23 Mai 2018 - 08:22

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Microbuz înmatriculat în România implicat într-un accident rutier lângă Budapesta. Șapte persoane au murit(Jurnalul Național)
Un microbuz înmatriculat în România a fost implicat marţi, lângă Budapesta, într-un accident rutier în urma căruia şapte persoane au murit, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). MAE a confirmat că cei 7 morţi sunt toţi români. Ministerul a activat celula de criză a MAE, arată sursa citată. "Ambasada României în Ungaria gestionează prin demersuri de asistenţă consulară cazul accidentului rutier produs la data de 22 mai în apropierea oraşului Budapesta, Ungaria, în care a fost implicat un microbuz înmatriculat în România", se precizează în comunicat. Misiunea diplomatică română a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale, în vederea obţinerii unor informaţii cu privire la cetăţenia şi identitatea victimelor. "Conform datelor preliminare obţinute de reprezentanţii misiunii diplomatice, în urma accidentului, şapte persoane, pasageri ai microbuzului, şi-au pierdut viaţa", precizează MAE.
O echipă consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Budapesta s-a deplasat, în regim de urgenţă şi se află la faţa locului accidentului pentru a acorda asistenţă consulară. Din datele obţinute de echipa consulară mobilă rezultă că microbuzul s-ar fi angajat cu viteză excesivă într-o depăşire şi a intrat în coliziune frontală într-un camion care se deplasa pe contrasens. Accidentul a avut loc pe Drumul Naţional 4 din Ungaria, la aproximativ 60 de kilometri de Budapesta, pe sensul de deplasare spre România.
 

România, ruptă în bucăţi. Harta celor mai mici salarii: în Suceava unu din doi salariaţi primeşte salariul minim pe economie, urmează Maramureş şi Vrancea. La polul opus, în Braşov numai 25% din angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. Judeţele care au atras investiţii străine au reuşit să aibă salarii mai mari(Ziarul Financiar)
Mai mult de o treime dintre angajaţii din România – adică peste 1,8 milioane de persoane – câştigă salariul minim pe economie de 1.162 de lei net pe lună, arată datele prelucrate de ZF pe baza informaţiilor de la Inspecţia Muncii.
Distribuţia investiţiilor străine din ultimii ani a adâncit decalajele de salarii dintre judeţe, astfel că în Suceava jumătate dintre salariaţi primesc salariul minim pe economie, în timp ce în Braşov doar unu din patru angajaţi are salariul minim pe contractul de muncă.„Personal, nu cred că există salariul minim pe economie în condiţiile pieţei muncii actuale, pentru că dacă ne uităm la cerere şi la ofertă, observăm că este o piaţă a candidatului. Majoritatea angajatorilor oferă un sistem de bonusare care compensează veniturile nete de care au nevoie angajaţii pentru a avea o viaţă decentă, fie că le oferă bonusuri de productivitate, de prezenţă sau care poartă altă denumire“, a spus Florin Godean, country manager al firmei de recrutare şi de închiriere de forţă de muncă în regim temporar Adecco România.  În prezent, salariul minim net este de 1.162 de lei pe lună, în creştere cu 97 de lei faţă de anul 2017.
 

Gabriela Firea: "Intenţionăm să încheiem un acord de colaborare în mai multe domenii cu Madridul"(Evenimentul Zilei)
Bucureştiul şi Madridul ar urma să încheie un acord de colaborare. Este anunţul pe care primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, l-a făcut marţi pe pagina de Facebook. Anunţul a fost făcut în contextual întâlnirii care a avut loc în cursul zilei de azi cu ambasadorul Spaniei, E.S. Ramiro Fernández-Bachiller. "Am discutat despre intenţia Capitalei României de a încheia un acord de colaborare în mai multe domenii cu Madrid”, a declarat Firea pe pagina de socializare, punctând faptul că Bucurestiul nu are incheiat un acord de colaborare cu nici un oras din Spania. “La nivelul Primăriei Capitalei s-au început demersurile pentru încheierea unui acord de colaborare între Bucureşti şi Madrid.
Prin acest acord ne dorim sa avem o colaborare cu Capitala Spaniei in mai multe domenii, cum ar fi mobilitate, smart city, transporturi, conectivitate. Intentionam să preluăm modelul de bune practici al acestui oraş, mai ales că Madridul, în trecut, avea reale probleme de trafic pe care le-a rezolvat printr-o strategie clară”, a mai adăugat edilul şef al Capitalei. Aspecte de natură să contribuie la modernizarea Bucureştiului ar putea fi împrumutate din Legea Madridului, document strategic la care Gabriela Firea a făcut referire. La rândul sau, ambasadorul Spaniei la Bucureşti, E.S. Ramiro Fernández-Bachiller, a declarat că Madridul a făcut în ultimii ani progrese semnificative în ceea ce priveşte sistemul de transport: "Capitala Spaniei reprezintă un oraş prietenos pentru cetăţeni şi turişti, în centru există multe pasaje pietonale şi a crescut considerabil în ultimii ani ponderea de utilizare a transportului public, ceea ce înseamnă că într-adevăr, Madridul reprezintă un model de bune practici în acest domeniu", a afirmat Ramiro Fernández-Bachiller.
 

Europa, în viziunea ideologiei neo-imperiale a Eurasiei(Adevarul)
Am prezentat hărţile imaginate de ideologii britanici şi americani care au fundamentat o viziuneasupra lumii pe baza căreia s-au articulat politicile specifice secolului trecut şi care, indubitabil, continuă să influenţeze şcoli de gândire contemporane, politice, economice şi militare. Dar nu sunt singurii care şi-au imaginat asemenea hărţi viitoare pentru reorganizarea hărţilor, aglutinând sau despărţind teritorii pentru a forma (sau resuda) sfere de influenţă care să corespundă cât mai bine intereselor naţiunilor pe care le reprezintă, reflectând un mai vechi destin imperial prezentat opiniei publice drept „datorie sfântă“ asumată de un popor de a le civiliza pe celelalte şi de a le aduce lumina propăşirii înspre noi orizonturi luminoase. Cred că este util să ştim ce-şi propune ideologia rusă în ce priveşte Europa, ce loc ar avea ea în noul imperiu Eurasiatic prezentat de Dughin drept singura soluţie pentru existenţa viitoare a Marii Rusii. Interesant de văzut cum o parte dintre aceste teze sunt reluate acum în discursul politic al Kremlinului. Iată prezentarea Europei de mâine, aşa cum se regăseşte ea într-un text intitulat „Proiectul Marii Europe“, prezentat în cadrul Conferinţei Internaţionale „De la Atlantic la Pacific: pentru un destin comun al popoarelor Eurasiei” ,Chişinău, 26-27 mai, 2017 (Estic News, trad. Cristi Pantelimon: " "În ceea ce priveşte direct Europa, şi prin contrast cu alte planuri de a crea ceva „mare” în sensul vechiului imperialism – fie că este vorba despre Proiectul pentru un Mare Orient Mijlociu sau programul pan-naţionalist pentru o Mare Rusie sau o Mare Chină – noi propunem, ca o concretizare a abordării multipolare, o viziune echilibrată şi deschisă a Marii Europe ca nou concept pentru dezvoltarea viitoare a civilizaţiei noastre în dimensiunile sale strategice, sociale, culturale, economice şi geopolitice. Marea Europă constă în teritoriul conţinut în interiorul frontierelor ce coincid cu limitele unei civilizaţii. Acest gen de frontieră este ceva complet nou, cum este şi conceptul de Stat-civilizaţie. Această Mare Europă va trebui deci să fie deschisă la interacţiuni cu vecinii săi de la vest, est şi sud. O Mare Europă în contextul general al unei lumi multipolare este concepută ca fiind înconjurată de alte mari teritorii, ce-şi bazează unităţile lor respective pe afinitatea civilizaţiilor. Putem astfel postula apariţia eventuală a unei Mari Americi de Nord, a unei Mari Eurasii, a unei Mari Asia Pacific şi, într-un viitor mai îndepărtat, a unei Mari Americi de Sud şi unei Mari Africi. Nicio ţară – în afară de Statele Unite – în starea actuală a lucrurilor, nu are mijloacele de a-şi apăra adevărata suveranitate, contând numai pe resursele proprii interne. Niciuna nu poate fi considerată ca un pol autonom capabil să contrabalanseze puterea atlantistă. Multipolaritatea reclamă un proces de integrare pe scară largă. Am putea să-l numim «un lanţ de globalizări» – dar o globalizare fără limite concrete – coincizând cu frontierele aproximative ale diferitelor civilizaţii.

 

Tăriceanu, achitat de mărturie mincinoasă. DNA ceruse trei ani de închisoare(Gandul)
Magistraţii ÎCCJ au decis, marţi, să îl achite pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul în care fusese acuzat de mărturie mincinoasă. Decizia nu este definitivă. Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, marţi, să schimbe încadrarea pentru Călin Popescu Tăriceanu din mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în mărturie mincinoasă şi să-l achite pe preşedintele Senatului pentru această acuzaţie. Decizia instanţei supreme nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în 10 zile de la comunicare. Hotărârea magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) vine în condiţiile în care procurorul DNA ceruse, la ultimul termen al dosarului, de la începutul lunii mai, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru Călin Popescu Tăriceanu. "Apreciem că dincolo de orice dubii rezultă săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă pentru care solicităm condamnarea la pedeapsa cu trei ani cu executare. Pedeapsa de trei ani e cea mai potrivită pentru a satisface scopul", solicita atunci, în instanţă, procurorul DNA. În 2016, procurorii DNA Braşov l-au trimis în judecată pe Călin Popescu Tăriceanu pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, dosarul având legătură cu declaraţiile pe care acesta le-a dat în cauza privind retrocedarea presupus nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa. Este vorba despre declaraţia pe care a dat-o la DNA Braşov la data de 15 aprilie 2016, în care "a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre: - retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), - implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare, - actele de vânzare–cumpărare vizând aceste bunuri", a anunţat, la acea vreme, DNA, printr-un comunicat de presă.

Format: 

Topic: