19 Sep 2018 - 08:25

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Jaf la drumul mare: funcționarii români au făcut cadouri de 14 miliarde(Jurnalul Naţional)
Anul trecut, autorităţile publice şi companiile cu capital majoritar de stat au acordat un număr de 19.923 de contracte în urma licitaţiilor lansate pe SEAP, în condiţiile în care numărul procedurilor lansate a fost de 28.165, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice. Majoritatea lor, 92,25%, au continuat, ca şi în anii precedenţi, să fie atribuite în baza preţului cel mai scăzut, celelalte criterii de atribuire, cum ar fi raportul calitate-preţ sau calitate-cost, fiind utilizate doar în proporţie de 7,75%, deşi noua Lege a achiziţiilor nu mai impune criteriul celui mai mic preţ ca o condiţie pentru atribuirea contractului. Totodată, a fost atribuit un număr însemnat de contracte prin încredinţare directă, prin procedura de negociere fără publicare prealabilă şi prin lotizare, un aspect negativ sesizat şi de Comisia Europeană. Comparativ cu anul 2016, când au fost încheiate 68.010 contracte de achiziţie publică, cu o valoare de aproape 42 de miliarde de lei, anul 2017 a fost mult mai slab sub aspectul  ofertelor, dar valoarea contractelor oferite a fost mult mai consistentă. După licitaţiile organizate de administraţiile publice, cele lansate de sectorul de sănătate au fost cele mai numeroase. Încredinţarea directă, ca unsă Deşi numărul contractelor încheiate prin încredinţare directă s-a redus considerabil, ajungând anul trecut la 81, valoarea lor a rămas totuşi ridicată, apropiindu-se de trei miliarde de lei (5% din suma totală, faţă de 4,47% în 2016). Vedetele au fost negocierile pentru contractele de furnizare şi, în general, vorbim aici de achiziţionarea mărunţişurilor din categoria consumabilelor, a căror urmă se şi pierde rapid. Dacă am adăuga şi procedura simplificată, în baza căreia s-au atribuit 13.467 de contracte în valoare de 10 miliarde de lei, precum şi licitaţiile restrânse în baza cărora au fost atribuite 43 de contracte însumând 1,6 miliarde de lei, constatăm că aceste proceduri care au evitat licitaţiile deschise au reprezentat 25% din valoarea totală a contractelor atribuite. Eternul argument, preţul cel mai mic Şi anul trecut criteriul cel mai des invocat pentru atribuirea contractelor a fost „preţul cel mai mic”, deşi noua Lege a achiziţiilor le dădea voie autorităţilor contractante să aleagă şi alte criterii cum ar fi „cel mai bun raport calitate-preţ”. Aşa se face că nu de puţine ori licitaţiile publice au fost câştigate de diverse firme la preţuri de câteva ori mai mici decât cele estimate, ceea ce evident ridică un semn de întrebare: este chiar întâmplătoarea estimarea mult eronată a contractului scos la licitaţie, mai ales că aceste erori se repetă obsesiv? Defalcarea utilizării criteriilor de atribuire în cadrul procedurilor de achiziție publică se prezintă astfel: 18.378 licitaţii atribuite după “prețul cel mai scăzut”, 1.512 după “cel mai bun raport calitate-preț”, 8 după “costul cel mai scăzut” şi 25 după “cel mai bun raport calitate-cost”.
 

Antreprenori, fiţi optimişti, reinvestiţi constant, digitalizaţi businessul şi aplicaţi pentru fondurile europene. Pesimismul care a pus stăpânire pe toată clasa de business ar trebui să dispară pentru că România este în continuare un teren fertil pentru creşterea businessurilor(Ziarul Financiar)
Pesimismul care a pus stăpânire pe aproape toată clasa de business ar trebui să dispară, piaţa din Ro­mânia fiind în continuare un teren fertil pentru creşterea businessurilor. Pesimismul care a pus stăpânire pe aproape toată clasa de business ar trebui să dispară, piaţa din Ro­mânia fiind în continuare un teren fertil pentru creşterea businessurilor.
Însă, antre­prenorii ro­mâni trebuie să aibă curaj să aplice pentru fon­duri euro­pene, să rein­ves­tească în mod constant în afa­cere, să înve­ţe încon­ti­nuu, să-şi facă un plan pe termen lung pe care să-l ajus­teze constant în funcţie de condiţiile pieţei şi să-şi digi­ta­lizeze businessurile pentru a trece la următorul nivel- acestea sunt cele mai im­portante concluzii ale conferinţei „România 100 de ani de business“, organizată la Oradea de ZF cu sprijinul Băncii Transilvania şi al companiei de consultanţă EY România. „De aproape 20 de ani de când am in­trat în business văd în sondaje în­tre­barea: credeţi că România merge în direc­ţia bună? Jumătate din români zic că nu. Dar dacă ne uităm, vedem că România a mers foarte bine în ultimii ani şi a recuperat din decalaj faţă de vestul Europei şi mai repede decât alte state. Noi ne lăudăm care îşi face bagajele mai repede, care pleacă şi stinge becul. Şi puţini se gândesc cum să dezvolte ceva aici. Câţi dintre noi ştiam că din Bihor merg echipamente  de producţie pentru Tesla? Ştim însă că Bihorul este pe locul întâi la insolvenţe. În România se pot face businessuri foarte bune, ar trebui să fim mult mai pozitivi“, a declarat Alin Mercheş, cofondator şi CEO al companiei de dezvoltare a aplicaţiilor mobile Mobiversal.Ideea este susţinută şi de Alex Milcev, partner şi head of tax & legal în cadrul companiei de consultanţă EY România, care arată că România merge într-o direcţie bună, însă dincolo de creşterea economică din ultimii ani, el apreciază viteza cu care România ajunge din urmă alte ţări din Europa. „Cu siguranţă, dacă ne uităm la viteza cu care s-a înregistrat convergenţa la perfor­manţa europeană, România este campioana Europei. Trebuie să ne mândrim cu acest lucru şi să-l valorificăm“, apreciază el.

 

DNA a încasat încă una de la Înalta Curte! „Simplele afirmații nedovedite de probe” au dus la achitarea motivația lui Scutaru şi Motreanu(Evenimentul Zilei)
Instanţa supremă a dat publicităţii, ieri, motivarea deciziei de achitare din dosarul în care DNA i-a acuzat pe fostul deputat Dan Motreanu (foto) şi pe fostul consilier prezidenţial George Scutaru de spălare de bani în campania electorală din 2008. În esenţă, procurorii au notat în rechizitoriu că M otreanu şi Scutaru au primit prin intermediul f ostului şef al CJ Buzău, Cristinel Bîgiu, 250 .000 de eur o, r espectiv 1 70.000 de euro, bani pe care i-ar fi „spălat” prin mai mult e firme, iar apoi i-ar fi f olosit în c ampanie. Numai că, imediat după c e dosarul a ajuns în instanţă, întreg eşafodajul acuz aţiilor a înc eput să s e clatine, apoi să cadă. „Înalta Curte constată că probele administrate în cauză nu dovedesc faptul că a existat o acţiune de remitere a sumei de .... euro de către martorul D. martorului B. (n.r. - Bîgiu), din care acesta din urmă să remită sume de bani inculpaţilor S. (n.r. - Scutaru) şi M. (n.r. - Motreanu). Întreaga construcţie a acuzaţiei are la bază, exclusiv, denunţul şi declaraţiile mart orului denunţător B. (n.r. - Bîgiu) care, însă, nu se coroborează cu c elelalte probe administrate în cursul procesului penal, acuzaţia formulată în cauză dovedindu-se a fi neînt emeiată”, a scris judecătorul în motivare. Prin rechizitoriu, s-a mai arătat că S cutaru şi M otreanu ar fi înfiinţat o firmă tocmai pentru a schimba şi a da o aparenţă de legalitate sumelor de b ani r emise de cătr e denunţăt orul Cristinel Bîgiu. „Procurorul nu a arătat, însă, în actul de acuzare care este modalitatea prin care sumele de bani pretins primite de la martorul denunţător B. (Bîgiu). Au fost introduse în circuitele financiare apreciate ca suspecte de către organele de urmărire penală. A cest pr oces de spălare („albire”) a banilor nu a rezultat nici în urma administrării pr obatoriului de cătr e instanţa de f ond”, notează magistratul fondului.
 

Cum a repurtat Viorica Dăncilă două rateuri diplomatice în aceeaşi zi(Adevarul)
Premierul n-a ajuns la timp pentru întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi a anulat întrevederea cu ministrul german de Externe, Heiko Maas – totul în aceeaşi zi. Viorica Dăncilă a început să gafeze şi prin neprezentare. Premierul României avea programată, luni seara, o întâlnire cu şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la Aeroportul Băneasa, pentru o discuţie de 15 minute. Potrivit unor surse guvernamentale, Dăncilă a fost cea care a insistat să se vadă cu Juncker, care a venit în România pentru a participa la Summitul celor Trei Mări, găzduit de preşedintele Iohannis. Însă, contrar tuturor uzanţelor diplomatice, Dăncilă n-a ajuns la timp la aeroport.   Unul dintre oficialii prezenţi luni la aeroport a povestit pentru „Adevărul“ filmul evenimentelor. „Aeronava cu care a venit în România şeful Comisiei Europene chiar a mers mai uşor pe pistă după aterizare, pentru că Dăncilă era blocată în trafic. Apoi, coloana SPP a mai dat o tură de pistă, după care a ieşit în faţa aeroportului, unde a mai dat o tură de rond, poate-poate apare. N-a apărut, aşa că Juncker a cerut să plecăm“, au povestit surse oficiale pentru „Adevărul“.    Guvernul a aruncat vina pe SPP. „La ora 18.00, premierul Viorica Dăncilă a intrat în Aeroportul Băneasa. Însă SPP a preluat în coloană oficială delegaţia preşedintelui Comisiei Europene de la scara avionului şi a plecat spre hotelul la care urma să fie cazată“, a precizat Guvernul într-un comunicat de presă. Pe de altă parte, surse din SPP susţin că preşedintele Comisiei Europene a fost cel care a luat decizia să plece spre hotel, după ce a tras de timp câteva minute în speranţa că apare Viorica Dăncilă. În zadar.   După ce a ratat întâlnirea cu Juncker la sosire, premierul a reuşit totuşi să ajungă la plecarea şefului Comisiei Europene din România, a doua zi. Viorica Dăncilă a ajuns la aeroport la ora 11.55. În schimb, preşedintele CE nu a mai ajuns la ora 12.30, cum era programat iniţial, ci la 13.00. „Cei doi oficiali au avut o discuţie cordială, al cărei subiect central a fost pregătirea viitoarei Preşedinţii române a Consiliului UE“, a informat Palatul Victoria. Ulterior, Guvernul a publicat imagini fără sonor de la întâlnire. 

 

Fântânile din Piaţa Unirii, INAUGURARE SPECTACULOASĂ cu show multimedia şi orchestră simfonică. Coregrafiile jeturilor de apă, dirijate de o TEHNOLOGIE de ultimă oră(Gandul)
Fântânile din Piaţa Unirii se redeschid joi, 20 septembrie, după modernizare, cu un spectacol multimedia de coregrafie a apei şi a luminii, pe acordurile Orchestrei Simfonice Bucureşti. Piesa de rezistenţă a proiectului este fântâna centrală, cu patru ecrane de apă care funcţionează ca platformă pentru videoclipuri şi proiecţii laser, un concept care creează un efect tridimensional unic în Europa.Dezbaterile publice pe tema controversatului proiect de modernizare a fântânilor de la Unirii vor fi tranşate joi, 20 septembrie, când bucureştenii vor putea vedea cu ochii lor în ce măsură au fost păstrate elementele de arhitectură şi design şi care sunt intervenţiile arhitecţilor contemporani în redefinirea spaţiului identitar din inima Capitalei. Abordarea, susţine PMB într-un comunicat, a presupus un ”facelift” al fântânilor, care au numeroase caracteristici clasice, elementul sculptural central fiind păstrat şi integrat în totalitate în noul design.
Elementele nou-introduse fac trimitere către horă, alfabetul chirilic şi ceramica de Cucuteni. ”Fântâna centrală are integrate patru ”ecrane de apă”, orientate spre cele patru puncte cardinale, menite să creeze o platformă multimedia imensă pentru videoclipuri, dar şi proiecţii laser, dispunerea ecranelor de apă oferind un efect tridimensional unic în Europa”, spune Primăria Capitalei în comunicat. Efectele speciale ale spectacolelor de apă şi lumină sunt obţinute prin tehnologia sistemului, monitorizat complet digital, care permite controlul oricărei unităţi individuale din intregul complex de 44 de fântâni independente dispuse pe 1,4 km, de la Piata Alba Iulia pana în Piata Constituţiei. Rezultatul modernizării va fi una dintre cele mai spectaculoase fântâni din Europa, cu jeturi de apă, parabolice şi verticale, care se rotesc în ritmul muzicii, angrenate într-un sistem controlat complet digital.

 

Format: 

Topic: