Share
19 Mai 2015 - 08:20

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală:  

Șase ani de domnie FMI. Mai avem nevoie de un nou acord?(Jurnalul Național)
Delegaţia FMI va veni mâine în România. O nouă evaluare a ceea ce am făcut sau nu am făcut, dar şi discuţii preliminare pentru o nouă înţelegere. Suntem la finalul celui de-al treilea acord consecutiv și a venit vremea să ne răspundem la o între¬bare. Ce am câștigat și ce am pierdut sub domnia FMI?

În 2008, în plină campanie electorală, Traian Băsescu ne asigura că nu va fi criză în România, deși aceasta începuse să facă ravagii în economiile puternice ale lumii. După ce a câștigat alegerile, discursul s-a schimbat, iar preşedintele Băsescu ne-a spus că avem nevoie de o centură de siguranță, sub forma unui împrumut exorbitant. La ordinele şefului statului, umilul Guvern Boc s-a executat rapid și a încheiat un acord cu FMI, fără a avea însă și aprobarea Parlamentului. 

Din mai 2009, vreme de şase ani, instituţia de la Washington a condus din umbră economia românească, supervizând, dar şi controlând, toate măsurile importante pe care guvernele le-au luat în acest timp. 

Plăți inutile 
Așa se face că, în plină criză financiară, guvernul Boc a luat cel mai mare împrumut din istoria României, aproape 20 de miliarde de euro, din care 12,95 miliarde de euro de la FMI, restul mare parte a banilor de la FMI a intrat în rezerva Băncii Națiode la UE, BM şi BERD. Cea mai nale, iar 1,75 miliarde euro au ajuns la Finanţe pentru plata pensiilor şi salariilor. Astăzi, împrumutul către FMI este achitat, nota finală de plată fiind de aproximativ 14 miliarde de euro, din care peste un miliard de euro au fost dobânzile. Mai avem de plătit doar 3,8 miliarde de euro către CE până-n 2019 şi 1,2 miliarde de euro către Banca Mondială, până-n 2023. ¬

Scopul declarat al acestui acord a fost ca statul „obez’’ să-și reducă cheltuielile și să se pună punct consumului pe datorie. Măsurile luate s-au dovedit greșite. Au sugrumat economia, au generat probleme sociale grave, au redus drastic consumul și au frânat absorbția fondurilor europene. Şefii FMI ne-au impus între 2009-2011 măsuri draco¬nice. Iar guvernanţii vremii, aflaţi în mare criză de idei anticriză, s-au executat. Au fost tăiate sala¬riile, s-au micşorat pensiile, s-au închis spitale etc. Şi, evident, s-a trecut la măriri de taxe şi impo¬zite. La finele celor doi ani de măsuri dure, populația era disperată, iar economia gâfâia. 

 

Bucureştiul găzduieşte peste 3.400 de restaurante şi cafenele, unde „mănâncă“ o treime din România(Ziarul Financiar)
Bucureştiul găzduieşte peste 3.400 de restaurante, cafenele şi baruri, cu afaceri anuale de aproape 2,5 mld. lei, fiind de departe cea mai importantă piaţă pentru jucătorii locali din HoReCa în contextul în care este cel mai mare oraş din punctul de vedere al populaţiei, salariul mediu depăşeşte cu 40% media pe ţară, rata şomajului este minimă, iar Capitala atrage şi cel mai mare număr de turişti români şi străini. 

Astfel, doar Bucureştiul „mănâncă“ singur o treime din totalul pieţei HoReCa din România. În prezent sunt active în Bucureşti 3.102 restaurante şi 329 de baruri şi cafenele, potrivit datelor oferite de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Acestea sunt primele date privind numărul de localuri din Bucureşti, în contextul în care nu există studii de piaţă şi în contextul în care în această industrie există un număr mare de localuri care se închid în primele luni de funcţionare. În locul lor se deschid însă la fel de multe, potrivit datelor ZF. Orice restaurant, cafenea sau bar trebuie însă înregistrat la deschidere la ANSVA, astfel că această instituţie deţine datele cumulate. Dat fiind că nu există un CAEN separat pentru cafenele, acestea sunt incluse fie în categoria restaurantelor, fie în cea a barurilor.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, în Bucureşti existau la finalul lui 2013 circa 3.200 de companii care aveau declarat CAEN-ul „Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie“, cu afaceri cumulate de 2,5 mld. lei. Cifra include astfel companiile care au activităţi în industria restaurantelor, cafenelelor, barurilor, dar şi cantinelor şi firmelor de catering. În cazul acestora din urmă, atât numărul de firme, cât şi cifra de afaceri sunt mici prin comparaţie cu celelalte sectoare.

 

PERCHEZIŢII la Liceul Nichita Stănescu din Capitală şi la mai multe fundaţii să şcoli din ţară. Fraudă: 3,14 milioane de euro la concursurile şcolare(Evenimentul Zilei)
În Liceul Nichita Stănescu, dar şi la alte instituţii de învătâmânt din din București şi din ţară au loc 80 de percheziţii. Anchetatorii vizează asociația Arhimede, care organizează concursuri școlare private. Descinderi au loc şi în mai multe școli de stat și licee din județe precum Constanța și Satu Mare. Potrivit procurorilor frauda este 3,14 milioane de euro. Asociația Arhimede ar fi organizat anumite concursuri școlare particulare ilegal, în școlile de stat. Au fost emise 48 de mandate de aducere la audieri în acest dosar.

Anchetatorii au descins la și la domiciliul Mihaelei Gună, membră a Consiliului Economic și Social, organism consultativ de Guvernul și Parlamentul României, dar și președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, informează Digi 24.

 

Cinismul lui Liviu Dragnea: de ce a murit de fapt fratele său(Adevarul)
Fostul ministru al Dezvoltării, Liviu Dragnea, a declarat că dosarul ”Referendumul”, în care a fost condamnat la un an cu suspendare, a fost cauza care a dus la moartea fratelui său. “Adevărul” a comparat cronologia dosarului cu cea a ultimei părţi din viaţa lui Viorel Dragnea şi a constatat că lucrurile nu stau tocmai aşa. Fostul ministru al Dezvoltării, Liviu Dragnea, a arătat că dosarul “Referendumul” i-a adus mai mult decât o condamnare. Dragnea a afirmat că fratele său mai mare “a murit din cauza acestui dosar”. “Simt o mare nedreptate şi am de asemenea două regrete uriaşe. Nu am zis-o până acum, tocmai din dorinţa mea permanentă de a nu influenţa justiţia sub nicio formă: fratele meu a murit din cauza acestui dosar, familia mea este aproape distrusă. Am trecut peste toate astea”, a spus Dragnea, duminică seara, la Antena 3. Dincolo de emoţia stârnită de această declaraţie, adevărul este cu totul altul: situaţia juridică a liderului PSD nu mai avea cum să influenţeze decisiv starea de sănătate a fratelui său. DNA a anunţat începerea urmăririi penale împotriva lui Liviu Dragnea în dosarul ”Referendumul” pe 6 septembrie 2012, moment în care fostul vicepremier a primit calitatea de învinuit. La acea dată, Viorel Dragnea era deja diagnosticat cu cancer pulmonar, după cum susţin apropiaţi ai acestuia.
Viorel Dragnea, colonel în rezervă al Poliţiei Române, a decedat în 24 august 2013, la vârsta de 58 de ani, presa relatând atunci că acesta suferea de cancer pulmonar şi că a avut o lungă perioadă de suferinţă. El s-a stins din viaţă la o clinică din Istanbul, Turcia, unde stătuse internat aproximativ două luni. În acel moment, Liviu Dragnea încă avea calitatea de învinuit şi fusese audiat de câteva ori la DNA. O asemenea audiere fusese programată şi pe 19 august 2013, însă Liviu Dragnea a solicitat amânarea acesteia, pe motiv că trebuie să meargă la fratele său, la Istanbul. Procurorii i-au admis cererea şi au reprogramat audierea pentru 29 august. Abia pe 7 octombrie 2013, deci la o lună şi jumătate după decesul fratelui său, procurorii i-au atribuit lui Liviu Dragnea calitatea de inculpat, au finalizat rechizitoriul şi l-au trimis în judecată. Primul termen al procesului a avut loc pe 15 noiembrie 2013, la aproape două luni de când Viorel Dragnea trecuse în nefiinţă.

 

CURAJUL apicultorului amator Aristide Maxim de a stopa construirea unei GROPI DE GUNOI în vârful muntelui. Din 1000 de săteni afectaţi, doar câteva zeci îndrăznesc să protesteze: „De ce să vorbim? Ca să avem probleme?!”(Gandul)
Într-un colţ de rai, situat în inima Bucovinei din vârful Pasul Mestecăniş, autorităţile judeţene din Suceava făuresc o lucrare unică în Europa: o groapă de gunoi ecologică, situată la circa 1.100 de metri altitudine. Au tăiat păşunea localnicilor în două, au excavat sute de mii de tone de pământ, au acoperit cu pământ fructele de pădure şi ciupercile pe care mulţi localnici le culegeau, au defrişat copacii dimprejur. Totul pentru groapa ecologică construită din bani europeni în care, la final, vor ajunge 390.000 de tone de gunoi provenite din localităţile de munte şi deal ale judeţului Suceava. Gândul a urmărit încă de anul trecut acest proiect. Supărat pe această situaţie, Aristide Maxim, unul dintre localnicii din satul cel mai apropiat de viitoarea groapă, de profesie inginer, în prezent pensionar şi apicultor, se luptă de câţiva ani pentru oprirea lucrărilor şi strămutarea gropii. Deşi vorbeşte pentru o comunitate de 1000 de săteni afectaţi direct, spune că puţini localnici au curaj să se opună pe faţă autorităţilor. Oamenii se tem să vorbească. „De ce să vorbim? Ca să avem probleme?” ni se confesează o femeie. gândul vă prezintă în această seară şi în zilele următoare radiografia unei crime: o crimă ecologică ce afectează direct vieţile câtorva sute de ţărani care, printr-o decizie „de sus”, sunt nevoiţi să trăiască alături de o groapă de gunoi. Incredibil este faptul că „lucrarea” se face în vârful muntelui, chiar în „inima Bucovinei”, într-o zonă în care turiştii din lumea întreagă pot descoperi una dintre puţinele „guri de rai” neafectate de poluare. Deloc surprinzător, autorităţile dau vina una pe cealaltă, acuzându-se reciproc, în faţa camerei de filmat a reporterului gândul, de incompetenţă şi corupţie, după cum veţi vedea într-o investigaţie amplă pe care o vom difuza în zilele următoare. Deloc surprinzător, nimeni nu i-a consultat pe localnici. Mai mult, oamenii au fost minţiţi: celor care au întrebat de ce se taie copacii, li s-a spus că se face „un supermarket”. În materialul de azi, faceţi cunoştinţă cu Aristide Maxim, inginer pensionar şi apicultor amator, unul dintre puţinii oameni care are curaj să-şi apere muntele.

 

 

Format: 

Topic: