul care se va pronunţa pe contestaţia şefului statului va avea toate motivele să corecteze decizia CNCD. „Nu cred că există în România judecător care să menţină decizia majoritară de sancţionare de astăzi în speţa cu "penali" , şi prin opinia minoritară vom pune la dispoziţia judecătorului toate motivele de fapt şi de drept să corecteze decizia de astăzi”, a scris Asztalos Csaba pe Facebook. Potrivit unor surse, cei patru membri ai Colegului Director ai CNCD care au votat împotriva amendării lui Iohannis au fost Asztalos Csaba, Istvan Haller, Ilie Dincă şi Claudia Popa. Preşedintele Klaus Iohannis a fost amendat, miercuri, de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, cu suma de 2.000 de lei, pentru că în declaraţiile publice a folosit termenul "nişte penali". Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri că va contesta decizia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării de a-l sancţiona cu 2.000 de lei, considerând măsura ca fiind una politică.
 

Format: 

Topic: