11 Mar 2017 - 11:11

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Situație INCREDIBILĂ. Tribunalul a anulat alegerile pentru conducerea unui Consiliu Județean(Jurnalul Național)
Tribunalul Bihor a anulat vineri, 10 martie, Hotărârile Consiliului Judeţean privind alegerea în funcţia de preşedinte a lui Pasztor Sandor (UDMR) şi respectiv în cea de vicepreşedinţi a lui Traian Bodea (ALDE) şi Ioan Mang (PSD).
"Admite acţiunea formulată de reclamantul Partidul Naţional Liberal - Filiala Bihor în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Judeţean Bihor, Pasztor Sandor, Bodea Traian şi Mang loan, şi în consecinţă: Dispune anularea Hotărârii Consiliului Judeţean Bihor nr. 152/28.06.2016 privind alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor şi a Hotărârii Consiliului Judeţean Bihor nr. 153/28.06.2016 privind alegerea vicepreşedinţilor Consiliului Judeţean Bihor", se precizează în soluţia Tribunalului Bihor, postată pe portalul instanţei, citată de stiripesurse.ro. Decizia nu este, însă, definitivă, ea putând fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare, la Curtea de Apel Oradea. Alianţa PSD-ALDE-UDMR va contesta la Curtea de Apel decizia Tribunalului, a declarat Pasztor Sandor.PNL a contestat legalitatea alegerilor din 28 iunie pentru conducerea CJ Bihor pe considerentul că reprezentanţii în forul judeţean a celor trei formaţiuni care au constituit majoritatea după scrutinul pentru locale - PSD, UDMR şi ALDE, ar fi încălcat prevederile legale privind secretul votului. La momentul respectiv, aleşii liberali au părăsit şedinţa, refuzând să voteze, iar reprezentantul UDMR, Pasztor Sandor, a fost desemnat preşedinte şi cei ai PSD şi ALDE, Ioan Mang şi Traian Bodea, vicepreşedinţi. Consilierul judeţean Mircea Mălan, cel care era propus pentru conducerea CJ din partea grupului PNL, declara că cei 17 consilieri ai PNL au părăsit şedinţa deoarece 'secretul votului nu a fost asigurat aşa cum spune legea, practic, UDMR, PSD şi ALDE au votat la vedere, împotriva dispoziţiilor legale'. "Nu puteam ceda funcţia de preşedinte fără luptă, pentru că am promis oamenilor în campania electorală şi pentru că oamenii ne-au votat pentru ce le-am promis. Nu puteam ceda, aşa cum a făcut PSD-ul, funcţia de preşedinte către UDMR, pentru că UDMR-ul are şapte consilieri judeţeni, iar PNL-ul are 17. Nu putem face tocmeli politice pe voturile oamenilor şi contrainteresele judeţului Bihor", a declarat, la momentul respectiv, Mircea Mălan.

 

Cea mai bună educaţie financiară este atunci când iei un credit: până când nu începi să-l plăteşti nu te interesează cât e dobânda, cursul, mp, salariul, siguranţa jobului sau cum poţi să faci economii ca să-l plăteşti mai repede(Ziarul Financiar)
După criză, băncile au ajuns la concluzia că clienţii au nevoie de educaţie financiară, având în vedere că în perioada de boom s-au aruncat să se împrumute şi nu au înţeles la ce se expun. Conform unor informaţii publice, România este pe ultimele locuri în Europa în privinţa educaţiei financiare a populaţiei.Până acum, nu am întâlnit niciun bancher care lucrează în România şi care să pună problema puţin invers, respectiv de ce băncile au dat credite celor care nu au educaţie financiară.Sau de ce băncile au vândut credite în franci elveţieni şi chiar în euro celor care nu au educaţie financiară şi care nu au înţeles la ce risc valutar se expun în cazul în care cursul valutar al francului elveţian sau al euro în raport cu leul creşte.În 2005, câteva bănci din România, deţinute de străini, au început să vândă credite în franci elveţieni şi apoi în euro, pentru ca românii să se încadreze în condiţiile de creditare, având în vedere că la împrumuturile în lei, mai scumpe, nu îndeplineau parametrii. Deci bancherii au făcut produse bancare speciale pentru acest lucru, vânzându-le apoi clienţilor, pe care îi caracterizează ca fiind fără educaţie financiară.În încercarea de a îmbunătăţi relaţia cu clienţii, deteriorată major în criză, băncile au început diverse programe de educaţie financiară: le explică mai mult clienţilor ce înseamnă un credit, la ce riscuri se expun dacă lucrurile în economie şi în viaţa lor se înrăutăţesc, încearcă se le explice cum se gestionează un buget al familiei, le oferă mai multe variante de împrumut etc.Toate aceste demersuri sunt binevenite, chiar dacă acest lucru ar fi trebuit să fie făcut de la începutul anilor 2000, atunci când a început procesul de creditare a persoanelor fizice. Indiferent ce ar face fiecare, cea mai bună educaţie financiară pentru un client o reprezintă, paradoxal, luarea unui credit. Până atunci, aproape nimeni nu este interesat de educaţie financiară, nu se uită la dobânzi, nu se uită la evoluţia cursului valutar din perspectiva influenţării ratei de plătit, nu-şi pune problema impactului aspura soldului a creşterii cursului valutar la un împrumut în valută, nu numai asupra ratei lunare.

 

Gică Hagi, înainte de play-off: „Toți stau cu gândul la noi, le este frică. Suntem valoroși și vrem să arătăm asta”(Evenimentul Zilei)
Gheorghe Hagi, antrenorul echipei FC Viitorul, și-a lăudat jucătorii, despre care a spus că formează un grup foarte puternic, ce dă fiori adversarilor. Gică Hagi a declarat că FC Viitorul este o formație valoroasă, care provoacă insomnii adversarilor. „Regele” a remarct că formația sa este cea mai tânără din prima ligă, și, deși a schimbat mulți jucători, grupul nu a avut de suferit și a rămas omogen. „Suntem cea mai tânără echipă, avem o medie de vârstă de 21 ani și câteva luni, ceea ce înseamnă ceva extraordinar. Am schimbat foarte mulți jucători, dar nu am suferit. Am făcut o muncă fantastică, am câștigat în vestiarul echipei sentimentul că putem să ne batem de la egal la egla cu orice echipă. Stați liniștiți, că toți stau cu gândul la noi, le e frică. Suntem valoroși și vrem să aratăm asta, așa cum am făcut-o și până acum. Rămân consecvent cu ideea că înjumătățirea punctelor nu e un lucru bun, dar asta e, mergem înainte",  a spus Hagi la Dolce Sport.

 

Sylvia Hoişie, „mama“ Polidinului, celebrul vaccin 100% românesc: „L-am testat pe noi. Ne-am injectat şase zile la rând câte 2 milimetri“(Adevarul)
Medicul Sylvia Hoişie (89 de ani) a fost o luptătoare. A trăit dramele Holocaustului, stigmatul de a fi „jidancă“, foametea şi mizeria din Transnistria, dar a trecut peste toate acestea şi a reuşit să-şi lege definitiv numele de una dintre descoperirile de excepţie ale Institutului Cantacuzino: Polidinul, injecţia care ne-a protejat zeci de ani de infecţii.Pentru medicul Sylvia Hoişie (89 de ani), copilăria a fost perioada cea mai grea a vieţii. După 1940, fiind evreică, nu avea voie să meargă la cinema, să se plimbe pe bicicletă sau să deţină un aparat radio în casă, iar colegele o strigau „jidancă“. A urmat deportarea în Transnistria, împreună cu întreaga familie, unde a suferit de foame şi a trăit în mizerie. După război, s-a întors în România, a urmat Facultatea de Medicină şi, după un deceniu de cercetări, împreună cu echipa de medici, asistenţi şi tehnicieni din cadrul Institutului Cantacuzino din Iaşi şi Bucureşti, a scos pe piaţă Polidinul, injecţia dureroasă de care ne amintim cu toţii, dar care ne ferea de infecţii bacteriene, dar şi de gripă şi ne creştea imunitatea.   „Weekend Adevărul“: Aţi avut o copilărie marcată de legile rasiale. Ce vă amintiţi din primii ani ai vieţii?  Sylvia Hoişie: M-am născut la Câmpulung Moldovenesc, într-o familie cu venituri medii. Mai am o soră mai mare cu câţiva ani, Miriam. Primii ani din viaţă au fost frumoşi, dar am avut parte şi de lucruri mai puţin plăcute. Am făcut şcoala primară la Câmpulung şi am început gimnaziul, unde am terminat două clase. Am învăţat foarte bine şi am fost printre premianţi.Când aţi simţit că sunteţi priviţi altfel de către prieteni, de către colegii de clasă, de vecini? În anul 1940 au intervenit legile rasiale şi, după clasa a III-a gimnazială, am fost nevoită să părăsesc şcoala, întrucât evreii nu aveau voie să înveţe la şcolile de stat. A fost o perioadă foarte grea. Îmi aduc aminte cât de mult se schimbase comportamentul colegelor pe care le cunoşteam de la grădiniţă, de la şcoala primară şi credeam că suntem cu toţii copii, că nu suntem diferiţi unii de alţii. Dar eu şi celelalte colege evreice am fost aşezate în ultima bancă, la o distanţă de o bancă de ceilalţi elevi. Nimeni nu a protestat... Colegii nu ne scoteau din «jidani» şi cântau cântece legionare pe care nu aş vrea să mi le mai amintesc. A fost o eliberare când am fost dată afară de la şcoală. Comunitatea noastră a încercat să amenajeze o unitate de învăţământ particulară, dar nu au fost bani suficienţi.  

 

De ce rămânem săracii Europei. Datele care reconfirmă o realitate dură cu care se confruntă România(Gandul)
Sărăcia, lipsa de acces sau accesul dificil la serviciile medicale, cât şi educaţia precară rămân probleme grave cu care se confruntă societăţile rurale din România, potrivit celui mai recent raport pus la dispoziţie de World Vision România, „Bunăstarea Copilului din Mediul Rural, 2016”. 10% dintre familiile care trăiesc la sate au, în continuare, o singură sursă de venit lunar, cel mai frecvent această sursă fiind alocaţia copiilor, iar mai mult de jumătate dintre gospodăriile din mediul rural nu au toaletă sau baie în interior. În aceste condiţii nu este de mirare că unul din 10 copii merge la culcare flămând din cauza faptului că peste trei sferturi dintre părinţi au probleme cu asigurarea alimentaţiei de calitate pentru copii, o treime dintre ei fiind nevoiţi să împrumute mâncare de la rude în cursul anului trecut. În aceste condiţii, nu este de mirare că 7 din 10 copii cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani muncesc în gospodăriile proprii pentru a-şi ajuta părinţii, iar 4% dintre ei muncesc şi în alte gospodării din sat pentru a asigura un venit în plus familiei. Astfel, ei neglijează şcoala şi ajung, în unele cazuri, chiar să o abandoneze. Consecinţele lipsei hranei şi a banilor se traduc, de asemenea, printr-o stare de sănătate precară şi prin lipsa obişnuinţei de frecventare a cabinetelor medicale sau a dispensarelor din sat. Chiar dacă cifrele din raportul de anul trecut arată o îmbunătăţire a situaţiei la multe capitole, situaţia copiilor din satele României rămâne una care necesită intervenţie imediată. Sărăcia reprezintă în continuare o problemă la nivelul comunităţilor rurale, deşi raportul World Vision România intitulat „Bunăstarea copilului din mediul rural 2016” realizat o dată la doi ani relevă o îmbunătăţire a situaţiei existente în satele din ţara noastră pe mai multe paliere luate în discuţie, incluzând aici veniturile pe gospodărie, accesul la diferite facilităţi în locuinţe şi accesul la educaţie sau servicii medicale al copiilor, datorat gradului mai mare de conştientizare din partea părinţilor a importanţei acestor ultime două elemente pentru viitorul copilului. În ciuda faptului că rezultatele studiului sunt pozitive în raport cu cele înregistrate în urmă cu doi ani, respectiv în 2014, 10% dintre familiile din România se confruntă încă cu o problemă acută, aceea a unei singure surse de venit, cel mai frecvent aceasta fiind alocaţia copiilor, în timp ce două sau trei surse de venit au 85,5% dintre familiile din mediul rural. În aceste condiţii, 53,3% dintre părinţi afirmă că nu se pot descurca cu banii pe care îi au şi sunt nevoiţi ca pentru a asigura copiilor un trai cât de cât decent să renunţe la achiziţionarea unor bunuri precum haine şi îmbrăcăminte atât pentru ei, cât şi pentru micuţi sau să amâne plata diverselor facturi.

Format: 

Topic: