Share
22 Mar 2016 - 08:21

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Sebastian Bodu: „Prună ştie Drept cât ştiu eu gastronomie”(Jurnalul Naţional)
Fostul șef al Fiscului, Sebastian Bodu, a acordat un interviu dezinvolt pentru Jurnalul Național în care vorbește despre controversele momentului, critică activitatea ANAF și tehnocraţii lui Cioloș. Fostul europarlamentar vrea să candideze pentru primăria unuia dintre cele șase sectoare ale Bucureștiului.
“În momentul în care un primar poate fi ales cu 15% din voturi, este clar că el este nereprezentativ, ceea ce înseamnă neconstituțional. Eu sper să avem alegeri în două tururi de scrutin, chiar dacă PSD-ului nu-i convine, pentru că așa e bine pentru democtrație.
Care ar fi diferenţele dintre politica de acum zece ani și cea de azi?
Mari diferențe! Acum zece ani, cel puțin politica celor doi ani când am fost în Guvern, după aceea, fiind la Bruxelles, pot să spun că am fost un pic mai detașat de politica internă. Nu că am fost absent, dar nu am fost atât de mediatizat, și pentru că să spunem, relațiile cu partidul nu erau foarte roz şi atunci am preferat să nu mă implic. Politica de acum 10 ani, să spunem 2005-2007, era mult mai mai așezată, mai europeană, acum e mai isterică. Faptul că lupta anticorupție se duce pe alte coordonate schimbă foarte mult aşezarea politică. Și evident că asta influențează politicul. Politicul încearcă să se poziționeze și în funcție de acțiunile DNA.
Cum vedeți alegerile de anul acesta? Vor apărea lideri noi, figuri noi?
Anul acesta? Figuri foarte noi, nu, e posibil în PNL să apară ceva lideri din eșalonul doi, să treacă în eșalonul unu, dar problema cu PNL este că, așa cum vă spuneam, aceste alegeri vor fi distructive pentru ei, și e posibil să fie o schimbare, dar nu neapărat. Părerea mea este că după aceste alegeri locale, ar trebui niște alegeri masive în PNL, dar asta depinde de câtă voință au membrii, de câtă putere de luptă există în eșaloanele de luptă inferioare de a determina o schimbare la vârf.

 

Proprietarii mallului AFI Palace Cotroceni atacă piaţa energiei(Ziarul Financiar)
Cotroceni Park SA, compania care deţine mallul AFI Palace Cotroceni, are din 2010 licenţa de furnizare a ener­giei electrice, dar spune că de puţin timp a început să joa­ce un rol mai activ pe această piaţă. Dincolo de clienţii din zo­na comercială a mallului, compania spune că vizează şi cli­enţi din alte do­menii de activitate, pre­cum şi segmentul casnic.„Ne bazăm deocamdată pe clien­ţii mari şi într-adevăr am devenit mai ac­tivi în ultima perioadă“, spune Bogdan Pre­de­ţeanu, repre­zen­tantul de­par­ta­men­tului de energie elec­trică din cadrul Cotroceni Park.Pe site-ul companiei pot fi con­sul­tate oferte atât pentru consuma­torii casnici, cât şi pentru cei eligibili de talie mică. Cel puţin pentru seg­men­tul casnic, compania are preţuri de fur­ni­zare semnificativ mai mari faţă de ofertele lansate recent în piaţă de companii precum Enel sau RCS&RDS.„Noi nu furnizăm pe pierdere şi nici nu avem baza de consumatori care să ne permită să venim cu aceleaşi oferte cu care poate veni Enel, de exemplu. Ne concentrăm pe clienţii de talie mai mare. În acest moment, nu avem niciun client din zona casnică. Anul trecut noi am livrat circa 30.000 de MWh către clienţii noştri şi credem că anul acesta vom avea aproximativ aceleaşi volume“, a mai spus Predeţeanu.

 

Ne mor fermele de vaci! Cine câștigă nesimțit din prețul laptelui la raft?(Evenimentul Zilei)
În ultimii trei ani, România a pierdut jumătate din efectivele de vaci. Nu ni le-a furat nimeni, nu a dat nici vreo molimă în satele românești. Realitatea e mult mai cruntă: vitele au fost sacrificate pentru că micii crescători au renunțat la animalele dragi pe care pur și simplu nu mai aveau cu ce să le țină. Doar anul trecut, când s-a tras linie, pierdusem 30% din bovine – o statistică neagră de care atârnă prețul prăbușit al laptelui.Potrivit liderilor din acest sector, un țăran ia între 70 și 80 de bani pe litru. Doar cei care sunt o forță în piață sau sunt în cooperative merg până la 1,25 de lei pe litru. În rafturi, însă, prețurile au rămas la fel, poate chiar mai ”umflate” pe ici-colo la 4,5 lei pentru cutia de un litru. Și nu poți să nu te întrebi unde se duc banii, cine câștigă și cine pierde din afacerea laptelui românesc?
”Pe lanțul de producția laptelui, de la fermier, procesator, comerciant, distribuția profitului este total-total fără legătură cu costurile de producție și cu eforturile fermierilor. Dacă ne uităm la țiței, unde barilul a scăzut prețul și noi cumpărăm benzină la fel de scumpă, nici la raftul magazinului nu se vede ieftinirea laptelui. (…) Lucrurile, undeva scapă de sub control și sunt în neregulă. Laptele de la poarta fermei astăzi pleacă, în funcție de cantitatea de lapte pe care o livrează fiecare fermă, de la 0,7-0,8 lei, până la 1,25 lei pe litru. În condiții de productivitate și competitivitate corectă, o fermă care vinde lapte cu 28-30 de eurocenți pe litru și cu o producție de 25 de litri pe cap de vacă, poate să fie rentabilă. În alte condiții, discutăm de pierderi”, a declarat luni, într-o conferință de presă, Nicușor Șerban, crescător de vaci de lapte și președintele Asociației Holstein.RO.

 

Revoluţia tinerilor, prin ochii unui primar de provincie: „Toţi ăştia sub 40 de ani sunt proşti de împung“(Adevarul)
„Adevărul“ continuă campania „Primarii noştri“, prin care şi-a propus să prezinte cele mai cunoscute tipologii de primar din România ultimilor 25 de ani. Astăzi – Alexandru Stoica, edilul oraşului Slobozia.Alexandru Stoica ar putea fi încadrat cu uşurinţă în categoria primarilor penali, dar e un personaj prea complex pentru o singură etichetă. El este primul primar din România care se laudă că în oraşul lui nu mai e nimic de făcut - “Gata, am terminat!” -, deşi Slobozia arată catastrofal. În centrul urbei se află o groapă mai mare decât un teren de fotbal, pe care primăria încearcă de câţiva ani să o transforme în parcare subterană. Stoica e supărat că lumea nu-i înţelege proiectele: “Cine să înţeleagă la Slobozia?”. Tot el se miră că oamenii îl privesc ca pe un hoţ, dar e amestecat în anchete penale laolaltă cu interlopii şi are o condamnare în primă instanţă pentru instigare la fals intelectual. Primăria pe care o conduce a eliberat autorizaţie de construcţie pentru o benzinărie care nu avea aviz anti-incendiu. Întrucât a semnat „ca primarul“, fără să se uite, Stoica se consideră absolvit de orice vină. Pentru a exemplifica, semnează cu ochii închişi nişte documente pe care i le aduce secretara în timpul interviului. Are probleme şi cu o statuie pe care a instalat-o în centrul oraşului: pe soclu ar fi trebuit să apară Mihai Viteazul, dar slobozenii s-au trezit cu un bărbat mic şi îndesat, un fel de Moş Crăciun înarmat cu sabie şi bardă. Primarul crede că cetăţenii sunt mofturoşi: „Nu le place pentru că nu e pe cal. O dăm jos şi facem alta călare”.

 

După ce le-a făcut un „pachet de măsuri” pentru sate, Cioloş le transmite „un mesaj foarte clar” primarilor: „Nu-mi doresc ca pământul să fie vândut la străini”(Gandul)
Dacian Cioloş a transmis primarilor să nu faciliteze cu orice preţ vânzarea terenurilor până când nu au făcut toate eforturile de a le valorifica pe plan local, premierul adăugând că nu îşi doreşte ca "pământul să fie vândut la străini". Cioloş a adăugat că pământul este ”prima resursă” de la care se porneşte în dezvoltarea comunităţii. „Dacă o pierdeţi, odată ce aţi renunţat la o astfel de resursă, cu greu puteţi să o obţineţi înapoi”,a mai spus premierul.
Premierul Dacian Cioloş a declarat, luni, la lansarea ”Pachetului de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”, care a avut loc în satul Drâmbar, comuna Ciugud (judeţul Alba), că ar dori ca terenurile să fie valorificate de comunităţile locale, deoarece reprezintă o resursă care, odată înstrăinată, cu greu poate fi obţinută înapoi, transmite corespondentul Mediafax.”Apropos de instalarea tinerilor şi de potenţialul inclusiv al agriculturii, pentru că s-a tot vorbit de vânzarea pământului la străini, vreau să vă spun un mesaj foarte clar: nici eu nu-mi doresc ca pământul să fie vândut la străini. Îmi doresc ca pământul să fie utilizat de comunităţile locale, pentru că e o resursă pe care greu o puteţi obţine din altă parte. Şi nu o puteţi obţine din altă parte, dacă o pierdeţi, odată ce aţi renunţat la o astfel de resursă, cu greu puteţi să o obţineţi înapoi”, a spus Cioloş.În opinia premierului, legile nu pot înlocui dorinţa proprietarilor de a vinde sau de a valorifica pământul la nivel local, iar oamenii trebuie să conştientizeze cât de importantă este această resursă.

 

 

 

 

Format: 

Topic: