25 Ian 2017 - 08:26

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Iohannis: Am un plan B în cazul în care Guvernul adoptă OUG privind graţierea şi modificarea Codului penal(Jurnalul Naţional)
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, marţi, că are un plan "B" în cazul în care Guvernul va adopta OUG privind graţierea şi modificarea Codului penal. Şeful statului a fost întrebat dacă va continua proiectul referendumului în cazul în care Guvernul va adopta OUG referitoare la graţiere şi Codul penal. "Haideţi să nu discutăm la modul dacă şi parcă. Eu totuşi cred într-o abordare raţională din partea Guvernului, a majorităţii parlamentare", a răspuns Iohannis, care a adăugat că singura abordare normală pentru o democraţie ar fi fost discutarea în Parlament a acestui subiect. 
Întrebat dacă are un plan "B" în caul în care Guvernul va adopta OUG, şeful statului a precizat: 'Evident că am un plan B, dar nu vi-l spun astăzi". El a mai afirmat că este exclusă posibilitatea organizării a trei referendumuri simultan. 
 

 

Statisticile Autorităţii Bancare Europene. Băncile din România sunt pe podiumul celor mai profitabile instituţii de credit europene, dar rata NPL este dublă faţă de media UE(Ziarul Financiar)
Băncile din România sunt pe po­dium în clasamentul celor mai pro­fitabile instituţii de credit euro­pene şi au al treilea cel mai bun raport credite/depozite din Euro­pa, însă rata creditelor neper­for­mante, deşi în scă­dere, rămâne dublă faţă de media euro­pea­nă, potrivit datelor luate în con­si­derare de Au­to­ritatea Bancară Europeană (EBA).
Practic, sistemul bancar românesc are în con­ti­nuare indicatori prudenţiali mai buni de­cât media europeană pe partea de solva­bi­litate, profitabilitate şi structura bilanţului, în timp ce calitatea activelor face notă discor­dan­tă din cauza ratei creditelor neper­for­man­te şi a celei a creditelor cu măsuri de re­struc­turare, care sunt duble faţă de nivelul mediu din UE.
În funcţie de profitabilitate, băncile din Ro­mânia se plasează pe locul doi în Uniunea Euro­peană (UE) după instituţiile de credit din Ungaria. Băncile din România aveau un indicator ROE (rentabilitatea capitalurilor) de 17,3% la sfârşitul primelor nouă luni din 2016, triplu faţă de media europeană, iar ren­ta­bilitatea activelor (ROA) a fost de 2%, de peste şase ori mai mare decât media UE, po­tri­vit statisticilor publicate recent de Auto­ri­ta­tea Bancară Europeană (EBA). În Unga­ria, indicatorul ROE depăşeşte 19%, iar ni­velul ROA în sistemul bancar este de peste 2%. La nivelul Uniunii Europene, media ROE era după nouă luni din 2016 de doar 5,4%, în timp ce indicatorul ROA era de 0,3%.

 

MAREA ȚEAPĂ DE LA BECHTEL. DEZVĂLUIRILE care CUTREMURĂ ROMÂNIA. Firma lui Clotilde Armand ÎNCASEAZĂ DEGEABA O SUMĂ COLOSALĂ de la statul român(Evenimentul Zilei)
Scenariu incredibil, Compania Națională de Drumuri a plătit consultanță de peste 22 de milioane de euro pentru 0 km din autostrada Transilvania, în ultimii șase ani. Chiar dacă lucrările pentru autostrada Transilvania au fost abandonate din vara anului 2011 până la începutul lui 2014, consultantul Egis, firmă condusă de Clotilde Armand (USR), a încasat aproape 20 de milioane de euro pentru supervizarea lucrărilor inexistente. Firma va încasa bani ca și cum ar superviza lucrări pe 415 kilometri
Cel mai păgubos contract din istoria României, autostrada Transilvania, încă produce găuri în buget. După ce am plătit aproximativ 1,2 miliarde de euro pentru 52 de km de autostradă finalizați și am trimis acasă americanii de la Bechtel, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere(CNAIR) plătește francezilor de la Egis supervizarea unor lucrări inexistente. Contractul cu firma de consultanță va fi valabil până când autostrada va fi gata și juriștii CNAIR nu au găsit soluția să-l rezilieze, odată cu cel cu Bechtel.
Ultimul kilometru, inaugurat în 2010
Ultimii 1.000 de metri din autostrada Transilvania au fost inauguraţi la sfârșitul anului 2010. Anul următor, constructorul Bechtel a oprit lucrările pe motiv că CNADNR nu plătește facturile pentru lucrările efectuate. Contractul pentru lucrările autostrăzii Transilvania cu Bechtel a fost reziliat în 2013. Din datele CNAIR, în perioada 2012-2016, francezii de la Egis au depus facturi în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro pentru supervizarea lucrărilor de construcție pentru autostrada Brașov-Cluj-Borș, conform contractului nr. 2562 semnat în 30 august 2004.

Sinistraţii „profesionişti“ ai României. Cum trăiesc iarna oamenii din Delta Dunării, de prin munţi sau din păduri(Adevarul)
Câţiva români care trăiesc izolaţi pe timp de iarnă povestesc cum este experienţa „sihăstriei“ în care s-au născut sau pe care au ales-o, fără să se plângă.Când iarna blochează un oraş, un judeţ sau chiar o întreagă regiune, sunt oameni pentru care sinistrarea este o obişnuinţă. Fără magazine şi utilaje de deszăpezire, fără transporturi care să le asigure un minimum de hrană, fără reţele de energie electrică sau de apă, ei trăiesc iarna firesc făcându-şi provizii din timp şi petrecând serile lungi de iarnă fără să simtă lipsa televizorului sau a internetului. Aceşti români nu se plâng niciodată că viaţa le este grea. Izolaţi de o lună în pădure Cei trei călugări de la Schitul Sfântul Cuvios Gherman din Canaraua Fetii, o rezervaţie naturală din sudul Dobrogei, n-au mai ieşit în lume de o lună. Probabil vor mai sta izolaţi încă o săptămână-două, până se vor dezgheţa troienele, care au fost înalte de aproape 1 metru. „Este cea mai lungă perioadă în care am fost blocaţi. Acum stratul de zăpadă este cam de 60 centimetri şi se tot topeşte. Primul drum îl vom face la oraş, la Constanţa, cu tot felul de treburi administrative, aprovizionare şi altele. Nu ne ducem la bulgari, preferăm să ne cheltuim banii în ţară“, spune stareţul Nicolae Gherman (38 ani). Este în monahism de la 15 ani, iar de 6 ani a reuşit să ridice, cu ajutorul credincioşilor, mănăstirea din pădure. Planurile sunt mari: oamenii Bisericii vor să facă aici un azil de bătrâni şi un centru pentru copii. „Dacă îţi petreci timpul pentru binele aproapelui tău, este cheltuit cu folos. Nouă nu ni se pare nimic greu, nici izolarea. Cei dragi ne sunt mereu aproape în gând, în suflet, prin rugăciune“, mărturiseşte stareţul. Apa lor provine dintr-un puţ forat la 82 metri adâncime. O pompă, pusă în funcţiune de un generator, trage apa şi o duce într-un bazin amenajat mai sus de mănăstire, pe coasta stâncilor împădurite. De aici, apa este adusă în schit în mod gravitaţional, prin cădere. „Bazinul l-am făcut când era iarnă, terenul s-a surpat din cauza greutăţii apei, acum trebuie să o luăm de la capăt. Generatorul îl avem de un an. Dar am topit şi zăpadă ca să avem apă... Este cea mai curată, că e de la Dumnezeu“, afirmă stareţul.

 

UNJR, despre referendumul preşedintelui: Discreditează lupta anticorupţie. Să-i consulte pe români despre implicarea serviciilor în justiţie(Gandul)
Intenţia preşedintelui de a face un referendum pentru „continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice” discreditează lupta anticorupţie deoarece face din ea o armă în bătălia politică, transmite preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan.
„Intenţia Preşedintelui Klaus Iohannis de a face un referendum pentru «continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice» relativizează legea şi discreditează lupta anticorupţie, deoarece face din ea dintr-un instrument de aplicare a legii o armă în bătălia politică. Din punct de vedere juridic, lupta împotriva corupţiei trebuie să fie una ce ţine strict de aplicarea legii. Cu alte cuvinte, există un cadru legislativ şi instituţii ce sunt dedicate luptei împotriva corupţiei. Să înţeleg că Preşedintele Iohannis doreşte să întrebe poporul dacă vrea în continuare respectarea şi păstrarea acestui cadru legislativ? Adică întrebăm poporul dacă legile mai trebuie respectate în România?", a scris, pe pagina sa de Facebook, Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).Totodată, preşedintele UNJR mai transmite că, potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale, chiar dacă referendumul este consultativ, rezultatul acestuia este obligatoriu.
„În anticiparea consecinţelor referendumului, trebuie pornit de la premisa că rezultatul acestuia este incert. Care atare, poporul poate răspunde la fel de bine DA sau NU. Pentru că dacă este cert că se va răspunde DA, ce rost are să cheltui din banii publici peste 20 de milioane de euro, cât s-au cheltuit în 2012, o sumă echivalentă cu bugetul anual alocat ICCJ? Iar în ipoteza unui răspuns NU, cum va armoniza Preşedintele voinţa poporului de suprimare a luptei împotriva corupţiei cu obligativitatea respectării legii? Din păcate, problemele ridicate mai sus nu fac altceva decât să arate că lupta anti-corupţie a devenit un slogan, iar justiţia continuă să fie folosită ca armă în bătăliile politice", a mai spus Dana Gîrbovan. 

Format: 

Topic: