3 Apr 2019 - 08:32

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală:

Sorina Pintea: Avem studiul de fezabilitate integral pentru spitalul regional Iaşi(Jurnalul Naţional)
Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat marţi că pentru spitalul regional din Iaşi a fost predat studiul de fezabilitate integral, studiul de fezabilitate pentru spitalul regional de la Cluj va fi depus în această lună, iar pentru cel din Craiova - în luna mai. "În programul de guvernare este menţionată construcţia a opt spitale regionale, trei dintre acestea având ca sursă de cofinanţare fonduri europene. (...) Vreau să vă prezint stadiul actual, în ce etape suntem în acest moment cu cele trei spitale. Avem studiul de fezabilitate integral pentru spitalul regional Iaşi, este predat Ministerului Sănătăţii, urmând ca săptămâna viitoare acest studiu de fezabilitate să intre în comisia interministerială pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Pentru spitalul regional Cluj studiul de fezabilitate este finalizat şi, aici aş adăuga, împreună cu impactul de mediu, pentru că este absolut necesar, va fi depus în luna aprilie, iar în luna mai consultanţii Băncii Europene de Investiţii vor depune studiul de fezabilitate finalizat pentru spitalul regional Craiova. Sunt apoi etape de parcurs, Comisia Europeană cerând consultanţilor proprii să înceapă evaluarea pentru o apreciere obiectivă a aspectelor tehnice, a studiilor de fezabilitate, cost-eficienţă şi sustenabilitate financiară. În prezent, consultanţii desfăşoară acest proces", a spus Sorina Pintea, la Palatul Victoria, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul Fondurilor Europene şi cu ministrul de Finanţe. Ea a adăugat că, după aprobarea de către Comisia Europeană a acestor studii de fezabilitate, se va decide asupra titlului de aplicaţie, asupra cuantumului finanţării, se va modifica programul operaţional regional şi apoi se vor putea depune aplicaţii de finanţare pentru cele trei proiecte. "Toate demersurile pe care Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Finanţelor le-au întreprins au fost pentru a putea realiza aceste spitale, cu obiectivitate şi cu realism. Comisia Europeană cunoaşte foarte bine această situaţie. Tot ce pot să vă asigur este că se vor construi aceste spitale indiferent de polemica ce este în jurul lor. (...) Eu spun că am făcut progrese importante şi că aceste spitale se vor construi, e adevărat, nu atunci când ne-am fi dorit, nu la termenele pe care consultanţii Băncii Europene de Investiţii le-au stabilit iniţial, dar se vor construi", a precizat ministrul Sănătăţii.

 

Ce se mai întâmplă în businessul din România. Doi unguri, un ucrainean şi un român de 23 ani, artizanii celei mai mari majorări de capital de la începutul anului: 313 mil. euro. “Este un aport non-cash şi provine din evaluarea unor tehnologii deţinute de acţionarul majoritar din Ungaria.”(Ziarul Financiar)
Această majorare a propulsat Ungaria, pentru prima dată, pe locul 10 în topul investitorilor străini în România. În urmă cu un an, era pe locul 13. Pi Psy Techno, o companie înfiin­ţată la sfârşitul anului trecut, a pri­mit în luna februarie 2019 o ma­jo­rare de capital în valoare de 312,8 mi­lioane de euro de la acţionarii din Un­garia, fapt ce a propulsat Ungaria pe locul 10 în topul investitorilor străini în Ro­mâ­nia după valoarea capitalul social subscris, ara­tă datele de la Registrul Comerţului. Este astfel pentru prima dată în ultimii ani când Ungaria s-a clasat pe această poziţie, ocu­pând de regulă poziţii mai joase. În februarie 2018 de pildă, Ungaria se afla pe locul 13 în rân­dul ţărilor după provenienţa capitalului so­cial al investitorului majoritar. „Aportul primit de societatea Pi Psy Techno este un aport noncash şi provine din eva­luarea unor tehnologii deţinute de acţio­narul majoritar. Compania ar urma să activeze în industrii legate de agricultură, dar este mult prea devreme să discutăm de capitalizarea acesteia şi primele investiţii“, spun reprezen­tanţii firmei Pi Psy Techno, beneficiara directă a infuziei de capital. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, compania este deţinută de Laszlo Fulop, domiciliat în Ungaria (82% din acţiuni), Andrei-Cătălin Pop, cetăţean român (10%), Oleksii Ignatenko, cu domiciliul în Ucraina (5%) şi Nagyezsda Gladkih din Ungaria (3%). Andrei-Cătălin Pop are 23 de ani. Pi Psy Techno nu este prima compa­nie care a apărut, de-a lungul timpului, în sta­tistici cu majorări de capital, profituri sau pierderi foarte mari, nefiind cunoscută anterior. Printre situaţiile similare, se numără firma American European Marketing & Enteprises, înregistrată în Braşov, care, în 2011, a raportat la Ministerul de Fi­nan­ţe un profit net de 4,1 miliarde de euro, egal cu cifra de afaceri. În 2010, pro­fitul fusese de asemenea foarte ridi­cat, mai exact de 3,6 mld. euro, tot egal cu cifra de afaceri. Respectiva firmă avea un singur angajat. În aprilie 2018, firma a fost radiată. Un caz similar este şi cel al firmei Vantage Driller Roco, o companie cu acţionari în Cipru, dar cu legături în SUA, care figura la Ministerul de Finanţe cu pierderi de 1,5 miliarde de lei în 2016. Acestea erau cele mai mari pierderi raportate vreodată până la acel moment de o companie înregistrată în România. Compania nu avea niciun angajat.
 

Putin pune armata la muncă. Armata rusă vrea să folosească soldați în termen pentru a construi linia de cale ferată spre China (Evenimentul Zilei)
Ca urmare a lipsei acute de contractori pentru proiectele majore guvernamentale din domeniul construcțiilor, guvernul rus face apel inclusiv la armată. Sholban Kara-ool, președintele Republicii Tuva (membră a Federației Ruse), a declarat pentru agenția de știri RBC că linia de cale ferată Kyzyl - Kuragino - China va fi construită de soldați. Pentru Tuva, cea mai săracă regiune a Rusiei, unde PIB-ul pe cap de locuitor reprezintă doar jumătate din media națională pe Federație, este prima linie de cale ferată din istoria republicii, care se va uni cu rețeaua feroviară rusă. A doua etapă a proiectului în valoare de 200 de miliarde de ruble (trei miliarde de dolari) va implica o linie feroviară către Mongolia și China. Ministrul rus al Apărării, Serghei Shoygu (care este originar din Tuva), a sugerat folosirea soldaților ca forță de muncă pentru realizarea proiectului. Astfel, va fi posibilă începerea construcției în acest an și finalizarea primei etape în termen de 3-5 ani. De asemenea, deținuții de drept comun ar putea fi folosiți la proiect. Căile ferate ruse reprezintă prima companie de stat care a solicitat în mod oficial folosirea la muncă a condamnaților, conform unei legi adoptate în 2017, potrivit căreia persoanele condamnate la muncă silnică pot fi trimise pe șantierele companiei, chiar și în zone îndepărtate. O linie de cale ferată care ar face posibilă exploatarea zăcămintelor de cărbune din Tuva se află în discuție de peste 15 ani.    
 

Vodafone scumpeşte abonamentele. Mesajul primit de clienţi (Adevarul)
Vodafone este cea de-a patra mare companie telecom care anunţă că scumpeşte abonamentele, în contextul în care şi RCS&RDS, Telekom şi UPC au scumpit recent serviciile, la doar câteva luni după ce Guvernul a adoptat Ordonanţa 114. „În contextul creşterii majorităţii costurilor legate de operaţiunile pentru furnizarea serviciilor de comunicaţii, începând cu 6 mai 2019 preţul pachetului de servicii aferent acestui număr creşte cu 0,92 eur TVA inclus”, arată un mesaj trimis de Vodafone unui abonat de servicii de telefonie mobilă. Vodafone mai susţine că cei care nu sunt de acord cu modificarea pot denunţa unilateral contractul de servicii în 30 de zile de la primirea notificării, fără plata vreunor penalităţi sau despăgubiri, prin scrisoare cu confirmare de primire trimisă către Vodafone, Strada Barbu Văcărescu 201, Bucureşti 020276. „Daca ai achiziţionat un telefon în rate, tranşele lunare neplătite aferente acestuia devin scadente la ultima factura emisă”, mai susţine compania. Scumpiri pe bandă rulantă, provocate de Ordonanţa 114 Vodafone nu menţionează în mod expres că scumpirile sunt datorate de măsurile luate de Guvern prin Ordonanţa 114, dar anunţul vine după ce alte trei companii telecom au luat această decizie, la câteva luni de la adoptarea ordonanţei. Luni, UPC România şi-a notificat clienţii că va majora preţurile abonamentelor de televiziune şi internet cu câte 2,38 lei, de la 1 mai, fără să dea un motiv pentru această scumpire. Clienţii Digi | RCS&RDS plătesc, de la 1 martie, preţuri mai mari la abonamentele pentru serviciile de televiziune, telefonie mobilă şi fixă, Internet mobil şi fix, atât pentru abonamentele noi, cât şi pentru contractele în derulare. Compania a anunţat încă din ianuarie această scumpire, la câteva săptămâni după adoptarea Ordonanţei 114, punând măsura pe seama noilor costuri impuse de ordonanţa pe fiscalitate. La începutul lunii martie şi Telekom Romania a anunţat că majorează preţurile abonamentelor din portofoliul fix şi mobil, pentru clienţii rezidenţiali şi de business, începând cu 15 aprilie 2019, ca urmare a creşterii costurilor asociate furnizării serviciilor de comunicaţii. Grupul nu a precizat în mod expres că scumpirea se datorează suprataxei impuse de OUG 114. 
 

LOVITURĂ de teatru dată de Isărescu în scandalul repatrierii aurului: Aş înclina, PERSONAL(Gandul)
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, susţine, în nume personal, repatrierea aurului, dar un aviz oficial urmează să fie dat de Consiliul de Administraţie în următoarea perioadă.„Nu pot să vorbesc în numele Consiliului (Consiliului de Administraţie al BNR), dar aş înclina, personal, da. Scopul rezervei, inclusiv cea de aur, este să dea credibilitate”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul briefing-ului de presă de marţi, întrebat dacă este de-acord cu repartierea aurului, după cele mai recente discuţii şi propuneri.
Guvernatorul BNR a menţionat că, imediat după această şedinţă, cea de marţi, CA al BNR mai are o şedinţă va trimite „avizul, opinia BNR către Parlament”, fiind „în termenul de 30 de zile”, până când pot trimite un răspuns. „Noi luam la aur, până în criză, 1 procent – un procent şi ceva, la valută, la dolar luam 5 sau 6 pe diferite plasamente. Raportul s-a cam păstrat. Dacă la dolar a ajuns 0 sau negativ, ajunsese, vă daţi seama câtă fantezie au avut cei care tot revenit şi au revenit că nu ştiu cât a pierdut Banca Naţională că nu a obţinut dobânda la aur. Ce dobândă să obţii la aur? Sunt dobânzi negative. Se mai obţinea un câştig dacă ne apucam să facem operaţiuni speculative. Nu facem aşa ceva cu rezerva de aur a României”. În aceste condiţii, Guvernatorul BNR a completat că reprezentanţii instituţiei au multe de explicat: ce este rezerva, cum este administrată.
 

Format: 

Topic: