17 Dec 2014 - 08:44

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 
Stupefiant. Zeci de milioane de euro din fonduri europene, investiţi inutil în aeroporturi!(JN)

Curtea de Conturi europeană a scos la iveală nişte cheltuieli aiuritoare. Potrivit acesteia, Uniunea a cheltuit 38 de milioane de euro, bani pentru finanţarea unor piste sau terminaluri ale unor aeroporturi niciodată utilizate.
Fondurile au fost cheltuite inutil în multe state membre ale UE pentru extinderea sau construirea de noi aeroporturi de care nu era nevoie, întrucât nivel traficului aerian din unele regiuni nu justificau astfel de investiţii, relatează Le Monde, care citează un raport al Curţii Europene de Conturi, comentat duminică şi de săptămânalul german Der Spiegel.

“S-au construit prea multe aeroporturi şi proiectele în multe cazuri au fost supradimensionate”, semnalează autorii raportului publicat oficial marţi. O situaţie foarte gravă a fost constatată în Spania, în document fiind menţionate câteva cazuri de astfel de aeroporturi, existând riscul ca, în cazul unora, să se impună închiderea lor dacă bugetele locale nu vor putea suporta cheltuielile impuse de funcţionarea şi întreţinerea acestor instalaţii.

Raportul subliniază că fondurile europene alocate în perioada scursă din anul 2000 pentru construirea sau modernizarea a 500 de aeroporturi europene au fost folosite de multe ori în mod iraţional. 

Inspectorii europeni au mai constatat că în patru ţări, respectiv Spania, Italia, Grecia şi Estonia, nici măcar nu a existat un plan naţional pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare pe termen lung, astfel că investiţiile s-au efectuat fără vreo coordonare.

Furtuna financiară din Rusia aduce spectrul unui nou default, ca în 1998(ZF)
Datoria externă a României de 98 mld. euro este principala slăbiciune în cazul creşterii volatilităţii pe pieţele financiare. 

Decizia fără precedent din noaptea de luni spre marţi a Băncii Rusiei de a majora dobânda de referinţă de la 10,5% la 17% pentru a stopa prăbuşirea rublei a fost interpretată de analişti ca un gest de disperare într-o situaţie de panică.

Rezultatul este că încrederea în banca centrală s-a evaporat, iar rubla şi-a continuat prăbu­şirea cu cel mai rapid picaj de după 1998.

Wall Streetul pariază pe posibilitatea ca Rusia, a cărei economie este lovită de prăbuşirea preţului petrolului, de hemoragia masivă de capital şi de blocarea accesului băncilor şi companiilor la finanţare în valută, va intra în default, aşa cum a mai făcut în 1998. În România, care în acea perioadă se confrunta cu propria criză financiară şi a trecut la un pas de intrarea în incapacitate de plată, din cauza crizei valutare din Rusia leul s-a depreciat masiv, intrările de capital s-au redus substanţial şi chiar s-au inversat, iar Guvernul român nu s-a putut menţine pe piaţa externă de finanţare. Întrebarea care se pune este dacă istoria se va repeta.

Majorarea dobânzii-cheie din Rusia nu are impact direct asupra economiei României, dar rico­şeul prin pieţele financiare, în special cele europene, nu este exclus, consideră analiştii economici con­sultaţi de ZF.

Dar dacă Banca Rusiei va continua să ia astfel de decizii, pot apă­rea repercusiuni şi pentru pieţele financiare din România, întrucât ambele ţări se află într-un sistem integrat.

Guvernul Ponta IV depune jurământul la Palatul Cotroceni(EVZ)
Noul cabinet va depune jurământul astăzi, la ora 9.00, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui în exercițiu, Traian Băsescu. Președintele Traian Băsescu a anunțat, marți după amiază, că a semnat decretele de numire în funcție ale noilor miniștri din Cabinetul Ponta IV.Președintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat marți, 16 decembrie a.c., Decretul privind revocarea din funcţie şi numirea unor membri ai Guvernului României:

Astfel, se revocă din funcția de membru al Guvernului României următorii miniștri:

• Nicolae-Liviu Dragnea - viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;
• Daniel Constantin - viceprim-ministru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
• Hegedüs Csilla - viceprim-ministru, ministrul Culturii;
• Ioana-Maria Petrescu -ministrul Finanţelor Publice;
• Remus Pricopie - ministrul Educaţiei Naţionale;
• Constantin Niţă - ministrul Economiei;
• Attila Korodi - ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice;
• Alexandru-Răzvan Cotovelea - ministrul pentru Societatea Informaţională;
• Mihnea-Cosmin Costoiu - ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Știinţifică şi Dezvoltare Tehnologică;
• Florin-Nicolae Jianu - ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism;
• Răzvan-Eugen Nicolescu - ministrul delegat pentru Energie;
• Adriana-Doina Pană - ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură;
• Darius-Bogdan Vâlcov - ministrul delegat pentru Buget;
• Bogdan-Dragoş-Aureliu Marian-Stanoevici - ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni;

Gheorghiţă, barcagiul ajuns la epavă înaintea autorităţilor: „Am tras de coada elicopterului şi am găsit doctoriţa sub apă. Pompierii nu aveau nimic la ei“(Adevarul)
La 24 ore de la tragedia pe lacul Siutghiol, un om îşi frânge mâinile a ciudă şi neputinţă. Are ochii scăldaţi în lacrimi şi privirea revoltată când povesteşte cum s-au întâmplat lucrurile. Este Gheorghiţă Zice, primul om care a ajuns la elicopterul prăbuşit.„Pescarul din Ovidiu“ este administrator la Insula Ovidiu, punctul turistic de pe lacul Siutghiol. Are 35 ani, este însurat şi are un copil de 1 an şi 8 luni. Luni se afla la muncă, împreună cu un coleg, Mihai, când s-a prăbuşit aparatul SMURD. „M-a sunat şeful meu Cătălin Livadariu şi m-a anunţat că a căzut un elicopter în lac. Văzuse la televizor. Mi-a spus exact unde se prăbuşise, în dreptul «La Butoaie». Noi eram la 5 mile de acel loc. Am luat barca noastră cu motor şi am plecat imediat acolo“, relatează Gheorghiţă. 

Noul ministru al Educaţiei povesteşte, pentru Gândul, cum a ajuns Ponta să renunţe la doctorat: „Totul a început luni după amiază”(Gandul)
Sorin Cîmpeanu, noul ministru al Educaţiei în Guverul Ponta IV, a povestit pentru Gândul cum a ajuns Victor Ponta să renunţe la titlul de doctor. Totul s-a întâmplat de pe o zi pe alta. În timpul audierilor pentru noul cabinet, Sorin Cîmpeanu a fost interpelat de către parlamentarii din comisiile reunite de învăţământ cu privire la situaţia plagiatului viitorului său şef.„Una dintre multele întrebări primite în comisiile reunite a fost şi asta, despre plagiatul lui Victor Ponta şi despre faptul că eu eram membru al Consiliul Naţional de Atestarea Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNADTCU). Or, eu am explicat că nu am nicio tagenţă cu acest lucru. Eu am devenit simplu membru CNADTCU în aprilie 2012. Preşedinte al comisiei de specialitate am devenit în septembrie, când nu se mai discuta nimic despre plagiat. Asta le-am explicat  celor care m-au întrebat”, ne-a povestit Sorin Cîmpeanu.

Explicaţiile par a-i fi mulţumit pe parlamentarii prezenţi la audierile din comisie care i-au dat aviz favorabil preşedintelui Consiliului Rectorilor din România. Imediat după audieri, Sorin Cîmpeanu spune că a avut o discuţie cu premierul Victor Ponta. „I-am spus despre ce am discutat în comisie, că m-au întrebat despre plagiat. Şi atunci mi-a spus că o să renunţe la titlul de doctor. Da, ştiam de această intenţie de ieri (luni n.r.) după amiază”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Format: 

Topic: