22 Mar 2019 - 08:23

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Refuzul ÎCCJ de a constitui complete specializate riscă să arunce în aer mii de dosare penale(Jurnalul Naţional)
Excepția de nulitate absolută a sentinței de condamnare pe fond, invocată de avocații lui Liviu Dragnea, în dosarul privind angaările fictive de la DGASPC Teleorman, referitoare la nelegala constituire a completului care a judecat cauza în primă instanță, riscă să arunce în aer mii de dosare judecate, în ultimii 15 ani, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Din 2013, de când legea prevede imperativ că, pentru judecarea infracțunilor de corupție, a celor asmilate infracțiunilor de corupție, care au legătură directă cu fapte de corpție sau infracțiuni împotriva intereselor financiare ale comunităților europene, singurele îndrituite să judece sunt completuri specializate. La Secția Penală de la ÎCCJ nu s-au alcătuit niciodată un astfel de complet. Curtea a încălcat, astfel, grav legea, dar și propriul regulament de orgaizare și funcționare în care este prevăzută aceeași prerogativă. De la legiferarea acestei obligații nerespectate și până în 2017, Secția Penală de la ÎCCJ a înregistrat pe rol nu mai puțin de 88.073 dosare penale, din care a soluționat 84.282 de cauze. Secția Penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează două tipuri de cauze. Prima categorie este cea a apelurilor formulate de inculpați sau de parchete împotriva unor sentințe penale pronunțate de curțile de apel, iar a doua categorie se referă la soluționarea cauzelor penale în primă instanță, atunci când competentă să judece aceste dosare este Instanța Supremă. Atât tribunalele, curțile de apel, cât și Secția Penală de la ÎCCJ, atunci când aceasta din urmă este învestită să judece, pe fund, un dosar care privește posibila săvârșire a unor infracțiuni de corupție, au obligația, începând cu anul 2003, prin legea nr. 161, să constituie completuri de judecată specializate să solușioneze acest gen de fapte. Mai mulți juriști contactați de “Jurnalul” au precizat că, între noțiunea de judecător specializat și cea de complet specializat este o diferență. În sensul că un complet de judecată specializat este constituit pentru a soluționa excusiv cauzele cu infracțiuni în care este specializat și pentru care trebuie, în mod obligatoriu, constituit, porivit legii.

 

Studiu ZF: Firmele cu capital privat românesc sunt de două ori mai profitabile decât cele străine. Dar capitalul românesc pierde teren. A patra ediţie a studiului „Capitalul privat românesc“, făcut de ZF cu PIAROM descrie evoluţia capitalului autohton între 2014-2017(Ziarul Financiar)
Firmele cu capital privat românesc au înregistrat o profitabilitate de 6,7% în 2017, calculată ca raport în­tre rezultatul net şi cifra de afaceri, faţă de o profitabilitate de 3,7% a firmelor străine în 2017, arată ediţia a IV-a a studiului Capitalul privat românesc, realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul PIAROM - Pa­tro­natul Investitorilor Autoh­toni din România. Studiul se bazează pe date de la Registrul Comerţului, Banca Naţională şi Institutul Na­ţional de Statistică şi descrie poziţia capi­talului pri­vat românesc în economie din punctul de vede­re al cifrei de afaceri, a profitului, a produc­ti­vităţii, a numărului de angajaţi, al salariilor, al activelor şi datoriilor, al ponderii în diverse sectoare din economie, în judeţe şi în exporturi. Astfel, firmele private româneşti au decla­rat un rezultat net -  obţinut ca diferenţă între profiturile nete şi pierderile nete înre­gis­trate - în valoare de 41 miliarde de lei în 2017, la o cifră totală de afaceri de 611 miliarde de lei. Firmele străine au declarat un rezultat net de doar 26 de miliarde de lei în 2017, obţinut la o cifră de afaceri de 697 de miliarde de lei în 2017, adică o profitabilitate de 3,7%. Aceasta înseamnă că raportul de 1-2 în favoarea firmelor româneşti la profitabilitate s-a păstrat în 2017, după ce în 2016 firmele private româneşti au avut o profitabilitate de 5,8%, iar cele străine de 3,1%. În 2015 profitabilitatea firmelor româneşti a fost triplă faţă de cea a firmelor străine, iar în 2014 firmele străine au fost pe pierdere în timp ce firmele româneşti au avut o profitabilitate de 2,8%. Companiile româneşti au pierdut 1% din ponderea lor în economie în 2017, ajungând până la 45%, în timp ce firmele străine şi-au majorat ponderea de la 50 la 51%. Firmele străine au circa 1,2 milioane de angajaţi, faţă de 2,5 milioane de angajaţi firmele străine şi  o pro­ductivitate a muncii de circa 500.000 de lei/an, faţă de 240.000 de lei firmele private româneşti.

 

Accident deosebit de grav în Capitală. Pasagerii unui autobuz STB au ajuns la spital(Evenimentul Zilei)
Accident în Capitală la prima oră a dimineții. Șoferul unui autoturism nu a acordat prioritate unui autobuz STB, intrând astfel în el. Un accident rutier a avut loc, în cursul dimineții, în centrul Capitalei. Șoferul unui autoturism care circula pe Bd. Dacia către Calea Mosilor, la intersecția cu Str. Polona ar fi efectuat virajul la stânga către str. Mihai Eminescu și nu ar fi acordat prioritate unui troleibuz. Este blocată banda STB către Piața Romană. În urma impactului puternic, trei persoane, dintre care doi pasageri din autobuz, au fost transportate la spital.    
 

Surpriză la Bruxelles: România livrează rezultate(Adevarul)
Ne apropiem de jumătatea mandatului României la Preşedinţia Consiliului UE şi impresia la Bruxelles este de plăcută surpriză: România produce rezultate. Echipa de profesionişti români care gestionează această premieră românească a reuşit finalizarea negocierilor pentru 82 de dosare legislative cu impact major la nivelul UE şi al vieţii cetăţenilor europeni.Ţara noastră gestionează, în aceste prime şase luni ale anului, reuniunile din cadrul Consiliului UE şi grupurile de lucru ale acestuia. De asemenea, asigură reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii europene – aceasta fiind o componentă deosebit de importantă în această perioadă a negocierilor în formatul de trialog Consiliu-Parlament-Comisia Europeană. Impresia pozitivă se datorează atât reţinerii arătate în ultimele luni la vârful politicii naţionale, cât şi rezultatelor concrete obţinute de echipa de profesionişti din Ministerul Afacerilor Externe, respectiv de la Reprezentanţa Permanentă a României la UE. Deja, conţinutul efectiv al Preşedinţiei României la Consiliul UE este deosebit de consistent, datorită încheierii negocierilor pentru 82 de dosare legislative, în domenii dintre cele mai diverse: de la siguranţa transporturilor şi drepturile lucrătorilor, la drepturile de autor în epoca digitală şi echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată. Totodată, România a obţinut acordul pentru instituirea unei Autorităţi Europene a Muncii, pentru o mai bună funcţionare a pieţei muncii la nivelul Uniunii. De asemenea, Preşedinţia română a Consiliului a finalizat negocierile inter-instituţionale privind reducerea riscurilor în sectorul bancar, sporirea investiţiilor în inteligenţa artificială, consolidarea protecţiei frontierelor externe ale Uniunii şi combaterea migraţiei ilegale, precum şi îmbunătăţirea siguranţei alimentare şi sprijinirea dezvoltării rurale. Între temele pe care Preşedinţia română a Consiliului a reuşit încheierea de acorduri se află inter-operabilitatea sistemelor informatice la nivelul UE, în vederea îmbunătăţirii securităţii interne, precum şi măsurile pentru reducerea riscului terorist şi a criminalităţii transfrontaliere.

 

Un episcop îl acuză pe Iohannis: „A devenit nihilist cu acte în regulă.”(Gandul)
Episcopul Huşilor, Ignatie, a lansat, joi, un atac, pe contul său de Instagram, la adresa preşedintelui Klaus Iohannis, despre care spune că a devenit „nihilist cu acte în regulă”, după declaraţiile privind familia tradiţională. Episcopul Huşilor, Ignatie, spune că „dragostea fără măsură faţă de minorităţile sexuale l-a metamorfozat pe preşedinte în agentul dispreţului dozat într-un insecticid.” „Având în fundal definiţia lui Nietzsche despre nihilism, Klaus Werner Iohannis a devenit nihilist cu acte în regulă: «Ce înseamnă nihilismul? Faptul că valorile cele mai înalte se devalorizează.» Dragostea fără de măsură faţă de minorităţile sexuale (vai de mine, e hate speech?) l-a metamorfozat pe domnul preşedinte în agentul dispreţului dozat într-un insecticid (cred că, mai pe româneşte, aşa-i spune flitului) faţă de «majorităţile»(heterosexuale). Ăsta se numeşte progresism, care este un alt sinonim pentru comunismul «tolerant» al omului recent. Sau «aşa cum se spune popular», în timp ce unii suntem nişte muşte intolerante, infatuate şi vrednice de a fi ucise cu flitul, alţii sunt oameni cu «minţile luminate» la neonul progresismului şi vrednici să trăiască plenar din pâinea toleranţei neomarxiste. Trag nădejde că eu, o muscă conservatoare, infatuată şi neafiliată politic, am priceput bine, în spiritul fidel al drepturilor omului, ce a vrut să ne transmită domnul preşedinte”, a scris Episcopul Ignatie pe contul său de Instagram.
 

 

 

Format: