23 Oct 2018 - 08:24

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Ilie Balaci, condus pe ultimul drum. Ziua în care se retrage un mare campion(Jurnalul Naţional)
Ilie Balaci a părăsit această lume, la doar 62 de ani, lăsând în urma sa numai durere. Fostul internaţional român va fi înmormântat, astăzi, la Cimitirul Sineasca din Craiova. Câteva sute de oameni, printre care suporteri, prieteni şi familie, au trecut pragul bisericii "Sfântul Ilie" pentru a-şi lua la revedere de la eroul lor. Legendarul fotbalist a murit, duminică dimineaţă, în urma unui infarct miocardic şi insuficienţă respiratorie. Familia fostului fotbalist a făcut public programul întregii procesiuni funerare, tocmai pentru ca toți cei care vor dori să-și ia adio de la "Minunea blondă" să o poată face aşa cum se cuvine. Nici biserica „Sfântul Ilie” nu a fost aleasă întâmplător. În acest lăcaş de cult, Ilie Balaci s-a căsătorit și tot aici a avut loc și botezul celor două fete ale acestuia. Înaltpreasfințitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, a hotărât să se ocupe personal de pregătirile legate de înmormântare, oficiind slujba religioasă.
Filmul unei morţi timpurii Ultimele clipe din viaţa fostei glorii a Universității Craiova s-au scurs dramatic, iar eforturile medicilor au fost în zadar. Apropiaţii povestesc că Ilie Balaci s-a trezit de dimineaţă şi i-a spus mamei sale că îi este rău şi nu poate respira. Femeia a plecat să împrumute o lămâie şi când s-a întors l-a găsit pe fiul său aproape mort, pe podea. O vecină, medic de specialitate, i-a dat primul ajutor. La scurt timp, a venit şi prima ambulanţă. Au încercat să îl intubeze pe fostul fotbalist, dar căile aeriene erau prea inflamate pentru a putea fi efectuată procedura. Mai apoi s-a luat decizia de a se solicita ajutorul unui echipaj mai bine dotat, aşa că a fost chemată o ambulanţă SMURD cu medic. Minute întregi, cele două echipe de intervenție s-au chinuit să îl intubeze folosind un tub de dimensiuni mai mici, destinat procedurilor la pacienții copii. După o oră și jumătate de resuscitare și intervenții specifice, Ilie Balaci a fost declarat mort.

 

Pro şi contra majorării salariului minim. Economiştii şi oamenii de afaceri sunt împărţiţi: unii zic că majorarea salariului minim destabilizează economia, alţii că fără aceasta România s-ar goli de tot. Unde este adevărul?(Ziarul Financiar)
Economiştii şi oamenii de afaceri au opinii diferite în privinţa majorării salariului minim de la 1 noiembrie, măsura-şoc anunţată de ministrul muncii săptămâna trecută. Guvernul a decis majorarea sala­riului minim de la 1 noiembrie şi nu de la 1 ianuarie 2019, cum fusese stabilit anterior. „Este o măsură populistă şi stupidă de tipul «Vă mai dau 100 de lei», care nu creşte bunăstarea nimănui, dar accentuează răul care se face mediului de afaceri de la o vreme încoace. O salarizare diferenţiată pentru cei cu studii superioare şi vechime este şi discrimi­na­torie pentru că, în această zonă, nu contează studiile, ci ce face omul“,  comentează Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni).
Guvernul a produs stupoare anunţând, săp­tă­mâna trecută, creşterea în avans a sala­riului minim pe economie, de la 1 noiembrie, de la un salariu minim brut actual de 1.900 de lei până la 2.080 de lei. Astfel, salariul minim net va creşte de la 1.162 de lei la 1.263 de lei. În plus, cei cu vechime de peste 15 ani şi cei cu studii superioare vor avea  un salariu minim dife­renţiat. Aceste categorii primesc, de la 1 noiem­brie 2018, un salariu minim brut de 2.350 de lei, ceea ce le aduce un plus de 251 de la faţă de actualul salariu minim net. Potrivit calculelor ZF, din cei 1,5 milioane de salariaţi care câştigă minimul pe economie, circa 300.000 au studii superioare. De asemenea, potrivit calculelor ZF, impactul  bugetar ar urma să fie un plus de aproximativ 500 mil. lei la buget, până la finalul anului. Salariul minim brut pe economie ar fi trebuit să crească de la 1 ianuarie 2019 - aşa era planul guvernului - până la 2.050 de lei.
 

 

AVERTISMENT dur de la IOHANNIS. Independența JUSTIȚIEI în pericol(Evenimentul Zilei)
Klaus Iohannis consideră că independenţa justiţiei române este pusă la grea încercare, preşedintele precizând că sunt tot mai frecvente atacurile la adresa justiţiei din partea unor politicieni lipsiţi de integritate.  Iohannis a transmis, luni, un mesaj cu prilejul conferinţei „Conduita etică a magistraţilor pentru consolidarea încrederii publice. Dialog deschis privind integritatea judiciară”, din cadrul Programului Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundaţiei Konrad Adenauer. Mesajul a fost prezentat de către Laurenţiu Ştefan, Consilier Prezidenţial - Departamentul Politică Internă.
„Roadele muncii partenerilor noştri externi în consolidarea sistemului de justiţie şi în lupta anticorupţie, printre care se numără şi organizaţii ca a dumneavoastră, se văd din plin în ultimii ani. Din păcate, traversăm o perioadă în care independenţa justiţiei române este pusă la grea încercare. Integritatea este, în aceste zile, mai mult ca oricând, una dintre temele semnificative care se regăsesc pe agenda publică. Sunt tot mai frecvente atacurile la adresa justiţiei din partea unor politicieni lipsiţi de integritate şi, în aceste condiţii, moralitatea şi profesionalismul magistraţilor devin esenţiale în apărarea şi menţinerea încrederii cetăţenilor în justiţie. Încrederea începe cu integritatea magistraţilor. Lupta anticorupţie este indisolubil legată de integritatea celor care fac parte din instituţiile sistemului judiciar”, subliniază preşedintele Klaus iohannis.
 

Cât scot românii din buzunar pentru pensiile speciale(Adevarul)
În ultimii ani, guvernanţii au scos pe bandă rulantă nu mai puţin de şase legi speciale prin care acordă drepturi de pensie suplimentare foştilor parlamentari, judecători, procurori, grefieri, piloţi din aviaţia civilă, angajaţi ai Corpului Diplomatic şi  ai Curţii de Conturi. Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) apică şase legi cu caracter special prin care se stabilesc pensile de serviciu, cuantumul acestora fiind plătit în proporţie de 19,3% în raport cu contribuţiile foştilor parlamentari, judecători, procurori, grefieri, piloţi din aviaţia civilă, angajaţi ai Corpului Diplomatic şi ai Curţii de conturi, diferenţa de 80,3% fiind suportată din bugetul de stat, adică din taxele şi impozitele plătite de toţi angajaţii.   Potrivit datelor furnizate „Adevărul” de către CNPP, în luna septembrie se aflau în plată , în baza celor şase legi speciale, nu mai puţin de 9.129 de pensii de serviciu. Suma totală achitată luna trecută către aceştia se ridică la 92.979.634 lei, adică o pensie medie de 10.185 lei.   Din cele aproape 93 milioane de lei, doar 17,93 milioane de lei sunt achitate de CNPP în baza contribuţiilor plătite când erau în câmpul muncii de cele şase categorii de personal, diferenţa de 75 de milioane de lei provenind de la bugetul de stat. Adică 25 de lei din banii publici, plătiţi prin taxe şi impozite de fiecare dintre cei aproximativ 5 milioane de salariaţi.   Mai mult de jumătate din pensia parlamentarilor, plătită de români   Potrivit datelor CNPP, în luna septembrie 813 foşti parlamentari au încasat o pensie medie de 4.294 lei, din care 2.442 lei în baza contribuţiilor pe care le-au plătit înainte de pensionare şi 2.631 lei din bugetul de stat. O altă categorie importantă, din punct de vedere al cuantumului pensiei medii este cea a foştilor judecători şi foştilor procurori. 3.568 de foşti magistraţi primesc lunat 16.063 lei, din care doar 2.710 lei în baza contribuţiilor şi de aproape 7 ori mai mult (14.823 lei) de la bugetul de stat.   Legea aduce beneficii şi personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, 1.814 astfel de persoane încasând o pensie de 3.941 lei, din care doar 1.854 în baza contribuţiei lor şi 2.264 lei de la bugetul de stat.   Foştii angajaţi ai Curţii de Conturi, pensie medie de 7.624 lei.

 

Legea offshore se tranşează între liderii partidelor. În plen, deputaţii S-AU PLICTISIT şi au plecat acasă(Gandul)
Deputaţii au lipsit ori au părut prea puţin interesaţi de Legea Offshore luni, când ministrul Energiei a fost invitat pentru explicaţii. A fost evident pentru toată lumea că liderii partidelor negociază în cerc restrâns prevederile legii şi nivelul beneficiilor statului român, iar plenul rămâne doar loc pentru declaraţii politicianiste.Ministrul Energiei i-a cam plictisit pe parlamentari la discuţiile despre Legea offshore. Unii dintre ei se uitau pe telefoanele mobile, alţii şuşoteau în bănci sau se plimbau prin sală cu mâinile în buzunare. La finalul discuţiilor, mai erau în plen doar 50 de aleşi. ”Ora Guvernului” a început cu jumătate de oră întârziere, deoarece dezbaterile pe Legea privind combaterea spălării banilor s-au lungit. Deputatul Benedek Zacharie a anunţat că UDMR nu poate fi de acord ca statul român să primească doar redevenţa din exploatarea gazelor din Marea Neagră, aşa cum au propus investitorii. ”Grupul parlamentar al UDMR sprijină adoptarea unei legi echilibrate din punct de vedere al câştigurilor financiare, atât pentru statul român, cât şi pentru concesionar. Considerăm normal ca investitorilor să le asigurăm un climat stabil şi predictibil pe un orizont rezonabil de timp, dar la fel de normal, considerăm că statului român şi implicit fiecărui cetăţean al acestei ţări i se cuvine un beneficiu just pentru resursele subsolului. Nu putem fi de acord cu varianta iniţială a proiectului de lege, prin care statului român îi revenea numai redevenţa din exploatarea bogăţiilor din Marea Neagră, varianta agreată de investitori.”
 

Format: