16 Ian 2019 - 08:26

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Brexit: Liderii UE atrag atenţia asupra riscului unei ieşiri dezordonate a Londrei după votul din parlament (Jurnalul Naţional)
Liderii Uniunii Europene au atras atenţia marţi seară asupra riscului unei ieşiri dezordonate a Marii Britanii din blocul comunitar după ce Parlamentul de la Londra a respins acordul premierului Theresa May privind Brexit-ul, relatează agenţiile internaţionale de presă. "Riscul unui Brexit fără acord a crescut" după votul Parlamentului britanic, a transmis preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. El a spus că nu îşi doreşte un Brexit dezordonat şi a cerut Marii Britanii "să îşi clarifice intenţiile cât mai repede posibil", pentru că "timpul aproape a expirat". La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a făcut apel la o "soluţie pozitivă". "Dacă un acord este imposibil, şi dacă nimeni nu vrea să nu existe niciun acord, atunci cine va avea în cele din urmă curajul să spună care este singura soluţie pozitivă?", a scris Tusk într-o postare pe Twitter.

 

Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor: Se cere industriei bancare o taxă triplă faţă de profitabilitatea pe următorii zece ani (Ziarul Financiar)
Impactul taxei pe activele bancare: dobânzi mai mici la depozite, credite mai scumpe pentru populaţie şi pentru companii, statul se împrumută mai scump, unele bănci se pot retrage din piaţă, iar şomajul ar putea creşte. Taxa pe activele bancare aplicată de Guvern prin OUG 114 poate răvăşi întreaga economie dacă mai multe bănci aleg să iasă din pia­ţă, iar cele rămase îşi trans­pun taxa anua­lă de 1,2% în pre­ţurile creditelor. Taxa pe activele bancare poate face ravagii în toată eco­no­mia în con­tex­tul în care in­dus­tria bancară este unul dintre mo­toarele econo­mi­ce ca­re sus­ţin creşterea pro­duc­ţiei şi dez­voltarea mediului de busi­ness. De­ci­ziile pe care le pot lua băn­cile pen­tru a rămâne în zona de pro­fi­ta­bi­li­tate ar putea genera efec­te disrup­ti­ve pen­tru în­treaga economie, înce­pând de la com­pa­nii, popu­laţie şi chiar până la stat, care se ex­pu­ne ris­cului de a se împrumuta mai scump de la bănci. „Industria bancară este o curea de trans­mi­sie şi nu face decât să transmită nişte şo­curi pe care le pri­meş­te prin aceste iniţia­tive legis­la­tive. La efectele acestei taxe, care este covâr­şi­tor, se adau­gă şi alte iniţiative le­gis­la­ti­ve care au trecut de plen şi intră în promul­ga­re că­tre pre­şedinţie“, a declarat Florin Dănescu, preşe­din­tele exe­cutiv al Asociaţiei Ro­mâne a Băn­cilor (ARB), în cadrul emi­siunii de business ZF Live. Taxa pe activele bancare, intro­du­să prin OUG 114 se aplică din acest an şi se dato­rează dacă me­dia trimes­trială a dobânzii ROBOR depăşeşte pra­gul de referinţă de 2%.
 

DEZASTRU pentru Armata Română. Paradoxul din jurul alocării PIB pentru Apărare. Scenariu clasic românesc(Evenimentul Zilei)
După ce 2018 s-a dovedit a fi un alt an dezastruos pentru dotarea armatei române, MApN nereuşind să ducă la bun sfârşit nicio achiziţie majoră de tehnică militară, în ciuda alocării unui procent de 2% din PIB pentru Apărare, nici 2019 nu se arată, încă din primele zile, a fi mai bun. Deja două licitaţii, cea pentru achiziţionarea corvetelor şi cea pentru camioane, fiind ratate în doar ultimele zile. Având în vedere prelungirea procedurilor, cel mai probabil, în momentul în care va intra în dotarea militarilor, tehnica va începe să fi e deja uzată moral.Luni s-a aflat că licitaţia pentru achiziţionare de către Armata României a 3000 de camioane, cu o valoare estimată de 3,4 miliarde de lei, a fost anulată de Tribunalul Bucureşti. Consorţiul format din Rheinmetall MAN şi MHS Truck&Bus SRL a depus la instanţă o contestaţie la finalul lui noiembrie 2018 prin care cere anularea şi repetarea procedurii, acuzând Ministerul Apărării că a întocmit caietul de sarcini în favoarea firmei italiene Iveco. La această licitaţie au fost validaţi doi producători: Iveco Defence şi consorţiul Rheinmetall MAN şi MHS Truck&Bus SRL. Armata a mai cumpărat 173 de autocamioane militare de la Iveco Defence Vehicles, în valoare de 128 de milioane de lei. Licitaţia a fost lansată în august 2017, iar câştigătorul a fost anunţat la sfârşitul lunii ianuarie anului trecut. Însă, livrarea camioanelor fusese anunţată de Iveco cu o lună înainte de aflarea oficială a rezultatului licitaţiei.

 

Poliţia Română face angajări. Instituţia scoate la concurs 290 de posturi(Adevarul)
Poliţia Română a scos la concurs 290 de posturi prin încadrare directă, posturi care sunt disponibile în mai multe domenii. Înscrierile se fac la sediile unităţilor de poliţie care au scos posturile la concurs, până în 22 ianuarie. Poliţia Română anunţă că persoanele care îşi doresc o carieră în instituţie se pot înscrie la concursurile organizate pentru ocuparea a 290 de posturi, prin încadrare directă. Înscrierile se fac la sediile unităţilor de poliţie care au scos posturile la concurs, până în  22 ianuarie.   Dosarul de înscriere trebuie să fie complet până la această dată, ulterior nemaiputând fi depuse documente.     Din totalul acestora, 289 de posturi sunt cu încadrare din sursă externă, iar un post urmează a fi ocupat prin reîncadrare. Posturile scoase la concurs sunt atât de ofiţer (219), cât şi de agent (18+1 reîncadrare) şi personal contractual (52).    Astfel, sunt scoase la concurs posturi în domenii precum criminalistică, investigaţii criminale, economic, combaterea criminalităţii organizate, comunicare şi relaţii publice, logistică, secretariat, resurse umane, intervenţii şi acţiuni speciale, cazier judiciar, statistică şi evidenţă operativă, poliţie rutieră, psihologie.   Pentru a putea participa la concurs, candidaţii trebuie să îndeplinească toate condiţiile legale specificate în anunţ, precum şi cerinţele specifice pentru fiecare post.   Informaţii complete cu privire la posturile existente, programul înscrierilor, condiţii de participare, documente necesare şi modalităţile de desfăşurare a concursurilor se găsesc AICI şi pe site-urile unităţilor teritoriale de poliţie.  

 

România în faţa primului TEST important la Preşedinţia Consiliului UE: Trebuie SĂ MEDIEZE amânarea Brexit-ului(Gandul)
Nici nu a ieşit bine din atmosfera protocolară a ceremoniilor de preluare a Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, că România se vede în faţa primului test important: Camera Comunelor a respins acordul de ieşire din UE în forma negociată de Guvernul Theresa May, iar Opoziţia a introdus moţiune de cenzură. Liderii europeni cer Marii Britanii să-şi clarifice urgent intenţiile, având în vedere apropierea datei de 29 martie, când Brexit-ul devine oficial. Susţinătorii rămânerii în Uniune cer tot mai insistent alegeri anticipate şi un nou referendum, însă rămâne întrebarea CINE va avea curajul să arate singura soluţie pozitivă.Fostul ministru delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu consideră că situaţia din Marea Britanie reprezintă primul test pentru Preşedinţia română la Consiliul UE. ”România trebuie să demonstreze leadership, să înţeleagă responsabilitatea pe care o are în acest moment în calitate de Preşedinte al Consiliului UE şi să poarte discuţii directe cu partenerii britanici şi cu liderii europeni. Ţara noastră poate lucra cu toţi aceşti actori pentru a propune acele soluţii constructive în vederea asigurării protecţiei cetăţenilor europeni. Ne aflăm în acel moment în care o Preşedinţie la Consiliul UE poate avea o contribuţie pozitivă. România are atuurile necesare pentru un astfel de rol,” apreciază Negrescu. ”Acum trebuie să acţionăm unitar, să demonstrăm consens naţional, pentru a-i proteja pe cei aproximativ 400.000 de români care trăiesc în Marea Britanie, deoarece un scenariu no-deal înseamnă ca aceştia să nu mai beneficieze de drepturile pe care le aveau până în prezent. Mă refer aici la dreptul de reşedinţă, dreptul de muncă sau avantajele oferite pentru studenţi,” avertizează Negrescu.

Format: