11 Mar 2016 - 08:21

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Augustin Jianu, CERT-RO: Nu există securitate! Datele personale vă pot fi deja compromise(Jurnalul Național)
Ţara noastră este ideală pentru a fi folosită în atacuri cibernetice asupra altor ţinte din afară. Avem cea mai mare viteză a internetului din UE şi o protecţie foarte slabă a calculatoarelor şi a reţelelor cibernetice. Dar ce ne lipseşte cel mai mult este o lege a securităţii cibernetice, este de părere Augustin Jianu, directorul general al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO). Sute de mii de calculatoare au fost deja compromise, numai în anul 2015.
Cine este responsabil pentru siguranţa datelor personale gestionate de firme şi autorităţi?
În momentul de faţă noi nu avem o lege care să traseze răspunderea, cine este răspunzător pentru o infrastructură cibernetică. Şi aici vorbim de faptul că infrastructura respectivă se află în proprietarea unui operator privat. Şi atunci cum poate deveni statul responsabil pentru ce face sau ce nu face un privat. Statul poate deveni responsabil în situaţia în care există un atac care afectează cetăţenii şi este de interes public şi atunci se pune întrebarea de ce nu am făcut nimic până acum. Statul a făcut o lege… care a fost refuzată. Acum se face alta.
Dacă o instituţie, precum CERT-RO, ştie sunt români cărora le-au fost compromise datele personale de ce nu anunţă?
Eu, CERT-RO, dacă ies public şi anunţ că a existat un atac şi oamenilor le-au fost compromise datele personale, operatorul mă poate da în judecată şi să-mi ceară daune pentru că i-am afectat imaginea. Fără să dau prea multe date, multe companii din România sunt atacate. Pe unele dintre acestea am încercat să le ajutăm pentru că au venit şi ne-au cerut ajutorul. În jur de 20 de operatori au venit şi ne-au cerut ajutorul, în 2015, atât de la privat, cât şi din sectorul public.
Există sisteme cibernetice care nu sunt vulnerabile?
Orice sistem are vulnerabilităţi, depinde cât de tare este lovit şi ce resurse are atacatorul. Este vorba doar de cum administrezi riscul. Ca să vă dau un exemplu: dacă eu sunt o companie privată, îmi fac o evaluare a riscului şi decid că o pierdere anuală de un million de lei este acceptabilă, în condiţiile în care trebuie să dau 10 milioane de lei pe echipamente şi protecţie. E clar că prefer să îmi asum riscul. Sau externalizez riscul şi îmi fac o poliţă de asigurare şi în momentul în care se întâmplă ceva, plăteşte asigurătorul. Nu există sisteme care sunt 100% sigure. Mereu va apărea un risc rezidual. Securitatea nu există, în realitate. Este un concept abstract inventat de oameni! Există anumite niveluri de securitate, raportându-ne la ameninţările pe care le cunoaştem.
Unele instituţii publice nu sunt modernizate şi sunt prea uşor de compromis.
Dacă vorbim de stat, să vă gândiţi că avem mii de primării, consilii locale, şcoli, spitale şi alte instituţii unde nu poate veni o autoritate centrală să le rezolve problemele şi să le facă ordine în ogradă. Aici ei trebuie să fie responsabili şi să fie conştienţi de riscuri şi să îşi ia măsurile minime de siguranţă. Cea mai mare vulnerabilitate a unui sistem, în momentul de faţă, este componenta umană.

 

BlackRock, cel mai mare fond de investiţii din lume, este lovit de legea dării în plată(Ziarul Financiar)
Fondul de investiţii specializat în pieţe de frontieră al BlackRock, cel mai mare manager de active din lume, a marcat o pierdere de 18% în ianuarie pe acţiunile BRD, din cauza impactului negativ al legii dării în plată asupra cotaţiilor, susţin managerii fondului.
„În ianuarie, activul net al fondului a scăzut cu 6,2%, supraperformând cu 0,6% indicelui-reper (...). Printre acţiunile care au subperformat se numără poziţiile din România unde deţinerea noastră în banca BRD a scăzut cu 18%. Acţiunea a fost influenţată de proiectul unei legi aflate în dezbatere în Parlament care le permite clienţilor băncilor să renunţe la casă în cazul în care nu îşi mai pot plăti creditele ipotecare. Ne aşteptăm ca acestă lege să nu fie aprobată în forma actuală“, scriu Sam Vecht şi Emily Fletcher, manageri ai BlackRock, în raportul lunar de administrare.
Din cauza scăderii acţiunilor în ianuarie, BRD a ieşit din topul celor mai mari zece deţineri din portofoliul fondului BlackRock Frontiers Investment Trust. La finalul anului trecut, acţiunile BRD deţineau o pondere de 3,1% în activele nete de 163,2 milioane de lire sterline ale fondului, fiind pe locul al nouălea în top zece investiţii, potrivit raportărilor publicate pe bursa de la Londra unde se tranzacţionează acţiunile fondului.

 

Frica primarului Capitalei ține Arena Națională închisă | Campania EVZ „Salvați cel mai mare stadion al țării!”(Evenimentul Zilei)
„Evenimentul Zilei” demarează o campanie ce are ca subiect redeschiderea celui mai mare stadion al țării. Pentru impunătoarea construcție s-au cheltuit 234 de milioane de euro, iar în acest moment, din cauza birocrației și a haosului administrativ, arena este inutilizabilă
Cel mai mare stadion din România este închis de patru luni și problemele sunt departe de a fi rezolvate. Lipsa unei autorizații eliberate de ISU a apărut ca o revelație, în toamna anului trecut, după tragedia petrecută la „Club Colectiv”.
Inaugurată în septembrie 2011, Arena Națională a fost închisă la data de 6 noiembrie 2015. Punctele nevralgice au vizat căile de evacuare a spectatorilor, parcarea subterană și acoperișul, construit după normele europene, dar care nu respectă standardele din România.
Timpul a trecut, dar problema a devenit și mai mare, în loc să fie rezolvată. Reprezentanții ISU au anunțat, în februarie, că pe Arena Națională se pot desfășura evenimente, deoarece nu există un pericol real pentru spectatori. Asta până la 31 decembrie 2016, data limită la care stadionul trebuie să obțină autorizație din partea pompierilor. Condiția a fost ca reprezentanții Primăriei Generale și organizatorul (Federația Română de Fotbal sau clubul Steaua) să-și asume răspunderea, în eventualitatea petrecerii unei tragedii. Aici, lucrurile s-au împotmolit, pentru că Răzvan Sava, primarul interimar, n-a vrut să-și asume niciun risc. Un alt beneficiar al Arenei Naționale, Gigi Becali, a nunțat și el că nu e de acord ca Steaua să joace într-un loc care nu deține toate avizele necesare.

 

Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia. Peste 55 de kilograme de aur în monede antice şi 11 spirale din aur masiv sunt căutate prin Interpol(Adevarul)
Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.Peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin INTERPOL, potrivit celui mai recent comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Valoarea tezaurelor este impresionantă. Astfel, “sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”, informa, recent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin INTERPOL, potrivit celui mai recent comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Valoarea tezaurelor este impresionantă. Astfel, “sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”, informa, recent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Valoarea obiectelor date dispărute, care provin în cea mai mare parte din zona Sarmizegetusei Regia, de unde au fost sustrase în anii 1990 şi 2000, este comparată cu comoara legendară a regelui Decebal, despre care relatau cronicarii din secolului al XVI-lea. „Mergea nişte pescari români cu şeicile din Mureşu în Streiu şi, legându-şi luntrile cu un trunchiu, au zărit că sclipeşte ceva. Vrând să scoată din apă aceea ce stricase prin rădăcinile lemnului şi cercând mai de adinsul, au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească. Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi (n.r. piese) de aur au aflat”, scria Gheorghe Şincai, în Hronica Românilor, amintind scrierile vremii.

 

Soluţia Guvernului după ce CCR a scos interceptările SRI din dosare. Ce conţine ordonanţa de urgenţă de pe masa executivului(Gandul)
Procurorii şi poliţiştii judiciari vor pune în executare mandatele de supraveghere tehnică folosind infrastructura SRI, nu şi oamenii Serviciului. Aceasta este soluţia Guvernului după decizia Curţii Constituţionale privind interceptările şi se va regăsi într-o ordonanţă de urgenţă pe care executivul o va adopta într-o şedinţă specială, vineri seară, ulterioară CSAT.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat joi că Guvernul va adopta, vineri, o ordonanţă de urgenţă pentru a corecta Codul de procedură penală după decizia Curţii Constituţională care a invalidat prevederea potrivit căreia executarea mandatelor de supraveghere tehnică putea fi făcută de SRI. Astfel, organele de urmărire penală vor folosi infrastructura SRI, a spus Prună, „cu eliminarea oricărei intervenţii umane” din partea Serviciului”.

„Guvernul a lucrat la o ordonanţă de urgenţă. A făcut acest lucru împtreună cu toate parchetele, cu Ministerul Public, DIICOT şi DNA. Mâine avem CSAT, pentru că ne trebuie avizul CSAT. Mâine seară, Guvernul va adopta această ordonanţă de urgenţă. Care este soluţia? România este azi în situaţia în care nu are altă infrastructură decât cea care este administrată de SRI, astfel încât soluţia pe care o propune Guvernul în OUG este, evident, folosirea infrastructurii care este la SRI, dar cu eliminarea oricărei intervenţii umane din partea SRI şi cu implicarea exclusivă a procurorului şi a poliţiei judiciare, adică a acelor organe care sunt de cercetare penală”, a spus Prună.

 

 

 

 

 

Format: 

Topic: