17 Ian 2019 - 08:26

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

CCR a decis: Protocoalele SRI-Parchet sunt ilegale (Jurnalul Naţional)
Cu o întârziere de o lună și jumătate, a fost emisă, ieri, Decizia CCR cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între SRI, Parchet și Înalta Curte, generat de încheiere protocoalelor secrete din 2009 și 2016. Conflictul juridic există, SRI a interferat ilegal în anchetele penale, iar Comisia Parlamentară de control a SRI nu și-a făcut datoria. Toate cauzele aflate, în prezent, pe rolul parchetelor și instanțelor urmează să fie verificate și, dacă se identifică probe obținute în baza acestor protocoale, ele urmează să fie înlăturate. Curtea Constituțională a admis existența conflictului juridic de natură constituțională între Parchetul General și Parlametul României, pe de o parte, și ÎCCJ și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, conflict generat de încheierea, în data de 4 februarie 2009, a protocolului dintre Parchetul general și SRI nr. 00750, în integralitatea lui. Totodată, magistrații constituționali au constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parchetul General, pe de o parte, și ÎCCJ și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de un al doilea protocol, încheiat în 8 decembrie 2016, dar numai parțial, în ceea ce privește trei articole din documentul supus dezbaterilor.
Deloc surprinzător este faptul că protocoalele au fost stabilite ca fiind ilegale cu majoritatea membrilor CCR, împotrivă poziționându-se fosta șefă a ÎCCJ, Livia Stanciu, fostul șef al DNA, Daniel Morar, și judecătorul CCR zis “Erată”, Ștefan Minea. Semnatarii protocoalelor Protocolul din 2009, declarat ilegal și care a interferat abuziv cu activitatea de urmărire penală, a fost semnat de către Laura Codruța Kovesi și George Cristian Maior, el fiind contrasemnat, printr-un act adițional ulterior,  de către Florian Coldea și de procuroarea Gabriela Scutea, care a iscălit pentru ex-procurorul general Tiberiu Nițu. Protocolul din 2016, stablit parțial ca fiind la fel de ilegal, a fost semnat de Augustin Lazăr și de către Eduard Hellvig. În privința acestui de-al doilea protocol, CCR a arătat că sunt ilegale articolele 6 alineat 1, 7 alineat 1 și 9, care prevedeau obligativitatea Parchetului de a comunica SRI modul de valorificare a informațiilor, date care prezintă interes pentru securitatea națională  și informaii cu privire la săvârșrea de către angajați ai SRI de infracțiuni, dar și faptul că, la cererea SRI, Parchetul punea la dispoziție consultanți.

 

Angajaţii din sănătate, marii câştigători ai ultimului deceniu: salarii triplate şi cu 5.000 de locuri de muncă în plus în perioada 2009-2018(Ziarul Financiar)
Salariaţii din sănătate au beneficiat de cele mai mari creşteri de salarii din sectorul bugetar în ultimul deceniu, veniturile acestora crescând de aproape trei ori în perioada 2009- 2018. Sănătatea reprezintă singurul domeniu de la stat unde efectivul de salariaţi a crescut în ultimii zece ani, în timp ce în educaţie şi în administraţie publică efectivul de angajaţi a scăzut. Salariile angajaţilor din sănătate şi asistenţă socială au crescut de 2,8 ori în ultimul deceniu, aceştia fiind bugetarii care au avut parte de cea mai mare creştere salarială în perioada 2009- 2018. Astfel, salariul mediu net din sănătate a ajuns la valoarea de 3.536 de lei net în noiembrie 2018, acesta fiind cu 27% mai mare decât salariul mediu la nivelul întregii economii. Spre com­paraţie, în 2009 angajaţii din sănătate câştigau cu 9% sub nivelul salariului mediu pe economie de la acea vreme. „Este foarte bine că au crescut salariile în sistemul de sănătate, pentru că suntem o ţară exportatoare de medici pregătiţi în şcolile din România şi instruiţi pe banii celorlalţi cetăţeni. Având un rol social foarte important, ei trebuie plătiţi foarte bine. Sunt şi alte activităţi cu un rol important-  cum sunt, de exemplu, auditorii financiari care girează bilanţul unei companii – însă nu se compară rolul lor cu cel al medicilor“, a explicat consultantul fiscal Adrian Benţa de la Benţa Consult.
 

Rusia și-a consolidat apărarea antiaeriană de lângă România. O nouă divizie dotată cu sisteme Pantsir S1 a intrat în serviciu în Crimeea(Evenimentul Zilei)
Rusia și-a consolidat apărarea antiaeriană din peninsula Crimeea cu sisteme suplimentare de rachete de tip Pantzir S1 cu rază medie de acțiune, relatează agenția rusă de știri Interfax. Noua divizie a intrat în serviciu activ în Crimeea în luna decembrie a anului 2018, a declarat ofițerul de presă al districtului militar de sud al armatei ruse citat de Interfax. Noile sisteme antiaeriene Pantsir S1 au fost folosite în exercițiile militare din Crimeea care au simulat apărarea împotriva rachetelor de croazieră și a vehiculelor aeriene fără pilot. În timpul exercițiilor, au fost distruse peste 100 de ținte. Ministerul rus al Apărării a declarat anterior faptul că în peninsula Crimeea are poziționate efective militare care pot asigura protecție împotriva tuturor amenințărilor. În luna noiembrie a anului 2018, Rusia a dislocat o a patra divizie dotată cu sisteme anti-rachete S-400 în localitatea Dzhankoy, situată în nordul peninsulei, la aproximativ 30 de kilometri de granița ucraineană. Ministerul rus al Apărării a înființat acum trei noi divizii S-400 în Crimeea: una staționată în orașul Feodosia în ianuarie 2017, alta în Sevastopol în luna ianuarie 2018 și o a treia în localitatea Yevpatoria în septembrie 2018. Pantsir S1 este un sistem adăugat relativ recent la panoplia antiaeriană a Rusiei. Dezvoltarea acestui sistem antiaerian a început în anii 90, a fost introdus in serviciu activ in urma cu patru ani. Țintele principale ale sistemului Pantsir sunt aeronavele care zboară la altitudini medii si mici precum dronele sau rachetele de croaziera. Este un sistem antiaerian cu rază scurtă și medie, care are în dotare atât tunuri automate de calibru 30mm cu tragere rapidă, pentru tragere asupra unor ținte aflate în apropiere, cât si rachete destinate lovirii unor ținte aflate la distanțe medii de până la 20 de Km.    

 

Facturi uriaşe de la jocuri „nevinovate“ pe telefonul mobil. Cazul unui copil de 7 ani care a jucat de 6.000 de lei în doar câteva zile(Adevarul)
Jocurile pe telefonul mobil pot dăuna grav bugetului! Mai multe cazuri de părinţi care s-au trezit fără sume importante pe card, după ce au permis copiilor să cumpere "puteri speciale" în jocuri pe telefonul mobil, au fost semnalate în urma matinalului Virgin Radio de miercuri dimineaţă. Fără să facă ceva neapărat ilegal, firmele care patronează aceste jocuri profită de ignoranţa copiilor pentru a factura cu sume importante cardurile părinţilor. Dependenţa copiilor de jocuri pe telefonul mobil poate avea efecte profund negative nu numai asupra dezvoltării psihice şi comportamentale a acestora, ci şi asupra bunăstării materiale a familiei şi, uneori, chiar a rudelor apropiate sau a prietenilor. Este şi cazul unor copii din Timişoara care pur şi simplu şi-au ruinat apropiaţii, folosind constant, fără să-şi dea seama, secţiunea de achiziţie din jocurile de care erau pasionaţi. Iar sumele pe care au trebuit să le plătească nu sunt deloc de neglijat, într-unul din cazuri echivalând cu un împrumut de nevoi personale, achitat de obicei pe perioade cuprinse între 2 şi 7 ani.   Concret, două familii din judeţul Timiş s-au trezit în primele zile ale acestui an că au de plătit peste 700 lei, respectiv 6.000 lei, doar pentru că fiii lor minori s-au jucat pe telefonul mobil câteva săptămâni, potrivit munei relatări, potrivit informaţiilor prezentate în cadrul matinalului Virgin Radio de miercuri, 16 ianuarie (disponibil în format  audio/podcast). Este vorba despre doi băieţi în vârstă de 6, respectiv 7 ani, care au cerut permisiunea părinţilor pentru o achiziţie iniţială de 6 lei.   „Înainte de Crăciun, la una dintre întrunirile obişnuite ale familiei, la care au participat şi naşii copilului, băiatul în vârstă de 7 ani a cerut mamei permisiunea de a achiziţiona, din aplicaţia jocului pe care-l juca de ceva timp, o „putere” sau un „diamant” – nu-mi amintesc exact ce era, care costa doar 6 sau 10 lei.  

 

Lumea caută VINOVAŢI în loc de soluţii. Preşedintele cere Guvernului corectarea legii RECURSULUI COMPENSATORIU (Gandul)
Nu este acceptabil să căutăm vinovaţi în loc de soluţii, crede preşedintele României şi cere urgent Guvernului o analiză legată de ameninţările la adresa securităţii cetăţeanului aduse de recursul compensatoriu. Iohannis solicită corectarea în procedură de urgenţă a legislaţiei, pentru ca românii să nu mai stea cu frică în case. "Recursul compensatoriu. Foarte mulţi au observat şi discutat în emisiuni despre delicvenţi care au fost eliberaţi mai devreme, în baza recursului compensatoriu, fiindcă închisorile din România sunt proaste. Această chestiune a fost posibilă în baza unei legi care e în vigoare. Trebuie să spun clar şi răspicat: siguranţa cetăţeanului român nu este negociabilă, aşadar trebuie să tragem câteva concluzii şi să venim cu măsuri pentru care românul să nu stea cu teamă că un delicvent vine peste el,"  avertizează Iohannis. Preşedintele cere Guvernului o analiză urgentă pe această temă. "Am observat tot felul de poziţii. Se caută un vinovat pentru această lege. Eu vă spun clar: nu asta este soluţia. Căutarea vinovaţilor nu a rezolvat niciodată vreo problemă. De aceea, solicit guvernului să facă într-un timp scurt o analiză profundă şi să vină cu soluţii. Aceste soluţii trebuie să vină de la Guvern, de la Ministerul Justiţiei, se poate intra în procedură foarte rapid în Parlament, se poate corecta legislaţia. Singurul lucru care nu este acceptabil este ca lumea să vină şi să caute vinovaţi, în loc să caute soluţii. Repet: solicit Guvernului să vină rapid cu soluţii pentru această chestiune," a mai spus Iohannis.

Format: