Share
13 Mar 2019 - 08:25

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Brexit: Parlamentul britanic respinge ultima versiune de acord susţinută de guvernul Theresa May(Jurnalul Naţional)
Parlamentul Regatului Unit a respins marţi seara, prin vot, ultima versiune de acord privind Brexit-ul susţinută de guvernul de la Londra, transmite Reuters. Pentru acord - modificat faţă de versiunea din noiembrie anul trecut şi respinsă deja în ianuarie - au votat 242 de parlamentari, iar împotrivă 391.
În continuare, rămâne posibilă doar retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană pe 29 martie, fără un acord, sau amânarea datei pentru Brexit. Pe planul politicii interne britanice, Reuters apreciază că sunt posibile inclusiv alegeri anticipate sau un nou referendum. May s-a adresat Camerei Comunelor imediat după votul de marţi şi şi-a exprimat regretul faţă de rezultat. Ea a afirmat că parlamentarii trebuie să decidă acum dacă vor să revoce Articolul 50 din Tratatul UE, referitor la retragerea unui stat membru, sau să convoace un nou referendum pe tema Brexit. În orice caz, a adăugat ea, Uniunea Europeană va dori să ştie ce intenţionează să facă britanicii în cazul unei amânări. Premierul a declarat că va supune miercuri votului parlamentului opţiunea retragerii din UE fără acord. Dacă aceasta va fi respinsă, aşa cum este de aşteptat, va urma un alt vot, joi, prin care guvernul va cere permisiunea să solicite o amânare a datei pentru Brexit. Liderul opoziţiei laburiste, Jeremy Corbyn, a declarat că versiunea de Brexit fără acord este inacceptabilă şi că este timpul pentru alegeri anticipate.

 

Început de an prost pentru economie: Preţurile fierb, iar inflaţia s-a reaprins în februarie, ajungând la 3,8%, peste aşteptări. Deficitul comercial a crescut în ianuarie cu 62%, ajungând la 1,2 miliarde de euro, cel mai înalt nivel din 2008 încoace. Exporturile au avut un plus de doar 1,6%, în timp ce importurile au explodat cu o creştere de 9,2% (Ziarul Financiar)
Economiştii UniCredit Bank anticipau luni un avans al inflaţiei în februarie de 3,5%, an/an, în creştere de la 3,3% în ianuarie, în vreme ce analiştii Bloomberg mizau pe o inflaţie de 3,4%. Statistica a comunicat însă un Indice al Preţurilor de Consum (IPC) de 3,8%, în vreme ce rata anuală calculată pe baza indicelul armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost de 4%. Faţă de ianuarie, preţurile de consum au crescut cu 0,79% cu un avans la preţurilor mărfurilor alimentare de 1,3%, al preţurilor mărfurilor nealimentare de 0,6% şi al preţurilor serviciilor cu 0,5%. Rata anuală a inflaţiei pentru mărfurile alimentare a fost de 4,46%, pentru mărfurile nealimentare de 3,74%, iar pentru servicii de 3,08%. În zona preţurilor alimentare, faţă de ianuarie, legumele s-au scumpit cu 7,8%, cartofii cu 10%, iar fructele cu 2,1%. În zona mărfurilor nealimantare, cel mai mult s-au scumpit carburanţii, cu 2%, iar în servicii preţurile la telefon au crescut cu 1%. Economiştii au acuzat de-a lungul vremeii că reaprinderea inflaţiei este cauzată de majorările salariale peste productivitate pentru că, astfel, cererea în creştere generată de această politică şi de reducerea taxelor nu s-a întâlnit cu oferta care a rămas pe loc şi, astfel, regăsim surplusul în creşterea preţurilor şi în umflarea importurilor care generează azi îngrijorări mari în privinţa echilbrului macroeconomic. În ianuarie 2019, salarile angajaţilor statului au crescut cu 23% faţă de ianuarie 2018. BNR ţintea o inflaţie la finalul acestui trimestru şi la final de an de 3%. Însă, potrivit, economistului-şef al ING Bank, Ciprian Dascălu, Banca Naţională ar putea să-şi revizuiască ţinta de final de an spre 3,8%. BNR ar putea ridica nivelul dobânzii-cheie de 2,5% cu un interval de variaţie de plus/minus un punct procentual. Dar o astfel de mişcare ar majora ROBOR şi ar lovi în bănci care ar plăti taxe mai mari ca urmare a apariţiei taxei pe activele financiare care leagă nivelul acestei taxe de cel al ROBOR. În plus, dobânzile mai mari ar afecta economia aflată deja pe tendinţă de scădere. Dascălă opinează, într-un raport al ING Bank, că BNR va păstra dobânda-cheie la 2,5% şi nu crede că actualul Consiliu de Administraţie al băncii va lua măsuri nepopulare pentru restul de mandat care care expiră în octombrie. În aceaşi vreme viitorul consiliu are în acest an o singură şedinţă de politică monetară şi e punţin probabil să ia o măsură dură.

 

Vești bune pentru români! Crește salariul! Câți bani veți primi de vineri(Evenimentul Zilei)
Românii au parte de vești bune. Începând de vineri 15 martie, salariul mediu va crește semnificativ. Câștigul salarial mediu brut se va majora semnificativ începând de vineri, odată cu intrarea în vigoare a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. Legea nr. 47/2019 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 a apărut pe 12 martie 2019 în Monitorul Oficial și se va aplica din 15 martie 2019. Actul prevede, printre alte măsuri, și majorarea valorii câștigului salarial mediu brut. Potrivit actului normativ ce stabilește bugetul asigurărilor sociale de stat în acest an, valoarea câștigului salarial mediu brut în 2019 va fi, începând de vineri, de 5.163 de lei. Până la intrarea în vigoare a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019, valoarea câștigul salarial mediu brut este de 4.162 de lei, valoare stabilită acum un an. Anul trecut, deoarece contribuțiile sociale pentru pensii (CAS) și sănătate au trecut din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, salariul mediu brut a înregistrat o creștere substanțială. Mai exact, acesta a crescut de la 3.131 de lei, cât era în 2017, la valoarea utilizată în prezent, respectiv 4.162 de lei.

Vishing - cum funcţionează metoda „Accidentul“ în sistemul bancar(Adevarul)
Banii din conturile românilor au devenit o ţintă pentru escroci, iar băncile estimează că atacurile se vor înmulţi, fiind folosită ca strategie de abordare a victimelor metoda „Accidentul”. „Cum recunoşti un escroc la telefon?“ este întrebarea pe care o pun reprezentanţii ING într-un mail trimis clienţilor zilele acestea, prin care îi avertizează că înşelătorii precum „metoda telefonului“ sau „metoda accidentului“ au evoluat şi în domeniul bancar. Prin acestea, escrocii încearcă să obţină date financiare sau confidenţiale, parole şi coduri de acces pentru a sustrage ulterior bani din conturile clienţilor. Metoda frauduloasă se numeşte vishing – prescurtare de la voice phishing (furt de date prin telefon) – şi, prin aceasta, clienţii sunt contactaţi telefonic de către persoane care pretind a fi din partea autorităţilor (politişti, procurori, angajaţi ai ING Bank sau ai unor companii IT) şi care solicită accesul de la distanţă pe calculatorul clienţilor sub diferite pretexte inventate. Scopul lor real este de a accesa datele bancare şi de a fura banii. I-am întrebat pe reprezentanţii ING care a fost motivul pentru care au trimis acest mesaj şi dacă au avut clienţi care s-au confruntat cu acest fel de probleme. „În ceea ce îi priveşte pe clienţii ING, nu au existat cazuri“, ne-au răspuns aceştia, precizând că mesajul este parte dintr-o acţiune de informare, în special deoarece, în contextul viitoarelor alegeri, estimează că o să crească atenţia atacatorilor asupra ţării noastre şi, prin urmare, numărul atacurilor cibernetice. Am întrebat şi reprezentanţii BCR, o altă mare bancă din România, dacă s-au confruntat cu astfel de cazuri şi ne-au spus că „nu în ultima perioadă“, dar aceste lucruri se întâmplă şi nu există o statistică cu privire la numărul şi frecvenţa incidentelor. De asemenea, reprezentanţii ING ne-au mai spus că derulează această campanie de informare în contextul în care, din acest an, operatorii de servicii esenţiale, printre care se regăsesc şi băncile, vor trebui să raporteze toate atacurile cibernetice pe care le primesc şi ele vor fi făcute publice. Noile reguli au fost adoptate de ţara noastră la începutul acestui an şi transpun o directivă europeană privind securitatea informaţiei.

 

#euromania. Cum joacă partidele la EUROPARLAMENTARE. Candidaţi, oferte şi strategii(Gandul)
Doar două luni şi jumătate au rămas până la europarlamentare, iar multe partide şi-au definitivat listele. Unele formaţiuni mizează pe candidaţii „clasici”, actuali eurodeputaţi, altele pe oameni din afara politicii. Campania #euromania prezintă situaţia actuală a „jocurilor” pentru alegerile europene. În condiţiile în care termenul pentru înscrierea candidaturilor la europarlamentare a fost stabilit pentru 28 martie, majoritatea partidelor şi-au creionat sau definitivat listele la alegerile pentru Parlamentul European. Cel mai probabil coaliţia de guvernare PSD-ALDE va merge pe liste separate la europene. Călin Popescu Tăriceanu a motivat, pe 22 februarie, că cele două partide fac parte din grupuri politice diferite în PE, respectiv ALDE Europa şi S&D. Tot atunci, preşedintele ALDE a anunţat că primele trei locuri pe listă sunt ocupate de Norica Nicolai, Daniel Barbu şi Renate Weber. Cu altă ocazia, Tăriceanu spunea că formaţiunea pe care o conduce mizează pe obţinerea a cinci mandate de europarlamentar, ceea ce ar poziţiona partidul în jurul procentului de 5%. PSD încă nu a definitivat lista pentru europarlamentare, aceasta urmând să fie finalizată pe 15-20 martie. Liviu Dragnea a anunţat, la începutul acestei luni, că nu a promis nimănui niciun loc pe lista partidului pentru alegeridin 26 mai, însă a precizat că îl susţine în competiţie pe senatorul Cladiu Manda pentru că e un om „fără frică”. Totodată, Dragnea, a spus că preşedintele Comisiei de control al SRI, Claudiu Manda, ar trebui să se retragă din această funcţie, în contextul în care vrea să candideze la europarlamentare.

Format: