19 Mar 2019 - 08:25

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

De ce dau liceenii foaia goală la Simularea Naţională (Jurnalul Naţional)
Liceenii anunţă că vor da foaia goală la Simularea examenelor de Bacalaureat, pe care elevii de clasa a XI-a și a XII-a o încep, astăzi, cu proba la Limba şi literatura română. Ei sunt nemulţumiţi de sistemul educaţional românesc şi consideră că aceste examene, prin structura lor, nu fac altceva decât să îi streseze mai tare, în loc să-i ajute. În acelaşi timp, copiii susţin că şi profesorii se plâng de faptul că petrec un număr considerabil de ore pentru a corecta lucrări, fără un rost concret și fără a fi remuneraţi, în concordanță cu efortul depus. Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor (CNE), Petru Apostoaia, elev al Colegiului Naţional „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, susţine că, de fapt, majoritatea copiilor nu ştiu ce fel de cunoştinţe le sunt evaluate: „Se poate observa cu ușurință că, în cadrul ambelor examene, accentul este pus asupra cunoștințelor deținute și a capacității de a reține informații, în detrimentul competențelor dobândite”, a declarat tânărul. Erorile sistemului Totodată, mai spune Petru Apostoaia, deşi în ultimii ani se vorbeşte despre o degradare a sistemului şi a actului de învăţământ, ratele de promovabilitate au crescut treptat: „Analizând numărul de elevi care au luat Bacul, se observă un fenomen ciudat. Între 2004-2009, rata era de 90%, apoi a scăzut, odată cu introducerea sistemului de monitorizare, în 2011-2012, la 52%. Apoi, în fiecare an, aceste cifre au crescut treptat, de la 58% în 2013, la 74% în 2017”, mai spune el. Susţinere de la directori şi dascăli. Protestul #foaiagoală se bucură de susţinere şi din partea dascălilor sau a directorilor de şcoli. Conform spuselor preşedintelui CNE, câteva mii de elevi vor boicota astăzi examenele: „Totuși, avem semnale din teritoriu că sunt foarte mulți directori și foarte mulți profesori care ne susțin, ceea ce este un lucru foarte îmbucurător. Deci nu doar elevii ne susțin, dar și cadrele didactice, și inspectori chiar. Ne așteptăm la câteva mii de liceeni care vor participa la acest prostest”, a mai spus Petru Apostoaia. 
 

Sorin Pâslaru, ZF: Nu numai mallul şi vacanţele la schi la Ischgl înseamnă civilizaţie, ci şi implicarea în modul în care sunt cheltuiţi banii publici (Ziarul Financiar)
Ca urmare a reducerilor de taxe şi a creşterii consumului pe baza unor salarii mai mari din sectorul public, antreprenorii români şi multinaţionalele au avut în ultimii trei-patru ani cea mai bună perioadă din istoria economiei de piaţă de după 1990.Însă dacă actuala tendinţă de slăbire a controlului cheltuirii banului public prin anchete va continua, toată această creştere din economie nu se va resimţi în calitatea bunurilor publice şi progresul nu va fi obţinut. Dimpotrivă, costul aferent apăsării la maximum a pedalei deficitului bugetar pentru cheltuielile de consum poate da înapoi România încă 10 ani, trimiţând-o în braţele FMI. Toată ofensiva de a disculpa prin diverse denunţări de protocoale tagma politicienilor care de zeci de ani împart bugetele primăriilor, judeţelor şi ministerelor după propriul interes nu aduce nimic bun într-o ţară unde nu există limită în risipa administrării banilor publici şi direcţionarea lor în folosul celor instalaţi la putere prin diverse mijloace. Astăzi, în România, cei 4 milioane de angajaţi din sectorul privat, care lucrează pentru 100.000 de antreprenori şi pentru cele 40.000 de firme cu capital străin produc 68 de miliarde de euro pe an în 2018 -  cheltuielile bugetului general consolidat  - pe care îi administrează cei 30 de membri ai guvernului, 200.000 de funcţionari publici, 3.000 de primari de localităţi şi 30.000 de consilieri locali şi judeţeni.

Problema Arenelor BNR a fost tranșată. Isărescu nu lasă loc de comentarii: „Nu poate să dispară de acolo” (Evenimentul Zilei)
BNR este gata să cedeze statului arenele de tenis și terenurile de sport din baza Parcul cu platani, însă în baza legii, a declarat, luni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.    „Toate documentele sunt în favoarea noastră, dacă vă interesează să le citiţi, să le citiţi. Fac acum încă o declaraţie în faţa dumneavoastră, să fie şi preluată. Suntem gata să cedăm arenele de tenis şi o parte din terenuri pentru sport, dar cu acte în regulă statului român, în baza legilor. Parcul cu platani este în patrimoniul nostru şi în bilanţul Băncii Naţionale, nu poate să dispară de acolo. Şi, legal. În Europa de astăzi nu se poate face altfel decât cu contrapartidă, pentru că altfel este considerată o finanţare monetară. Suntem gata să facem acest lucru, dar în condiţii legale, aşa cum am mai făcut, şi uitaţi ce am donat statului român”, a afirmat Isărescu, menţionând că BNR a donat statului român în jur de 150 de proprietăţi.Conform acestuia, BNR a luat în administrare în anul 1991 Parcul cu platani. ”Noi, Banca Naţională, am dat la schimb pădurea Tunari, unde s-a mutat societatea de tir românesc, şi am mai dat şi nu ştiu cât, vreo 4-5 milioane de lei pentru acest parc. Cu toate acestea, au apărut combatanţi care au contestat dreptul nostru de proprietate, dintre aceia care cred că lumea de unde ştiu ei sau unde vor ei să spună şi au şters cu buretele şi documentele din 1946 şi ce am făcut noi în '91. În '91, practic am reluat în administrare Parcul cu platani. Devenise o groapă de gunoi pentru că din mai multe considerente au înţeles unii edili ai Bucureştiului prin '86 - '87, s-a dus tovarăşul Ceauşescu acolo, a dat cu mâna şi au înţeles că trebuie desfiinţat şi Parcul cu platani şi era chiar o groapă de gunoi. S-a refăcut, am găzduit sportul cât am putut să îl găzduim, dar au venit câţiva, eu spun că sunt rechini imobiliari, să facă acolo un hotel şi a început toată această tevatură cu Parcul cu platani, că nu este al Băncii Naţionale şi că l-am luat noi de la Guvernul României cu 200.000 de dolari. Nu, l-am cumpărat, când am cumpărat proprietatea, a fost echivalentul a vreo 15 milioane de dolari”, a spus Mugur Isărescu.
 

Profesoara din România care a lucrat la un sistem complex folosit în aeroporturi pentru găsirea armelor sau a drogurilor. Dispozitivul este în teste la Heathrow(Adevarul)
Luminiţa Moraru (55 de ani), profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu din Galaţi, a dezvoltat mai multe modele de propagare a undelor acustice la un dispozitiv care foloseşte infrasunetele, sunete de frecvenţă joasă, pentru a detecta explozibili, arme şi droguri la punctele de securitate din aeroporturi. Luminiţa Moraru (inginer fizician), profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu din Galaţi, este  omul care a adus la Galaţi o nouă specializare (Fizică Medicală), fiind actualmente şi directorul programului de licenţă pe această zonă.  Îşi iniţiază studenţii în Oscilaţii şi Unde, materie care se ocupă de ecografie şi alte aparate care folosesc principiul undelor acustice în investigarea organismului uman, Electrodinamică, Mecanică Cuantică, Tehnici de Diagnoză şi Tratament cu Ultrasunete. La această ultimă materie, tinerii vor învăţa cum funcţionează traductoarele (emiţătoare de ultrasunete), ce sunt acele dispozitive pe care medicii le pun pe corpul pacienţilor pentru a diagnostica starea organelor interne, şi cum se construiesc practic acele imagini pe ecranul ecografului. Numele Luminiţei Moraru se leagă acum de crearea unui dispozitiv care foloseşte infrasunetele, sunete de frecvenţă joasă, nedetectabile de către urechea umană, pentru a detecta explozibilii, armele şi drogurile pe care infractorii ar încerca să le urce în avioane. ”Este montat în punctele de securitate din aeroporturi pentru a descoperi traficanţii de droguri, arme, arme albe sau explozibili. Lucrez la acest dispozitiv împreună cu doctoranzi şi foşti doctoranzi ai Universităţii Dunărea de Jos”, ne dă câteva detalii dascălul despre acest proiect european, a cărui valoare se ridică la 5 milioane de euro. Aportul profesorului gălăţean a venit pe partea de dezvoltare a modelelor de propagare pe unde acustice la acest dispozitiv, care este deja în teste pe aeroportul Heathrow din Londra, unul dintre cele mai mari şi aglomerate din lume.

 

Rusia a luat în vizor România? Motivul pentru care bombardierele Tupolev au staţionat în Crimeea(Gandul)
Rusia a decis staţionarea bombardierelor atomice Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca reacţie la instalarea de către SUA a sistemului balistic în România, afirmă parlamentarul Viktor Bondarev, preşedintele Comisiei pentru Apărare şi Securitate din Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus. "Instalarea sistemului balistic american în România a fost o provocare majoră, iar, în replică, Ministerul rus aol Apărării a luat decizia de a staţiona bombardiere Tupolev Tu-22M23 în Baza aeriană Gvardeiskoie. Această schimbare a modificat drastic echilibrul forţelor în regiune", a declarat Bondarev, citat de agenţiile de presă Tass şi Reuters.
Viktor Bondarev a argumentat că atunci când Crimeea era parte a Ucrainei exista riscul blocării circulaţiei Flotei militare ruse din Marea Neagră. Rusia plătea anual Ucrainei circa 100 de milioane de dolari pentru staţionarea Flotei în Crimeea, "dar exista permanent ameninţarea şantajului de a nu fi prelungit contractul", a spus el.Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a deplasat luni în Crimeea, pentru a marca cinci ani de la anexarea fostei regiuni ucrainene de către Rusia. Putin a afirmat că decizia anexării Crimeei în anul 2014 a fost luată din raţiuni referitoare la "interesele naţionale pe termen lung".Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria. Recent, Administraţia Vladimir Putin l-a convocat pe ataşatul militar al Statelor Unite pentru a-i transmite o propunere de măsuri în sensul menţinerii Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF).

Format: