21 Mar 2016 - 08:34

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

O studentă din România, printre victimele tragediei din Spania. 13 tineri şi-au pierdut viaţa în accidentul de autocar din apropiere de Freginals(Gandul)
O studentă din România se află printre victimele accidentului de autocar de ieri din Spania. Anunţul a fost făcut de MAE în această dimineaţă. În autocar dr aflau atât spanioli, cât şi străini din peste 15 ţări, au anunţat autorităţile spaniole.„Exprimăm profundul regret pentru victimele accidentului de autocar din #Spania, printre care şi o studentă româncă.Sincere condoleante familiei”, a anunţat MAE, pe twitter.
Cel puţin 13 persoane au murit, iar alte 34 au fost rănite duminică într-un accident, în nordul Spaniei, în care a fost implicat un autocar la bordul căruia se aflau 57 de persoane, inclusiv studenţi străini care se întorceau de la un festival de artificii, potrivit unor oficiali, relatează AP online.
Între pasageri se aflau atât spanioli, cât şi străini din peste 15 ţări, au anunţat autorităţile spaniole.
Iniţial, un purtător de cuvânt al Guvernului catalan, Jordi Jane, a declarat că 14 persoane au murit în accident, însă ministrul spaniol de Interne Jorge Fernandez Diaz a confirmat ulterior un bilanţ de 13 morţi. El a precizat că 28 de pasageri primeau îngrijiri medicale în spitale locale, iar alţii au primit primul ajutor la locul accidentului.
Autocarul pare că s-a izbit de bariera din dreapta, pe autostrada AP7, după care s-a răsturnat şi s-a lovit de bariera care desparte cele două sensuri, a declarat Jane, un purtător de cuvânt din provincia Catalunia, în nordul Spaniei.

Războiul salamului de Sibiu: care sunt firmele ce mai pot să-l vândă şi cine sunt producătorii obligaţi să-l retragă(Adevarul)
Agricola Bacău, Aldis, Reinert, Salsi şi Scandia au obţinut un atestat european care le dă dreptul la exclusivitate pe piaţă pentru salamul de Sibiu, astfel că le cer celorlalţi producători, neatestaţi, să-şi retragă mezelurile cu aceeaşi denumire. Şi Ministerul Agriculturii cere retragerea, inclusiv a stocurilor existente deja pe rafturi. Începând din 10 martie, salamul de Sibiu nu mai poate fi fabricat decât de unităţile de procesare din Asociaţia Producătorilor de Salam de Sibiu, iar restul firmelor trebuie să-şi retragă produsele similare. Membrii Asociaţiei - Agricola Bacău, Aldis, Reinert, Salsi şi Scandia - i-au notificat pe comercianţi să nu mai vândă salam de Sibiu produs în alte fabrici. De cealaltă parte, Asociaţia Română a Cărnii cere un „timp de acomodare“ în care alţi producători de salam de Sibiu să-şi epuizeze stocurile existente sau, cel puţin, pe cele livrate şi existente deja în rafturile magazinelor.Achim Irimescu: „Sunt reguli clare“ Întrebat ce pot face producătorii neatestaţi, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a răspuns: „Cine are un produs Salam de Sibiu care nu respectă caietul de sarcini trebuie să îl retragă. Trebuie să discute cu Asociaţia în cauză şi să obţină caietul de sarcini şi, astfel, are dreptul de a produce“. Ministrul a precizat că sunt şi alţi producători care ar dori să poată să realizeze Salamul de Sibiu, dar că „sunt reguli clare pe care trebuie să le respecte“ şi că nu Ministerul Agriculturii se ocupă de acest aspect. La rândul său, Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu, a declarat că toţi cei care doresc să realizeze acest produs trebuie să aibă o fabrică, să realizeze produsul conform caietului de sarcini şi să fie în arealul geografic.

Nora lui Virgil Măgureanu, Alina Petre, o contrazice public pe Codruța Kovesi, șefa DNA ! Care dintre cele două minte?(EVZ)
Uimitor printre altele în Scandalul poreclit de presă Nora lui Măgureanu, poate și pentru că eroina, Alina Petre, n-are încă notorietatea în stare de a da un nume unui Tărăboi mediatic, a fost faptul că după ieșirea de la DNA, unde a depus două denunțuri, denunțătorea, asistată de un tip al cărui nume îmi scapă, dar care susține că are o Fundație menită a-i ajuta pe denunțători să facă denunțuri perfecte (Să-și faci cruce, nu alta, de ce poate naște mintea românului!), a ținut o conferință de presă unde a distribuit textul denunțului.

Sunt aici două ciudățenii:

  • De regulă, un denunțător vine la DNA doar cu pornirea de a face un denunț. La DNA, e pus să scrie ce știe, fără a profesionaliza denunțul. Orice procuror preferă un denunțător neprofesionist unuia profesionist, deoarece primul poate oferi, în pornirea sa sinceră, mult mai multe date decît al doilea, care le poate filtra. Alina Petre a adus la DNA denunțuri profesioniste, care conțin pînă și încadrările juridice ale faptelor.
  • De regulă, un denunțător o face discret. Dacă ține să se știe, se rezumă la anunța opinia publică înainte de a ajunge la DNA sau după ce-a fost la DNA. În toate cazurile în care denunțătorul a făcut tărăboi mediatic în legătură cu denunțul, mersul la DNA a țintit un spectacol mediatic. Alina Petre face excepție de la această regulă. Din cîte-mi dau seama, gestul ei de a da presei cele două denunțuri e unic în postdecembrism.

Stîrnit mai ales de ciudățenia asta, Dan Marinescu, cel care i-a luat Codruței Kovesi interviul de la Adevărul live, miercuri, 16 martie 2016, a angajat cu șefa DNA un dialog pe această temă:
„Reporter: În ultimele zile în presă se face mare vâlvă pe două denunțuri făcute la DNA de nora fostului șef al SRI, Virgil Măgureanu, mă rog, fostă noră. Ele au apărută în presă așa complet. N-am mai văzut până acum caz de plângere de asta care să apară în presă. În primul rând vă întreb dacă ele sunt reale. Adică au fost depuse la DNA?
Laura Codruța Kovesi: Păi, da, persoana despre care vorbiți s-a prezentat la DNA. A fost filmată intrând și ieșind din DNA și cu acea ocazie a dat lămuriri presei ce a făcut la DNA.
Reporter: Am înțeles. Da…
Laura Codruța Kovesi: A depus un denunț.
Reporter: Ele își pierd din valoare prin faptul că doamna respectivă le-a dat și presei?
Laura Codruța Kovesi: Aceasta decide fiecare persoană care face plângere. Nu este prima dată când o persoană face plângere după care anunță public că a făcut o plângere. Mai sunt și jurnaliști care au făcut acest lucru, dar prefer să nu le dau eu numele. Mai sunt și oameni politici care au făcut acest lucru. De foarte multe ori s-a anunțat la televizor: „Am făcut plângere la DNA”, și plângerea a venit efectiv după câteva zile. În toate acest e situații noi suntem obligați să le înregistrăm. Să deschidem dosar penal dacă este o plângere penală, și să încercăm să dovedim acele fapte. Acum, că persoana care face plângerea dorește să facă public acest lucru sau nu, noi nu putem să controlăm.

Doar o greşeală sau eliminarea concurenţei?(JN)
Autoritățile italiene au emis o atenţionare prin sistemul rapid de alertă al Comisiei Europene, pentru retragerea brânzei Brădet de la vânzare după ce un copil român a fost infestat cu E.coli şi a ajuns la spital, în Florenţa, cu sindrom hemolitic uremic. Ulterior, italienii au revenit pe sistemul electronic de alertă şi au băgat, la grămadă, toată brânza de oaie de proveniență românească. După ce răul a fost făcut, italienii au admis că, din eroare, a fost menționată o brânză provenită de la SC Brădet, produsă din lapte de oaie, în loc de brânză produsă din lapte de vacă. Exportatorii au fost primii care au sesizat pericolul şi preț de câteva ore, până s-a clarificat problema, tot mediul de afaceri din sectorul alimentar a fost în derivă. Potrivit europarlamentarului Laurențiu Rebega, din graba cu care italienii au aruncat pata pe toată brânza românească transpare intenția de a scăpa de concurența producătorilor noştri.
România produce 200.000 de tone de brânză de oaie anual, din care 80.000 merg la export.

SRI trebuie să aducă clarificări

Zece întrebări legate de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor(Cotidianul)
OUG 6/2016 a generat mai multe controverse, în special din cauza absenţei unor prevederi clare legate de unele aspecte ce vizează drepturile cetăţeneşti.
Un organism vechi despre care nu se ştiu prea multe
În OUG 6/2015 prin care se aduc modificări mai multor acte normative ca urmare a Deciziei CCR privind interceptările ilegale apare o completare adusă Legii de organizare şi funcţionare a SRI, care prevede:
„Pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul SRI este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi independent al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală.
Verificarea modului de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor a executării acestor supravegheri tehnice se realizează potrivit art. 301 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Condiţiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare încheiate de SRI cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu alte instituţii în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile art. 57 alin. (2) din Codul de procedură penală, organe de cercetare penală speciale”.
Acest articol a generat o controversă, legată de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul SRI. Două site-uri au dat o informaţie eronată – OUG 6/2016 a înfiinţat Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor – şi aceasta a fost preluată ca atare în mai multe publicaţii. Respectivul Centru nu reprezintă deloc o noutate. În Rapoartele anuale ale SRI din perioada 2007 şi 2012 apare la bilanţul interceptărilor acest Centru. Ştim cu siguranţă – cotidianul.ro l-a contactat pe Costin Georgescu, fost director al SRI până în 2001 – că în mandatul său nu exista un astfel de Centru. Un alt fost oficial din zona serviciilor ne-a declarat că nu ar exista vreun act normativ prin care să se fi înfiinţat acest Centru şi că ar fi vorba de o denumire de ordin tehnic. Ţinând însă cont de faptul că numitul Centru apare acum în OUG 6/2016 şi ţinând cont de completările aduse Legii „SRI”, se impun o serie de întrebări la care aşteptăm răspuns de la autorităţile şi instituţiile competente.

 

Format: