Publicat: 14 Martie, 2012 - 07:21
Share

OMV, caz de siguranţă naţională. Premierul, la prima decizie favorabilă austriecilor (JN)
Banii încasaţi de soţia premierului Mihai Răzvan Ungureanu au fost puşi în mod greşit în cheia unui simplu conflict de interese. În cazul de faţă, investigaţia depăşeşte sfera Agenţiei Naţionale de Integritate. Este mai degrabă un caz de siguranţă naţională.

Minciuna
Jurnalul Naţional a probat ieri că premierul Ungureanu a minţit în privinţa relaţiei contractuale dintre soţia sa şi compania OMV. Mai întâi, în declaraţia de avere, Mihai Răzvan Ungureanu a spus că e vorba de un contract de consultanţă. Apoi, din studiourile TVR a schimbat consultanţa într-un “proiect social” în care au fost implicaţi mai mulţi medici români, printre care şi soţia sa, un medic anestezist “probabil bun”. Numai că a uitat în toată această perioadă să se pună de acord cu OMV care a comunicat Jurnalului Naţional a treia variantă: Daniela Ungureanu este membru în Consiliul de Administraţie al Petromed, compania care gestionează activitatea de medicină muncii a Petrom şi este furnizorul tuturor serviciilor medicale către Petrom. “Datorită expertizei şi abilităţilor sale profesionale excelente”, spune OMV, uitând să precizeze care este legătura dintre expertiza de anestezist a doamnei doctor Ungureanu şi medicina muncii.

 

Compania de autostrăzi a cheltuit 10 miliarde de euro în perioada 2006-2011 şi a finalizat doar 150 km de autostrăzi (ZF)
Cu cei peste 10 miliarde de euro pe care compania de drumuri i-a avut la dispoziţie timp de şase ani se puteau realiza circa 1.000 de kilometri de auto­străzi, potrivit calculelor ZF care iau în considerare un cost mediu de 10 milioane de euro pe kilometru şi plăţi exclusive pentru construcţii de autostrăzi şi nu şi pentru reabilitări de drumuri naţionale
 
În perioada 2006-2011, la cârma Trans­por­turilor s-au perindat patru miniştri: Gheorghe Dobre, Radu Berceanu, Ludovic Orban şi Anca Boagiu. Începând din luna februarie, Alexandru Nazare este noul ministru al transporturilor. Dacă în anii an­te­riori plăţile pentru autostrăzi au fost rea­lizate din bani de la bugetul de stat sau de la Banca Europeană de Investiţii, începând din 2011 Ministerul Transporturilor acce­sea­ză fonduri de la Uniunea Europeană pen­tru a dezvolta reţeaua de infrastructură rutieră.
 
CNADNR a plătit în perioada 2005-2010 circa 2,3 miliarde de euro doar pentru autostrăzi, în contextul în care drumarii au livrat 89 de kilometri de astfel de şosele, potrivit unei analize anterioare a ZF.
 
Un calcul simplu arată astfel că fiecare kilometru nou a costat 25,8 mil. euro, în condiţiile în care standardele de cost ale Ministerului Transporturilor stabilesc că preţul maxim pe un kilometru nu trebuie să treacă de 6,1 mil. euro.

Mafia de stat de la restituirea proprietăţii (RL)
Autoritatea pentru Restituirea Proprietăţilor s-a comportat ca un stat în stat, fapt care a creat multe nedreptăţi în ceea ce priveşte despăgubirea foştilor proprietari. Aceste concluzii se desprind din rezultatele auditului care a avut loc recent la această instituţie.
 
 Guvernul a decis să suspende pentru şase luni emiterea titlurilor de despăgubire pentru proprietăţile naţionalizate de regimul comunist. În acelaşi timp, premierul Răzvan Ungureanu a sesizat Parchetul cu privire la neregulile constatate cu ocazia auditului care a avut loc la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Controlul a scos la iveală faptul că această instituţie a funcţionat până acum ca un veritabil „stat în stat", iar soluţionarea cazurilor de retrocedare nu s-a făcut după reguli stricte, aplicate pentru toţi solicitanţii la fel, ci mai degrabă aleatoriu.
 
Preşedintele ANRP, Dorina Danielescu, a declarat că în urma verificărilor s-a constatat că în cazul a circa 80% din cererile pentru care s-au emis decizii de despăgubire pe fond funciar lipseau de la dosar certificatele de moştenitor.

Firmele şefului CJ Argeş, căpuşe pe banii publici (EVZ)
ASTĂZI, PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN ARGEŞ. EVZ continuă campania pentru a vedea cât de corect este cheltuit banul public în preajma campaniei electorale pentru alegeri locale. Dacă s-ar face un clasament al preşedin­ţilor de consilii jude­ţene care au făcut numai ce au vrut ei, fără să le pese de legile transparenţei sau ale conflictului de interese, Constantin Nicolescu, şeful de la Argeş, i-ar bate probabil pe toţi ceilalţi "primari de judeţ" din România. El a făcut aproape o religie din a-şi invita propriile firme la afaceri cu statul. Firmele în care Constantin Nicolescu este acţionar majoritar au primit mai mult de o sută de contracte cu statul, în judeţul Argeş. Baronul Nicolescu a semnat personal nouă dintre contractele Consiliului Judeţean Argeş cu firmele sale. Alte cinci contracte le-a aprobat.

 

Statul prinde viteză în spirala datoriilor (Adevarul)
Numai în 2012 statul trebuie să ramburseze băncilor jumătate din totalul datoriilor pe care le-a acumulat de-a lungul timpului: 43,5 miliarde de lei.

Statul se va împrumuta în acest an de la băncile comerciale chiar mai mult decât a făcut-o anul trecut, cea mai mare parte din bani fiind necesară pentru rostogolirea împrumuturilor deja contractate.

Doar că, de data aceasta, actualul ministru al Finanţelor, Bogdan Drăgoi, a schimbat strategia: nu se mai împrumută de pe o zi pe alta (scadenţe la trei-nouă luni sau la un an) şi vrea să atragă credite pe perioade cât mai lungi, de cinci, respectiv zece ani.

 

 Despăgubiri la Paştele Cailor (Puterea)
Activitatea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a intrat în moarte clinică după ce Guvernul a decis suspendarea despăgubirilor pentru 6 luni. Statul nu mai are bani să dea foştilor proprietari pentru imobilele confiscate de comunişti şi lasă totul pe spinarea viitorului Executiv. Ca păgubiţii să vadă adevărata valoare a Autorităţii, premierul Ungureanu a scos la rampă un audit care are valenţe penale, mai ales că sumele vehiculate sunt de-a dreptul astronomice.
 
 
Decizia Guvernului de a suspenda activitatea de despăgubire pentru încă 6 luni vine după ce foştii proprietari aşteaptă de acum 2 ani să obţină ceva în schimbul imobilelor confiscate de regimul comunist.
 
Necesarul evaluat pentru acoperirea solicitărilor de despăgubire este de peste 20 miliarde de lei, de 10 ori mai mult decât vrea Coaliţia să cheltuiască pe reîntregirea salariilor bugetarilor. Numai că în cazul acestora este vorba de peste 1,1 milioane de votanţi şi familiile lor, faţă de 155.000 de dosare pe care le deţine, în prezent, ANRP.
 

 

Investiţie de peste 30 milioane euro în strada Traian (Telegraf)
INVESTIŢIE PE BANI PRIVAŢI Problemele străzii Traian şi ale locuitorilor din zonă sunt aproape rezolvate, având în vedere că investiţiile în stabilizarea malului sunt aproape de finalizare. Amintim că, în anul 2008, Primăria Constanţa a luat decizia vânzării unui teren aflat în proprietate publică către un investitor care urma să ridice un centru de birouri. “Iniţial, când am gândit şi am aprobat această investiţie, m-am gândit la două componente: primul a fost că intră în oraş o investiţie de 200 de milioane de euro, iar cel de-al doilea ar fi ridicarea zonei şi stabilizarea malului. La un moment dat, odată cu declanşarea crizei mondiale, au apărut nişte probleme ale acţionarilor, motiv pentru care s-a stopat investiţia. Stopându-se investiţia, după ce s-a lucrat la o parte a infrastructurii, din păcate, s-au colmatat nişte drenuri existente aici din 1960. În urma colmatării au fost generate prăbuşiri de teren, minore, ce-i drept”, a declarat ieri primarul Radu Mazăre. Stoparea investiţiei a coincis cu un eveniment nefericit, surparea unei porţiuni a malului, care a condus la închiderea străzii Traian pentru circulaţia rutieră. Imediat, reprezentanţii municipalităţii au comandat mai multe studii pentru a găsi soluţia cea mai bună în vederea consolidării malului. În acelaşi timp, primarul a avut mai multe discuţii cu reprezentanţii investitorului, pentru a-l convinge să reia lucrările. „Am discutat cu proprietarii, care sunt aceiaşi care au făcut investiţia de la Maritimo Mall, şi am căzut de comun acord că trebuie, chiar dacă nu vor realiza toată investiţia de aici, să continue investiţia în fundaţie şi să stabilizeze malul până când va veni o perioadă mai bună în care să finalizeze tot proiectul. Ca atare, acum, când stăm de vorbă, după expertizele care au fost făcute, investitorii au continuat investiţia şi au bătut încă aproximativ 120 de piloţi la o adâncime de 30 de metri. Per total, numai în această zonă sunt peste 200 de piloţi în pământ, fără cei care stabilizează strada Traian, urmând ca pe aceşti piloţi să se realizeze o structură metalică în unghi, care va ranforsa toată strada Traian, cu tot ce înseamnă blocuri. Per total, investiţia, doar în această infrastructură, se ridică la peste 30 de milioane de euro, făcută de privaţi”, a spus Mazăre.


 

UDMR este în stand-by cu UMF (Azi)
Liderul grupului PSD din Cameră, Mircea Duşa, a declarat, ieri, că opoziţa va ataca în contensios administrativ HG privind UMF Tg. Mureş după publicarea în Monitorul Oficial, şi va cere ca aceasta să nu aibă efecte până la pronunţarea pe fond, apreciind că soluţia aceasta este cea mai sigură şi simplă.

 Duşa a mai spus că opoziţia are în vedere şi depunerea unei moţiuni de cenzură dacă Guvernul va forţa nota şi va încerca să modifice Legea Educaţiei, trecută prin angajarea răspunderii tot de către actuala putere. Deputatul social-democrat a menţionat că este „contradictoriu ca un Guvern al României, care are o mie şi una de probleme pe cap legate de gestionarea situaţiei economico-sociale, să-şi facă o prioritate dintr-un moft al UDMR. „Am impresia că UDMR este partidul de guvernamant şi PDL este la remorca lui“, a comentat Duşa, care este şi preşedinte PSD Harghita.