13 Feb 2019 - 08:24

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Sebastian Ghiţă, audiat de procurori direct din Serbia, prin videoconferinţă(Jurnalul Naţional)
Aflat în Serbia, Sebastian Ghiță a început să vorbească cu procurorii. El a fost audiat timp de 4 ore, prin videoconferință în legătură cu plângerile făcute împotriva magistraților de la DNA Ploiești. Sebastian Ghiță este anchetat în 5 dosare instrumentate de DNA Ploiești, dosare despre care Ghiță a susținut în permanență că sunt parte a abuzurilor comise de procurorii Onea și Negulescu. ”DNA astăzi este noua securitate. Îi are pe aceşti acoperiţi, nu are control parlamentar. Se negocia pe cine să toarne şi pe urmă cereau şi ceva despre Ghiţă. Pune microfoane, trimite microfoane. DNA are şi informaţii şi acoperiţi şi ascultări. Am lăsat această instituţie ambasadelor ca să fie securitatea din vremea comuniştilor”, declara Sebastian Ghiță. La sfârșitul anului trecut, Sebastian Ghiță, în prezent aflat în Serbia, a anunțat că a depus plângere împotriva fostei șefe a DNA la Secţia Specială pentru anchetarea magistraţilor, recent înființată. Ghiță o acuză de Kovesi că i-ar fi cerut să plătească avionul pentru repatrierea lui Nicolae Popa, fostul partener de afaceri al lui Sorin Ovidiu Vântu, de numele căruia se leagă scandalul falimentării FNI.

 

Ce salarii plătesc lanţurile de supermarketuri şi hipermarketuri. Lidl este „campion“ cu 3.200 de lei mediu net lunar, pe când Profi plăteşte la jumătate(Ziarul Financiar)
Retailerii străini din comerţul alimentar au plătit un salariu mediu net de 2.188 de lei lunar, cu circa 10% sub media pe economie, în 2017 (ultimul an pentru care există date financiare publice). Dintre cei zece jucători străini din industrie, şase se încadrează în această medie. Profi şi Cora plătesc cele mai mici salarii, de sub 2.000 de lei net lunar, pe când Lidl şi Metro sunt cei doi jucători care au salarii peste piaţă. Mai exact, Lidl plăteşte cu 50% peste piaţă. Reţelele străine de magazine plătesc salarii ce pornesc de la 1.650 de lei şi ajung la 3.200 de lei. Calculele ZF privind salariul mediu net au fost realizate pornind de la cheltuielile cu personalul declarate de retaileri şi de la numărul mediu de salariaţi din 2017. Calculele ZF nu ţin cont de poziţiile deţinute de angajaţii din retail, fiind un simplu exerciţiu jurnalistic. Totuşi, o particularitate în comerţul local cu dominantă ali­mentară este faptul că cea mai mare parte a salariaţilor din aceste companii lucrează în magazine, majoritatea în poziţii de lucrător comercial sau casier. Astfel, salariile mai mari ale managerilor afectează puţin media generală din comerţul alimentar. Fiecare dintre jucătorii din comerţul modern are câteva mii de salariaţi, unii chiar peste 10.000 de oameni, numărându-se printre cei mai mari angajatori locali. Cei zece jucători din comerţul modern aveau 75.000 de salariaţi în 2017, ultimul an pentru care există date publice.

 

Atenție mare! Cum verificați foarte ușor dacă brânza cumpărată de la supermarket este chiar brânză sau doar prafuri concentrate?(Evenimentul Zilei)
Să mânânci sănătos în ziua de astăzi a devenit o adevărată provocare. Fructele și legumele, inclusiv cele bio, se dovedesc a fi de multe ori pline de pesticide, iar brânza nu prea mai este brânză. De aceea problemele de natură gastroenterologică au devenit din ce în ce mai frecvente.Ministerul Agriculturii a reuşit în sfţrşit să pună în dezbatere publică o nouă lege a laptelui prin care să separe produsele tradiţionale de cele făcute din grăsimi hidrogenate. Puţini consumatori pot face diferenţa, iar problemele pe care le pot provoca falsele brânzeturi sunt foarte grave. Colesterolul poate creşte foarte mult pentru că grăsimile hidrogenate se depun pe vase, iar în timp provoacă probleme cardiace. Cea mai simplă metodă de deosebire a brânzei din lapte de cea din grăsimi hidrogenate este următoarea: fierbeţi puţină apă, apoi luaţi o bucăţică şi puneţi-o în ea. Dacă începe să se descompună şi să se topească mai mult de jumătate, atunci clar brânza este una pe bază de grăsimi hidrogenate.  Dacă vreţi să ştiţi dacă în brânză a fost adăugată clorură de calciu, atunci trebuie să o congelaţi. Dacă a doua zi când o puneţi la decongelat devine sfărâmicioasă, în mod cert nu este naturală.Un alt indiciu, dar nu de fiecare dată esenţial, este preţul. Când brânza este foarte ieftină, aproape sigur nu este făcută din lapte. Însă dacă este scumpă, nu înseamnă automat că nu este preparată din grăsimi hidrogenate.

 

Cluj, Bucureşti şi Timişoara: Preţurile apartamentelor, pe cartiere, la finele lui 2018(Adevarul)
Cele mai mari diferenţe între preţurile apartamentelor pe cartiere, ajungând şi la peste 1.500 de euro pe metru pătrat util, pot fi observate în Bucureşti; la polul opus se situează Timişoara, unde pretenţiile vânzătorilor sunt vizibil mai apropiate, indiferent de zonă. În deplin acord cu tendinţa înregistrată la nivel naţional, ritmul scumpirilor din cele mai mari pieţe rezidenţiale ale ţării a încetinit vizibil. Potrivit celui mai recent raport realizat de Imobiliare.ro şi Analize Imobiliare, în ultimele trei luni ale anului trecut, preţul mediu solicitat pentru un apartament s-a majorat în Cluj-Napoca cu 0,9%, până la o valoare de 1.530 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.520 euro pe metru pătrat util în trimestrul anterior). În ultimul trimestru al anului trecut, în Bucureşti, apartamentele s-au apreciat cu 1,1%, de la 1.280 la 1.300 de euro pe metru pătrat util. Cu un avans general de 1,2% la preţurile apartamentelor, Timişoara (foto) a ajuns, în ultimele trei luni din 2018, la o valoare medie de listare de 1.200 de euro pe metru pătrat util – păstrându-şi, astfel, locul în clasamentul naţional al oraşelor cu cele mai scumpe apartamente.
 

Vitamina D pentru copii, sub semnul întrebării. Comisiile parlamentare AU RESPINS tăierea banilor din bugetul SRI(Gandul)
Propunerea lui Liviu Dragnea de a se finanţa un program prin care să se asigure copiilor vitamina D este pus sub semnul întrebării de nesincronizarea deciziilor comisiilor parlamentare reunite de buget-finanţe. Proiectul a fost aprobat în bugetul Ministerului Sănătăţii, însă amendamentul care propunea tăierea a 295 de milioane de lei din bugetul SRI pentru finanţarea lui a picat la vot. Chiar şi aşa, reprezentanţii SRI anunţă că bugetul aprobat în comisii, prin care li s-au tăiat 445 de milioane de lei, este total nesustenabil. Comisiile de buget-finanţe au respins, marţi seara, amendamentul PSD privind diminuarea bugetului SRI cu 295 milioane de lei pentru a finanţa un program pentru asigurarea cu vitamina D, dar l-au aprobat pe cel ce vizează reducerea cu 140 milioane pentru implementarea programului "Diabet juvenil". Comisia a votat bugetul SRI, cu amendamentele respinse şi adoptate, cu 20 de voturi pentru şi 13 împotrivă. Membrii Comisiei parlamentare au mai aprobat un amendament care vizează diminuarea bugetului SRI cu alte 150 milioane de lei. Reprezentantul SRI, generalul Viorel Voinescu, a declarat că - astfel diminuat - bugetul serviciului este nesustenabil. ”Situaţia a luat o turnură gravă. Este pentru prima oară când e un buget total nesustenabil,” avertizează generalul Voinescu. ”Din păcate, cu cifrele actuale, SRI nu are nicio soluţie. Am prezentat aseară cum era în prima faza bugetul instituţiei. Toate, ca urmare a modificării legislative produse în 2018. Este o percepţie eronată, generalizată în spaţiul public. În acest moment, o scădere cu 445 milioane înseamnă blocajul efectiv al activităţii Serviciului. Înseamnă că nu vom avea fondurile necesare plăţii salariilor pe 4 luni, nu vom aveam pentru 3 luni plăţile facturilor, înseamnă blocarea proiectelor. Pe 15.04 avem un obiectiv care trebuie pus în funcţiune, pentru care trebuia să plătim... Ne întrebăm cum trebuie să procedăm.
 

Format: 

Topic: