Publicat: 12 Aprilie, 2012 - 07:21

Ambasadorul Olandei: "Aştept programarea la Preşedinţie”(JN)
Ambasadorul agreat al Olandei, Matthijs van Bonzel, spune, într-un interviu acordat în exclusivitate agenţiei Mediafax, că aşteaptă o programare la Preşedinţie pentru acreditarea sa, dar precizează că, între timp, poate să-şi facă munca, să vadă oamenii pe care este nevoie să-i vadă şi să fie, practic, activ profesional.

Matthijs van Bonzel precizează că a venit în România la sfârşitul anului trecut. El nu şi-a prezentat însă scrisorile de acreditare la Preşedinţie, după cum a dezvăluit Jurnalul Naţional în urmă cu câteva zile. "Este corect, nu mi-am prezentat încă scrisorile. Aştept încă o programare", a spus el.

Întrebat cine este de învinovăţit pentru că, la peste patru luni de la sosirea la Bucureşti, încă aşteaptă această întâlnire, diplomatul spune: "Este prerogativa oricărui şef de stat să primească ambasadori. Deci, asta este situaţia şi eu aştept invitaţia sa". Potrivit unor surse diplomatice, Matthijs van Bonzel se află în România, la post, din data de 2 decembrie 2011. El a fost primit la MAE, dar nu şi la Preşedinţie.

 

Un cutremur cu magnitudinea 7 a zguduit vestul Mexicului (Romania Libera)
Un puternic seism cu magnitudinea 7 a zguduit marţi seară vestul Mexicului, a anunţat Institutul american de geofizică. Epicentrul seismului care a zguduit Mexicul la ora României 01:55 a fost localizat la 336 kilometri vest-nord-vest de Acapulco şi la 51 de kilometri de La Mira, conform USGS.

Seismul cu magnitudinea de 6,4 grade pe scara Richter a fost simţit miercuri în vestul şi centrul Mexicului, a declarat Serviciul seismologic naţional (SMN), fără a provoca victime sau pagube materiale.

Conform SMN, epicentrul seismului care a avut loc la ora locală 17:55 a fost situat pe coasta statului Michoacan la Oceanul Pacific.

La 2 aprilie, un seism cu magnitudinea 6,3, conform USGS, a lovit sud-vestul ţării în apropiere de regiunea deja afectată de un seism de magnitudine 7,6 care s-a soldat cu doi morţi la 20 martie, fără a cauza pagube materiale.


 

Conservele de carne, nevândute în lipsa muncitorilor de pe şantiere (Capital)
Piaţa conservelor de carne s-a prăbuşit odată cu cea a construcţiilor; pe măsură ce şantierele s-au golit de muncitori, şi firmele de conserve au vândut tot mai puţin

Vânzările de conserve de carne au înregistrat anul trecut o scădere de 26%, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Române a Cărnii (ARC). „Această piaţă a conservelor de carne a fost foarte afectată de prăbuşirea pieţei construcţiilor, pentru că fiecare muncitor asigura vânzări de cel puţin cinci conserve pe săptămână.
 
Cum numărul de şantiere deschise în ultimul an a fost tot mai mic, au dispărut principalii cumpărători de conserve de carne“, a spus Mihai Vişan, directorul executiv al ARC. Cum piaţa construcţiilor a fost foarte afectată de această perioadă de criză economică, înregistrând în ultimii ani scăderi semnificative, şi cum nici pentru anul acesta nu se aşteaptă o revenire spectaculoasă a sectorului, nici pentru producătorii de conserve de carne nu se anunţă zile prea bune.


 

„Clasa de mijloc este doar o dureroasă iluzie“ (Adevarul)
Sociologul Vasile Dâncu interpretează rezultatele ultimului  studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, cercetare care surprinde percepţia românilor despre bogăţie şi despre sărăcie.

Majoritatea covârşitoare a românilor, adică 8 din 10, sunt de părere că milionarii autohtoni s-au îmbogăţit încălcând legea, cu ajutorul relaţiilor pe care le au sau din noroc. Mai mult, aproape 50% din intervievaţi cred că românii îi urăsc pe bogaţi.

Doar un român din zece crede că milionarii ţării s-au îmbogăţit prin muncă, potrivit studiului IRES.

Sunt rezultate îngrijorătoare care arată, în fond, percepţiile românilor despre capitalism, spune sociologul Vasile Dâncu. Studiul a fost realizat, ce-i drept, într-o conjunctură defavorabilă subiectului: criza economică şi discuţiile despre inegalităţi sociale, protestele din toată lumea.

Cu toate acestea, atrage atenţia sociologul Vasile Dâncu, rezultatele nu se explică în totalitate prin influenţa crizei, a discursului mass-media despre corupţia peste nivelul de suportabilitate.

 

 Afacere de familie cu cărţile elevilor (Puterea)
Directorul din Ministerul Educaţiei care decide ce vor cuprinde manualele şcolare deţine o editură alături de familia sa. Astfel, Editura Sigma ştie cu mult înaintea celorlalte edituri ce doreşte ministerul să cuprindă manualele pentru elevi, chiar înainte ca programa să fie publicată.
 
Directorul Comisiei de curriculum din Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) şi, în acelaşi timp, şeful Institutului, Florance Mihaela Singer, cea care stabileşte programele şcolare, este acţionar la Editura Sigma. Administratorul Editurii Sigma este Boris Singer, soţul directorului ISE, instituţie subordonată Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS). Mihaela Singer şi soţul acesteia sunt şi autori de manuale şcolare.
 
Mihaela Singer a fost instalată la conducerea ISE de fostul ministru Daniel Funeriu, chiar în perioada când trebuia elaborată noua programă şcolară. „Soţia mea este director al ISE de circa două luni. Ministrul Funeriu a considerat că este nevoie de expertiza ei. În momentul de faţă, nu există nici un contract al Editurii Sigma cu Ministerul Educaţiei. Probabil că va exista. Atunci, probabil că se va stabili dacă este vorba de o incompatibilitate. Programa este publicată cu luni înainte”, ne-a declarat Boris Singer, administratorul Editurii Sigma. Acesta spune că, în momentul de faţă, nu mai este profitabil să tipăreşti manuale şcolare.
 
Mihaela Singer a mai deţinut funcţia de şef al Comisiei Naţionale de Curriculă în timpul mandatului fostului ministru Andrei Marga. Chiar în acea perioadă era înfiinţată şi editura Sigma. Ulterior, comisia a fost desfiinţată.
 
 

Guvernul NU subvenţionează căldura în aprilie (Telegraf)
ECONOMIE PE SPATELE ROMÂNILOR Eliminarea subvenţiei pentru gigacalorie i-a pus pe mulţi constănţeni în postura de a se îmbrăca cu mai multe haine pentru a diminua factura la întreţinere. Şi asta pentru că fostul Guvern Boc s-a gândit că ar fi bine, după reducerea salariilor, să mai facă ceva economii la buget tot pe spatele românilor, înlocuind subvenţia generală la căldură cu un ajutor acordat doar românilor cu un salariu sub 786 de lei. În aceste condiţii, mai mult de jumătate din populaţia Constanţei urma să plătească facturile astronomice la căldură. Primăria Constanţa a considerat că trebuie sprijiniţi mai mulţi locuitori ai oraşului, aprobând spre sfârşitul anului trecut o grilă extinsă de ajutoare pentru căldură, menită să ajute mult mai mulţi oameni decât a ajutat Guvernul. În ultimele două luni ale lui 2011 şi în primele două ale anului 2012, grila fost modificată în sensul că au mai fost incluse categorii de constănţeni pe care municipalitatea le-a ajutat să treacă iarna. În baza acestor ajutoare, peste jumătate din populaţia Constanţei a beneficiat de ajutorul dat de Primărie.

 

Reţeta BM pentru ANAF (Azi)
Ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi, a declarat, pentru Mediafax, că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va trece printr-o amplă reorganizare, mai profundă decât cea suportată de instituţia similară din Bulgaria.

 Reorganizarea va fi făcută pe baza măsurilor propuse de Banca Mondială şi va cuprinde atât optimizarea numărului de administraţii fiscale, cât şi întreg sistemul IT. „Vom avea o expertiză de la Banca Mondială, care va face o analiză de ansamblu a structurii de colectare şi va veni cu propuneri atât pe structură, cât şi pe sisteme IT, cu scopul de a anula suprapunerile şi birocraţia. Va avea un efect pe termen mediu şi nu imediat. Scopul final va fi şi optimizarea numărului de adminsitraţii fiscale“, a declarat Drăgoi.

Reorganizarea ANAF reprezintă una dintre principalele condiţionalităţi ale acordului de împrumut de tip preventiv în valoare de un miliard de euro pe care România îl va semna, în vară, cu instituţia internaţională.

Ministerul Finaţelor urmăreşte să obţină o plasă de siguranţă suplimentară de la instituţia internaţională sub forma unei linii de credit de un miliard de euro, care va rămâne la dispoziţia României timp de trei ani în cazul blocării pieţelor externe, la un cost de 0,25% pe an.