Publicat: 12 Iunie, 2012 - 07:21

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală:                           

Spovedania criminalului Gheorghe Vlădan şi coşmarul victimelor sale (JN)
Una dintre victime a povestit instanţei că Felicia, după ce-a fost împuşcată, i-a aruncat mobilul, strigând "sună la 112”. A întins mâna după telefon, însă Vlădan a văzut-o şi a tras în braţul ei

Schimbare de atitudine a lui Gheorghe Vlădan în procesul în care este acuzat de omor calificat şi deosebit de grav: dacă la termenul din 14 mai părea detaşat şi-şi căuta victimele în sală, cu privirea, astăzi, în sala de judecată a Tribunalului Bucureşti, el a jucat rolul celui copleşit de faptele sale. Purtând aceleaşi haine ca şi la termenul trecut, Vlădan a ascultat spăşit, în picioare, vreme de patru ceasuri, declaraţiile celor împuşcaţi de el în ziua de 5 martie a.c., în coaforul "Perla”. Când judecătorul l-a întrebat, la un moment dat, dacă doreşte să se aşeze, Vlădan a refuzat politicos şi a rămas, stoic, în aceeaşi poziţie de neclintit. Era o probă de rezistenţă fizică şi de tărie de caracter. Un exemplu urmat de fiul său, Vlădan Bogdan (23 ani) care, deşi aflat în sală în calitate de parte civilă (el solicitând inculpatului, adică tatălui său, 500.000 de euro - prejudiciu moral ca urmare a decesului mamei sale), a preferat să rămână şi el în picioare, mare parte din timpul audierilor. O solidaritate pe care fiul avea să o declare apoi şi public, atunci când i s-a dat cuvântul.

 

Surpriză pentru USL! După ce exit poll-urile îi cotau duminică la peste 60%, vot politic, rezultatele oficiale indică un scor sub 50%. Adică, mai puţin decât au luat împreună PSD, PNL şi PC în 2008 (RL)
Faţă de 2008, democrat-liberalii au pierdut mai bine de zece procente la votul politic, la pachet cu multe consilii judeţene (Botoşani, Suceava, Timiş, Arad, Cluj şi Dâmboviţa sunt unele dintre ele) şi primării de municipii reşedinţă de judeţ. Pe de altă parte, USL a obţinut o victorie foarte importantă, dar nu a depăşit pragul de 50% pentru votul politic. Reamintim că aceasta a fost principala ţintă politică a PSD, PNL şi PC atunci când au format alianţa. De altfel, cele trei partide au luat separat mai puţine voturi decât au obţinut în 2008. Concret, acum patru ani, în bătălia pentru şefia consiliilor judeţene, PSD lua 28,06%, PNL - 19,8%, iar PC - 3,30%. Adică, în total, 51,16%, mai mult decât 49,31%, cât a trecut BEC în dreptul USL la rezultatele parţiale de la ora 18.00. Situaţia este asemănătoare şi la voturile pentru consilieri judeţeni (49,5% în 2008 faţă de 49,37% acum). Şi la voturile pentru primari am fi avut aceeaşi situaţie dacă social-democraţii nu ar fi avut şi candidaţi proprii câştigători pe lângă cei ai USL: USL - 43,93% din voturi, iar PSD - 10,6%. Unde s-au dus atunci voturile pierdute de PDL? În primul rând, la partidul-televizor al lui Dan Diaconescu.
 

Bac-ul relaxaţilor: Note maxime, eforturi minime (EVZ)
Examenul a început cum nu se poate mai bine: în toate liceele a plouat cu calificative maxime, iar atmosfera a fost extrem de relaxată.
Bacalaureatul "de coşmar" anunţat de şefii de la Educaţie a debutat ca un examen obişnuit, cu comisii formate din profesorii de la clasă şi oameni de serviciu pe post de santinele.

Singura supriză din acest an a fost numărul neaşteptat de mic al celor înscrişi, cu circa 140.000 mai puţini decât estimaseră, iniţial, reprezentanţii Ministerului Educaţiei.
Elevii care au avut totuşi curajul să participe la această sesiune de bacalaureat au fost răsplătiţi cu calificativul "experimentat" sau "avansat".

Doi din trei candidaţi au obţinut maximul la proba orală. Profesorii, darnici la note În unele dintre liceele bucureştene, examenul a început chiar şi cu 15-20 de minute peste ora 12.00. Este şi cazul Colegiului Naţional "Gheorghe Şincai", unul dintre cele mai bine cotate din Capitală şi din ţară.

Elevii de aici nu s-au sinchisit să-i impresioneze pe evaluatori cu cămăşi scorţoase şi pantofi lăcuiţi. Ştiau că vor da oralul cu profesorii pe care-i cunosc din clasa a IX-a, aşa că au purtat ţinute lejere. Pe holurile de la Şincai, blugii şi-un tricou colorat reprezintă "uniforma de Bac".

 

Iliescu jubilează: „Nu mă aşteptam la un aşa scor“(Adevarul)
Fostul preşedinte al României a comentat rezultatele alegerilor locale, care amintesc de maniera categorică în care Frontul Salvării Naţionale câştiga tot în anul 1990.

Victoria Uniunii Social Liberale în alegerile locale a fost comentată cu multă satisfacţie de Ion Iliescu, fost preşedinte al României în perioada 1990-1996 şi 2000-2004.
În prezent preşedinte de onoare al Partidului Social Democrat, Iliescu s-a declarat plăcut surprins de rezultatele preliminare. „Nu mă aşteptam la un aşa scor, într-adevăr. Bănuiam, simţeam că aceasta este starea de spirit şi că USL are toate şansele să câştige, dar scorul, într-adevăr, a reflectat o stare de spirit mult mai profundă, de dezaprobare a guvernării anterioare. Sunt plăcut surprins", a spus Iliescu într-o intervenţie telefonică la Radio France Internationale.

Amintindu-şi, probabil, de harta baronilor locali din perioada 2000-2004, Iliescu a avertizat, totuşi, că „puterea ameţeşte minţile oamenilor şi unii oameni, imediat ce ajung în anumite funcţii de decizie, îşi pierd uzul raţiunii, cum se spune. Acest risc există totdeauna".


 Boc, mereu surprinzător (Puterea)

Un adevărat tsunami electoral a traversat România duminică, bulversând harta electorală şi făcând partidele să se minuneze, e drept că din motive diferite, de furia alegătorilor.
Votul politic de la aceste alegeri locale, aplicat cu sete de votanţi, a trimis PDL-ul la 15% şi a ridicat USL-ul la peste 50%, la nivel naţional, scoruri nemaiîntâlnite din vremurile de dubioasă aminitire ale FSN-ului. În afara triumfului USL şi a dezastrului PDL, alegerile din 10 iunie marchează şi intrarea oficială pe scena politică, direct pe poziţia a treia, a PP-DD, partidul-televizor, acum live şi de la primărie. Pentru PDL, fostul partid de guvernare, dezastrul este total în Capitală, unde a fost complet anihilat, rămânând fără nici un primar de sector şi pierzând la scor cursa pentru primăria generală. Singura luminiţă din tunelul înfrângerii se zăreşte dinspre Cluj, acolo unde Emil Boc, declarat prematur perdant de toate exit-poll-urile din seara alegerilor, a reuşit să se urce, in extremis, pe scaunul de primar.
 Emil Boc (PDL) a câştigat madatul de primar la Cluj-Napoca, la o diferenţă de 1.423 de voturi, după o permanentă tensiune, în care, pe măsură ce voturile au fost numărate, atât el cât şi Marius Nicoară (USL), erau declaraţi învingători de PDL, respectiv USL. Potrivit ultimei evidenţe a Biroului Electoral Cluj, cel care a câştigat „la mustaţă” este Emil Boc cu 53.674 de voturi, faţă de 52.251 de voturi, cât are Nicoară. Până la emiterea acestor cifre, datele s-au tot schimbat. Astfel, câştigarea primăriei Cluj-Napoca devine o adevărată performanţă a PDL, învins categoric de USL la nivel naţional.
 
 

Oxigen pentru Spania (Azi)
Miniştrii de Finanţe din zona euro au acordat un ajutor băncilor spaniole, în valoare de 100 miliarde de euro, pentru a asigura un mic răgaz Madridului să îşi rezolve problemele financiare.

După săptămâni întregi de insistenţe că Spania nu are nevoie de bani de la partenerii internaţionali, premierul Mariano Rajoy a fost forţat, în weekend, să accepte pachetul de salvare pentru bănci, de teamă că va urma un dezastru, potrivit Reuters.

Prim-ministrul a spus că suma de 100 miliarde de euro este mai mult decât suficientă pentru a acoperi întreaga datorie publică, însă analiştii consideră că ajutorul primit de bănci este doar un preludiu pentru o salvare a întregului stat.

După mai puţin de şase luni la conducerea Guvernului spaniol, Rajoy este obligat să evite acest scenariu, iar liderii europeni se tem de costurile uriaşe ale acestei acţiuni, care va duce la limită rezervele fondului de salvare a zonei euro.

A patra cea mai mare economie a regiunii este măcinată de recesiune şi şomaj, în plus are o datorie publică imensă, iar prăbuşirea ei va trage în jos toate naţiunile din zona euro, în frunte cu Italia.

„Ce urmează? 200 sau 300 miliarde de euro pentru Roma? Salvarea băncilor spaniole este doar o componentă a agoniei“, a declarat analistul Xenfin, Nick Hocart.