24 Oct 2018 - 08:24

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Afacerist fugit de pușcărie, prins și umplut de bani(Jurnalul Naţional)
Firma de construcţii controlată de afaceristul clujean Ioan Bene, condamnat definitiv pentru dare de mită în dosarul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a primit, la începutul acestei săptămâni, din partea Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti, un contract de peste 3,35 milioane de euro pentru extinderea platformei de staţionare a aeronavelor la Aeroportul Henri Coandă. Lucrările primite de Societatea de Construcţii Napoca SA sunt similare cu cele efectuate de aceeaşi firmă, în 2012, la Aeroportul Internaţional „Avram Iancu”, din Cluj, pentru care fostul director, David Ioan Ciceo, dar şi afaceristul Ioan Bene s-au ales cu un alt dosar penal, trimis în judecată de DNA în luna februarie a anului trecut, având ca obiect, de asemenea, infracţiuni de dare şi luare de mită. Bene nu se află în închisoare, ci în Italia, de unde autorităţile au respins cererea României de extrădare şi au dispus ca afaceristul să-şi execute acolo pedeapsa, în libertate, sub supraveghere. Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti, entitate aparţinând Ministerului Transporturilor şi care administrează Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” din Otopeni, dar şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa, a încheiat, luni, un contract având ca obiect achiziţia de lucrări pentru realizarea investiţiei „extindere spre nord a Platformei nr. 1 de staţionare a aeronavelor la Aeroportul Internaţional Henri Coandă”, conform unui anunţ publicat, ieri, pe Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice. Contractul, scos la „mezat” încă din data de 7 mai anul curent, implică achiziţia de lucrări de infrastructură şi structuri rutiere necesare extinderii spre nord a Platformei nr. 1, constând în demolarea construcţiilor şi a acostamentelor existente, în refacerea suprafeţelor demolate cu structură rutieră portantă, dar şi în lucrări de infrastructură şi de realizare a noii structuri rutiere.
De asemenea, proiectul mai vizează şi execuţia unor lucrări de corelare cu lucrările de infrastructură şi de înlocuire a conductei de refulare a apelor uzate, a reţelelor pentru canalizarea pluvială, drenarea şi dezafectarea reţelelor existente, la care se adaugă lucrări de balizaj, de up-gradare a softului telecomandei de balizaj, înlocuirea iluminatului exterior al platformei şi trasarea de marcaje.

 

"Pe fruntea ta ce scrie, leul românesc sau leul ING?" Acum 10 ani avea loc cea mai tensionată săptămână de pe piaţa valutară. Isărescu acuza un atac asupra leului: trei bănci au încercat să inducă o criză de lichiditate pentru a creşte dobânzile. Dan Pascariu, Unicredit, replica: Îl rog pe domnul guvernator ca BNR să nu împuşte băncile pe la spate din greşeală(Ziarul Financiar)
Exact acum 10 ani avea loc cea mai tensionată săptămână din istoria pieţei valutare din România, care a lăsat multe cicatrici şi resentimente care nu s-au închis şi nici nu s-au atenuat până astăzi şi de care toată lumea bancară îşi aduce aminte. Trei bănci, cu trei dealeri au intrat în vizorul BNR ca fiind cele care accentuau tensiunile de pe piaţa valutară şi monetară. Cursul leu-euro era atacat, iar dobânzile la lei de pe piaţa interbancară au ajuns chiar şi la 300%, atunci când trebuiau închise poziţiile. BNR a luat decizii extreme, unele văzute şi făcute publice, altele doar povestite.
Ca să ţină cursul, BNR a apelat la măsuri neortodoxe, administrative şi chiar la ameninţări publice. „Este o iluzie că scapi de sub supravegherea BNR. Avem toate datele şi vedem toate intrările şi ieşirile. Este de datoria noastră să scoatem România din aceste crize”, a spus Isărescu în după-amiaza zilei de 22 octombrie, într-o conferinţă convocată pe loc şi unde iniţial guvernatorul nu trebuia să participe, ci doar Nicolae Cinteză, şeful supravegherii. Şi acum ţin minte cum, cu două ore înainte de conferinţă, guvernatorul BNR mi-a spus: Pe fruntea ta ce scrie, leul românesc sau leul ING-ului?
Totul a pornit din săptămâna 13-19 octombrie 2008 când, pe fondul crizei financiare care se instalase în America, leul a intrat în colimatoriul pieţelor la fel ca şi toate celelalte monede din pieţele emergente. BNR încerca să ţină cât de cât situaţia sub control, respectiv să permită creşterea cursului, dar fără să inducă panică.

 

Mexicul vrea să legalizeze consumul de marijuana(Evenimentul Zilei)
Mexicul ar putea urma cu ”siguranță” exemplul Canadei în ceea ce privește legalizarea consumului de marijuana, ca modalitate de reducere a violenței generate de războiul împotriva drogurilor, război care "nu funcționează", a declarat viitorul ministru de externe al țării central-americane. Marcelo Ebrard, care va deveni ministru de externe atunci când președintele ales al Mexicului, Andres Manuel Lopez Obrador, va prelua funcția pe data de 1 decembrie, a declarat că a discutat lunea aceasta cu ministrul canadian de externe Chrystia Freeland, despre experiența autorităților de la Otawa pe această temă. Întrebat dacă Mexicul ar putea urma exemplul Canadei, Ebrard a declarat reporterilor: "Sigur, absolut". "Credem că este o opțiune foarte interesantă pe termen scurt pentru Mexic", a declarat acesta. "Credem că există două opțiuni: modelul canadian sau modelul uruguaian." "Nu are sens să avem o lege care să interzică deținerea sau producția de canabis, și avem 9 000 de persoane în închisoare datorită acestei legi și să avem un nivel al violenței ridicat în țară”.
"Cheltuiești o sumă imensă de bani, cauzezi suferință pentru o mulțime de oameni iar acest lucru nu are sens".    
 

Ministerul Muncii a decis: se reintroduce salariul minim diferenţiat pe studii şi vechime. Sindicatele şi patronatele, ceartă pe data de la care se va aplica(Adevarul)
Ministerul Muncii anunţă, marţi seară, după discuţia cu sindicatele, reintroducerea salariului minim brut garantat în plată diferenţiat în funcţie de nivelul de studii sau de vechimea în muncă, de 2.350 de lei brut, singura divergenţă fiind legată de data la care se va aplica măsura.Premierul Viorica Dăncilă şi miniştrii Lia Olguţa Vasilescu şi Eugen Teodorovici s-au întâlnit marţi, la Palatul Victoria, cu reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor, cărora le-a fost prezentat proiectul de Hotărâre de Guvern privind creşterea salariului minim brut garantat în plată, pe economie: 2.080 de lei/lună, ceea ce înseamnă o creştere netă cu 100 de lei faţă de actualul. „Totodată, s-a luat decizia reintroducerii salariului minim brut garantat în plată diferenţiat în funcţie de nivelul de studii sau de vechimea în muncă, concept care a mai fost aplicat în România înainte de anul 2011: 2.350 de lei brut, adică cu 13% mai mult faţă de cel câştigat de persoanele fără studii superioare sau cu vechime mai mică de 15 ani”, arată Ministerul Muncii, într-un comunicat de presă remis Mediafax. Ministerul condus de la Lia Olguţa Vasilescu menţionează că Executivul s-a arătat astfel deschis unei propuneri formulate de sindicate la ultima şedinţă a Consiliului Naţional Tripartit, propunere care este şi în programul de guvernare. În urma discuţiilor purtate cu sindicatele şi patronatele, s-a ajuns la concluzia unanimă că majorarea salariului minim este necesară, singura divergenţă fiind asupra datei de la care se va aplica măsura, în condiţiile în care sindicatele au solicitat data de 1 noiembrie 2018, iar patronatele – 1 ianuarie 2019. „Guvernul va lua o decizie în cel mai scurt timp posibil, care va fi comunicată public, astfel încât ordonatorii de credite şi companiile din România să pregătească punerea în aplicare a măsurii”, potrivit sursei citate.

 

Iohannis, discurs la Bruxelles despre VIITORUL EUROPEI. Românii şi-au făcut auzită VOCEA când au apărat statul de drept. Juncker: Aveţi nevoie de consens împotriva CORUPŢIEI(Gandul)
Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat viziunea României despre viitorul Europei, într-un discurs în plenul Parlamentului European. Şeful statului a declarat că românii şi-au făcut auzită vocea când au apărat STATUL DE DREPT. Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a declarat marţi, în Parlamentul European, că are un mesaj pentru Guvernul şi Parlamentul de la Bucureşti, şi anume, că e nevoie de consens pe statul de drept şi lupta anticorupţie, pentru a nu fi efecte negative pe aderarea la Schengen.Rezoluţia cu privire la statul de drept din România, neobişnuită. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, legat de rezoluţia care urmează să fie adoptată cu privire la România de către Parlamentul European, că aceasta este neobişnuită, mai ales că vine cu o lună înainte de preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către ţara noastră. "PE are dreptul să dezbată teme şi e dreptul lor să voteze rezoluţii. Am subliniat că prezenţa mea în PE nu avea legătură cu dezbatere aceea despre statul de drept în România. Am făcut declaraţii în România despre subiect. România este o democraţie funcţională şi respectă statul de drept, dar este o democraţie vie şi avem abordări despre care unii nu au opinie bună. Nu vreau să intru mai adânc în dezbaterile interne din România aici în PE. E extrem de neobişnuit pentru PE să dezbată şi să voteze o rezoluţie cu doar o lună înainte de a prelua preşedinţia Consiliului UE. Decizia aparţine PE",a spus Klaus Iohannis. Răspunzând la aceeaşi întrebare legată de rezoluţia la adresa României, preşedintele Parlamentului European a spus că subiectul va fi discutat în altă şedinţă a forului european.
"Dezbaterea de azi nu are legătură cu României, vom vota într-un alt plen PE. Azi e vorba despre viitorul UE. Apărăm domnia legii oriunde, în Polonia, România şi în ţara mea. Peste tot acest angajament pentru apărarea statului de drept, este rolul nostru să apărăm acest lucru. PE va decide conţinutul rezoluţiei, dacă e pregătit pentru o rezoluţie", a declarat Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European.
 

Format: