Publicat: 19 Mai, 2012 - 11:11

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală.

Case de 8.000 de lei şi ieftinirea peştelui. Vechi reţete împotriva sărăciei ale guvernelor noastre (JN)
În iarna lui 1912, aşa, înjumătăţit - căci parlamentarii Opoziţiei se retrăseseră din Senat şi din Camera Deputaţilor - parlamentul analizează propunerile guvernului pentru un pachet de legi care să conducă la ieftinirea traiului. Vorbim despre Legea privind încurajarea industriei naţionale - care prevedea, între altele, micşorarea taxelor şi impozitelor pentru bunurile de uz curent care urmau să se vândă în interiorul ţării. De asemenea, se micşora tariful vamal.

Cum puteau contribui aceste prevederi legale la ieftinirea traiului? S-a convenit o scădere a tarifelor pentru produsele alimentare importate, după cum urmează: 24% pentru lapte, 30% pentru smântână, 45% pentru unt, 66% pentru grăsimile de porc, brânzeturi, conserve de peşte etc. Această scădere a taxei vamale cu procentul indicat avea să conducă la ieftinirea acestor produse. Cu aceleaşi procente se micşorau şi taxele pentru produsele similare fabricate în ţară, pentru a nu se crea o concurenţă neloială producătorilor români. Cu 66% erau micşorate şi taxele vamale pentru cafea şi ceai. "Fireşte că unele dintre aceste produse le importăm în cantităţi foarte neînsemnate, astfel laptele, smântâna, untul, grăsimile. Pentru acestea, reducerile de taxe vamale însemnează un minus abia de câteva mii de lei anual din încasările vamale. Sacrificiile în ce priveşte taxa asupra ceaiului ating însă cifra de 250 de mii de lei, iar în ce priveşte taxa asupra cafelei, sunt încă şi mai însemnate - trec cu vreo 50 de mii peste un milion de lei", consemnează presa vremii.

Până la aplicarea concretă a acestor prevederi legale, dată fiind scumpirea vieţii, o serie de bresle care producea tocmai acest tip de bunuri de larg consum aveau să forţeze însă... scumpirea lor, ca singură modalitate de a obţine o creştere salarială. Vom asista deci la greve prelungite ale măcelarilor, ale brutarilor, precum şi ale altor breslaşi din pieţe, hale, porturi etc., cerând scumpirea pâinii, a brânzeturilor, a peştelui, a cărnii... Sub presiunea lor (şi a patronilor), aceste preţuri cresc, temporar, şi este nevoie de implicarea administraţiilor locale şi a guvernanţilor pentru a stopa creşterile şi chiar a le scădea. Carnea de vită calitatea I, de exemplu, în urma acţiunilor în masă ale măcelarilor, avea să crească la 1,40 lei per kilogram, pentru ca o lună mai târziu să scadă din nou la 1,10 lei. Dintre toate alimentele, peştele este cel care are cel mai "nestatornic" preţ, pentru că el depinde de vremea favorabilă sau nu pentru pescuit, de perioadele de prohibiţie şi de licitaţiile din port, la buza bărcii. Pentru a echilibra puţin mercurialul acesta al peştelui, aveau să se construiască, în epocă, Pescăriile Statului, la Brăila şi Galaţi, şeful acestora fiind numit dr. Grigore Antipa.

 

Facebook a dezămgit vineri pe bursă. De ce au scăzut acţiunile pe finalul zilei, după ce au început cu creşteri de 13% (ZF)
Debutul Facebook, vineri, pe bursa Nasdaq de la New York a dezamăgit, acţiunile reţelei de socializare închizând în stagnare, din cauza unor erori care au întârziat tranzacţiile şi valorii de piaţă uriaşe la care s-a listat compania, transmite Reuters.
 

Acţiunile Facebook au intrat vineri dimineaţa la tranzacţionare cu întârziere şi au deschis cu 11% peste preţul de 38 de dolari la care s-a derulat oferta publică iniţială. După ce au atins un maxim de 45 de dolari, titlurile tranzacţionare sub simbolul FB au scăzut rapid până la finalul şedinţei şi au închis la 38,23 dolari.

Facebook a atras 16 miliarde de dolari prin oferta publică iniţială, capitalizarea companiei la debutul pe bursă fiind de peste 104 miliarde dolari.
 
Analiştii anticipau că acţiunile companiei vor închide vineri pe Nasdaq cu creşteri între 10-50%, însă debutul dezamăgitor nu va afecta serios reţeaua de socializare.
 
Surse din piaţă susţin că banca de investiţii Morgan Stanley, principalul intermediar al ofertei publice iniţiale, a fost nevoită să cumpere acţiuni vineri pentru a apăra nivelul de 38 de dolari la care s-a listat Facebook.
 
Mulţi analişti anticipează că presiunile pe cotaţia bursieră a companiei vor continua săptămâna viitoare.
 
Listarea Facebook a fost însoţită de incidente ruşinoase pentru piaţa Nasdaq. Deschiderea a fost întârziată, deoarece operatorul bursier nu a făcut faţă volumului uriaş de ordine, iar pe parcursul şedinţei confirmarea ordinelor a fost efectuată cu întârzieri mari.

 

De ce nu vrea USL sa aflam care sunt rezervele de gaze ale Romaniei (RL)
Nimic din ceea ce face acum coaliţia PSD-PNL pentru a prelua rapid şi total puterea nu este nou. Acest tandem, să nu uităm, a mai condus România şi în anii 2007-2008, chiar dacă, de formă, executivul era dominat de liberali. Succesul parteneriatului, care a avut ca fundament susţinerea în Parlament a unui guvern minoritar, s-a văzut inlcusiv în miliardele de euro primite în prag de alegeri de baronii locali PSD.
 
Pentru cine îşi aminteşte vremurile acelea, repopularea masivă a aparatului de stat şi a companiilor publice cu "tehnocraţi" roşii şi galbeni, care îi înlocuiesc pe cei portocalii, nu vine ca o surpriză. Şi declaraţiile iresponsabile ale unor lideri USL care cer deschiderea baierelor bugetului pentru diverse cheltuieli populiste, care în final tot din împrumuturi externe vor fi acoperite, sună familiar. În 2008, negau apropierea iminentă a crizei venită din SUA, astăzi ignoră lecţia dură pe care a primit-o Grecia.
 
Am mai trecut prin ciclul angajărilor masive în administraţie, menite să hrănească o clientelă politică hămesită după trei ani de opoziţie. Am mai văzut filmul politizării justiţiei şi al încercărilor de a bloca lupta anticorupţie, atunci când Monica Macovei a fost înlocuită cu Tudor Chiuariu. Pâna aici, nimic nou sub soare.
 
Elementul cu adevărat şocant de pe agenda 2012 a uniunii PSD-PNL este însă atitudinea faţă de o chestiune de importanţă vitală - resursele energetice. Dependenţa de gazele ruseşti, mai precis. Aici nu mai este vorba de furtişaguri mărunte, ci de interesul naţional în înţelesul său cel mai autentic şi mai profund.

 

Gheorghe Turda. Rapsodul cu epoleți de general care a făcut pe el (EVZ)
Toată viaţa şi-a câştigat-o de pe urma gurii. Câştigă două-trei mii de euro pe cântare, dar nu e manelist. A tras cu puşca doar în stagiul militar, dar a căpătat gradul de general de brigadă. La 64 de ani i s-a năzărit să se însoare din nou. A cântat pentru trei preşedinţi români şi şapte americani. CNSAS-ul spune că ar fi "cântat", cel puţin o dată şi la Securitate. S-a născut la Săpânţa, dar nu şi-a luat loc de veci în Cimitirul Vesel. Cel mai penibil moment din viaţă a fost când, ghinion, s-a scăpat pe el, înainte de a intra pe scenă. După aia a câştigat o Dacie la Loterie. Acasă are o mie de cuţite şi o logodnică mai tânără cu 12 ani. Îl ştie o ţară întreagă. E ceteraşul Gheorghe Turda. Un general ce s-a scăpat în nădragi.
"Când o ungi, merge ca unsă!"

Turuie într-una, în timp ce-ţi arată poze cu diverse personalităţi. "Am cântat pentru şapte preşedinţi americani şi trei români! Vreau să aduc un echilibru!", se laudă rapsodul maramureşean. La el acasă, pălinca reduce semnificativ speranţa de viaţă: "M-am oprit la timp! Cu pălinca m-a obişnuit bunica. Eram plângăcios, îmi exersam corzile vocale! Îmi dădea pe la buze cu pălincă. De aia îmi ling buzele şi pe scenă", dezvăluie Gheorghe Turda secretul dizgraţiosului tic. Are, în schimb, provizii serioase de horincă în cămară şi slană în frigider: "E, cum să n-am!". Nu şi-a luat loc de veci în Cimitirul Vesel: "E prea devreme... Încă nu m-am gândit".

Se gândeşte la însurătoare. "De ce nu? Are 52, e tânără... Când o ungi, merge ca unsă!", râde tomnatecul flăcău. Îi făcea curte din anii ’80. "Nu puteam s-o iau de nevastă, că eram căsătorit", îţi face cu ochiul. "Pe unde am umblat, am lăsat loc de «Bună ziua» şi n-au rămas urme!“, e hâtru la întrebarea dacă a fost crai la vremea sa.

 

Europa de Est construieşte un ”Inel de Apărare” împotriva ieşirii Greciei (Adevarul)
Un "inel de apărare" trebuie construit în jurul vecinilor est-europeni: România, Bulgaria şi Serbia pentru a-i ajuta să facă faţă consecinţelor unei posibile ieşiri a Greciei din zona euro, a declarat vineri economistul şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) Erik Berglöf canalului american de televiziune de afaceri CNBC.

Cea mai mare dintre cele trei ţări, România, va fi capabilă să reziste crizei, chiar dacă băncile greceşti au o prezenţă destul de semnificativă în sectorul financiar al ţării, au afirmat oficiali de la bănci centrale şi comerciale pe marginea reuniunii anuale a BERD la Londra, citaţi de CNBC, în ediţia online.

Există temeri că băncile greceşti prezente în regiune nu vor fi capabile să-şi finanţeze filialele şi unii analişti şi-au exprimat chiar îngrijorarea cu privire la retragerea de fonduri din băncile greceşti.

"Există deja măsuri" pentru a face faţă efectelor unei potenţiale răscumpărări a datoriilor de către bănci, a spus Berglöf. "Noi nu vorbim mult despre asta dar... în aceste vremuri de criză, cineva trebuie să înţeleagă importanţa stabilităţii financiare".

 

Energie pentru “băieţii deştepţi” la preţ de piaţă (Puterea)
Contractele Hidroelectrica cu „băieţii deştepţi” urmează să fie modificate, marea realizare a noii conduceri a Ministerului Economiei fiind aceea de a impune eliminarea preţului fix din aceste contracte. Potrivit lui Daniel Chiţoiu, ministrul Economiei, scopul renegocierilor este de „a aduce contractele pe piaţa concurenţială”.

„În primele 10 zile de la preluarea mandatului, în urma negocierilor, am reuşit să eliminăm preţurile fixe şi să le aducem la nivelul pieţei”, a declarat ministrul Economiei, vineri, într-o conferinţă de presă. Conform acestuia, preţul va fi determinat după o formulă, care ia în calcul preţul spot al energiei tranzacţionat pe bursa OPCOM, la care se va aplica un coeficient de ajustare. Demnitarul a precizat că detaliile privind mecanismul care va sta la baza determinării preţului va fi făcut public după semnarea modificărilor în contracte. „Negocierile sunt în derulare. Ne-am propus ca, până la sfârşitul lunii mai, să închidem negocerile şi să semnăm contractele”, a completat Chiţoiu.

Pentru a putea face diferenţa între rezultatele negocierilor purtate de fosta guvernare cu „băieţii deştepţi” şi ceea ce s-a reuşit acum, ministrul Economiei a precizat că predecesorii săi, chiar dacă au obţinut o creştere, nu au renunţat la preţul fix pentru energia electrică livrată de Hidroelectrica, care, oricum, nu era la nivelul pieţei.

 

Fosta conducere a ISU „Dobrogea”, trimisă la închisoare (Telegraf)
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat, vineri, sentinţa în procesul fraudării concursului organizat în 2007 de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Dobrogea pentru ocuparea a peste 400 de posturi de subofiţer. Activitatea infracţională a ieşit la iveală după aflarea rezultatelor, când 58 de candidaţi declaraţi respinşi au descoperit că luaseră note de trecere. După aproape trei ani de judecată, 18 persoane acuzate de infracţiuni de corupţie au fost condamnate şi una a fost achitată. Fostul şef al ISU „Dobrogea”, generalul (r) Petre Trandafir, fostul prim-adjunct al inspectorului şef al ISU „Dobrogea”, colonel (r) Neculai Coman, fostul şef al Centrului Operaţional din cadrul ISU „Dobrogea”, col. Gabriel Andrei Niculae, şi juristul ISU „Dobrogea” mr. Gabriel Alexandrescu au fost condamnaţi la câte trei ani şi jumătate de închisoare cu executare. Col. Viorel Costache, fostul comandant al Grupului 2 Intervenţie din cadrul ISU “Dobrogea”, a primit o pedeapsă de trei ani de detenţie.

PEDEPSE CU SUSPENDARE Alţi 13 militari au scăpat de puşcărie, dar s-au ales cu cazier. Fostul şef al Biroului Comunicaţii, lt. col. Costel Datcu, fostul comandant al Detaşamentului de Pompieri Constanţa Port, cpt. Marius Sorin Bugnar, şi fostul comandant al Detaşamentului de Pompieri Palas, mr. Liviu Deoşlea, au primit câte doi ani şi jumătate cu suspendare. De asemenea, fostul şef al echipei de pirotehnicieni, lt. col. Sorin Creţu, fostul comandant al Staţiei Hârşova, lt. Dumitru Ţîncu, cpt. Florin Niculae şi lt. Adrian Mihai Bugnar au fost condamnaţi la câte doi ani de închisoare cu suspendare, iar col. (r) Viorel Alecu, col. (r) Dănuţ Gaicu, fostul comandant al Detaşamentului de Pompieri Constanţa Oraş, mr. Laurenţiu George Dumitrescu, fostul comandant al Detaşamentului de Pompieri Mangalia, cpt. Nicuşor Ciprian Cioroiu şi plt. adj. Mihai Tănase au fost condamnaţi la câte un an şi şase luni de închisoare cu suspendare. În acelaşi dosar a fost implicat şi colonelul (r) Eugen Romanescu, fostul şef al Statului Major al Forţelor Terestre Bucureşti, care a fost condamnat la opt luni de închisoare cu suspendare condiţionată.

 

Premier pentru o lună (Azi)
Preşedintele Consiliului de Stat grec, Panayotis Pikramenos, în vârsta de 67 de ani, a fost învestit miercuri seara în funcţia de premier interimar responsabil cu administrarea afacerilor curente ale ţării precum şi de organizarea noilor alegeri din 17 iunie.

Alegerea lui Pikramenos în funcţia de premier pentru o lună a fost făcută conform Constituţiei, din oficiu, după ce partidele politice nu au reuşit să ajungă la o înţelegere, după zece zile de discuţii privind formarea unui Guvern de coaliţie. Guvernul interimar format din 16 miniştri, în majoritatea lor înalţi funcţionari şi profesori universitari, a depus jurământul, ieri, înaintea convocării legislativului ales la 6 mai. Ministrul desemnat al finanţelor, George Zanias, care a condus consiliul economic al ţării, a fost unul dintre principalii negociatori ai restructurării datoriei Greciei, întreprinsă la începutul anului. Petros Molyviatis, un diplomat în vârstă de 83 de ani, va fi ministrul afacerilor externe, portofoliu pe care l-a mai deţinut între 2004-2006. Fostul şef de Stat Major, Frangos Frangoulis, va conduce Ministerul Apărării. Întoarcerea ţării la urne, favorită fiind mişcarea Syriza, de stânga radicală şi împotriva rigorilor economice, a reînviat îngrijorarea despre viitorul zonei euro şi a accentuat posibilitatea ieşirii Greciei din zona euro, în cazul în care aceasta îşi va nega angajamentele privind ajustările bugetare şi reformele structurale.