26 Apr 2018 - 08:26

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Afacerea imobiliară a lui Stelu, din Floreasca, scoasă la vânzare(Jurnalul Național)
La mai bine de trei ani de la devoalarea afacerii imobiliare din cartierul Floreasca a lui Gheorghe Stelian, zis “Stelu”, cunoscut ca și “Săgeata lui Cocoș“, construcţia rezidenţială a fost scoasă, oficial, la vânzare pe site-urile de specialitate. Firma care deţine luxoasele apartamente, Rahmaninov Residence SRL, este controlată, în prezent, de un om de afaceri pe nume Dorin Mateiu, din Alba Iulia, după ce acesta a preluat controlul companiei, în vara anului trecut, de la doi interpuși ai lui Gheorghe Stelian și Dinu Pescariu. Complexul rezidenţial scos la vânzare conţine apartamente cu câte una, două, până la șase camere, cu suprafeţe care ajung chiar și la peste 800 de metri pătraţi. Un portal de imobiliare prezintă, spre vânzare, apartamente de lux într-un complex rezidenţial din cartierul bucureștean Floreasca, locaţia fiind descrisă ca având “vedere spre Parcul Verdi și spre Lacul Floreasca”. Locaţia, strada Rahmaninov nr. 50-70, este aceeași în care, cu ani în urmă, controversatul afacerist Gheorghe Stelian, zis “Stelu”, unul dintre privilegiaţii despăgubirilor de drepturi litigioase din dosarele ANRP, ridica o impunătoare construcţie. Firma care deţine aceste apartamente, potrivit portalului citat, și care le comercializează este SC Rahmaninov Residence SRL, înfiinţată, în anul 2012, de același Gheorghe Stelian, împreună cu tatăl său, Iulian. Reamintim că, în martie 2014, asociat majoritar, cu 60 la sută, în această companie a devenit fostul tenisman Dinu Pescariu, denunţător în dosarele “Microsoft”, alături de Claudiu Florică, transformaţi, ulterior, pentru puţin timp, în suspecţi ai DNA. În august 2015, Stelu și Pescariu și-au transferat acţiunile din Rahmaninov Residence pe numele unor interpuși, Mihai Marian Banu și Ioana Georgescu, după care și aceștia din urmă au căutat să “mărite” firma. Transfer de la Stelu și Pescariu, la Mateiu Așa se face că, în noiembrie 2016, invocând “necesităţile și interesele societăţii”, “paravanele” Banu și Georgescu au decis să majoreze capitalul social al SC Rahmaninov Residence SRL cu suma de 1.000 de lei, prin aport la capitalul social făcut de omul de afaceri Dorin Mirel Mateiu, din Alba Iulia, unul dintre acţionarii Fotbal Club Municipal Apulum SA Alba Iulia. La început, Mateiu a deţinut 25 la sută din companie, după care, în 17 noiembri,e a devenit asociat cu 50% din Rahmaninov Residence.

 

Robor creşte neîntrerupt, deşi pe piaţă nu e „foame de bani”. O evoluţie prea bruscă va provoca daune(Ziarul Financiar)
Dacă în piaţa de legume există un singur vânzător de roşii timpurii, el poate să le vândă la şapte, opt sau 15 lei pe kilogram, cât consideră el că poate suporta consumatorul. El dispune de piaţă. Până să apară competiţia, adică să apară celelalte roşii din solarii, el decide. Însă dacă mai apare încă un vânzător, automat preţurile se vor ajusta corespunzător.Dacă mai vin încă doi sau zece vânzători de roşii, ei se vor uita în stânga şi în dreapta şi, automat, pentru că roşia este marfă perisabilă, vor reduce din preţ ca să nu stea cu marfa. Preţul va scădea până când volumele de vânzare vor satisface nevoia producătorului de a vinde o anumită cantitate pe zi. Ca urmare, este limpede că atunci când există un exces de lichiditate de roşii (nu în sensul în care roşiile devin bulion, ci în sensul în care există o foarte mare cantitate de roşii pe piaţă, munţi de roşii), preţul lor scade dramatic. Deci este limpede că atunci când avem exces de ofertă sau de lichiditate, preţul se duce în jos.Paradoxal, de mai multă vreme pe piaţa monetară din România, adică pe piaţa banilor, avem un exces de lichiditate confirmat de toată lumea – de către bănci, Banca Naţională, Ministerul de Finanţe – însă preţul banilor exprimat prin Robor creşte.
 

EVENIMENT ISTORIC în COREEA DE NORD. Ce va face Kim Jong-Un, NU s-a mai întâmplat de 65 de ANI(Evenimentul Zilei)
De 65 de ani nu s-a mai întâmplat așa ceva! Kim Jong-un va trece pe jos linia graniței militare ce separă Coreea de Nord de Coreea de Sud. Liderul nord-coreean, Kim Jong-Un, va trece pe jos linia de demarcaţie militară care separă cele două Corei, pentru a participa la summitul istoric de vineri, a informat joi preşedinţia sud-coreeană, scrie Agerpres.
Preşedintele sud-coreean, Moon Jae-In, îl va aştepta pe omologul său de cealaltă parte a demarcaţiei la ora locală 9,30 (0,30 GMT), ambii şefi de stat urmând să fie însoţiţi de o gardă de onoare până la Casa Păcii, clădirea care va găzdui reuniunea şi care este situată în partea sudică a frontierei militarizate intercoreene. În acest fel, Kim Jong-Un va deveni primul lider nord-coreean care păşeşte pe pământ sud-coreean de la finalul Războiului din Coreea (1950-1953), care s-a încheiat cu un armistiţiu, şi nu cu un tratat de pace.Seulul a informat totodată că, după o ceremonie de bun-venit şi o scurtă discuţie informală, la ora locală 10,30 (1,30 GMT) va începe prima rundă a summitului. Între cei nouă delegaţi desemnaţi de Phenian se numără preşedintele onorific al ţării, Kim Yong-Nam, ministrul de Externe, Ri Yong-Ho, şi sora lui Kim Jong-Un, Kim Yo-Jong, care ocupă funcţia de director de propagandă şi care a realizat în februarie a realizat o vizită în Sud pentru a facilita apropierea.
    
 

Curtea Constituţională meştereşte cărămizi pentru propriul cavou(Adevarul)
Un murmur apăsat străbate întreaga Europă: Curtea Constituţională a României a decretat recent că infracţiunile de corupţie „nu vor putea fi calificate drept ameninţări la securitatea naţională”. Cum deciziile CCR sunt definitive şi – cum le place ‘mnealor să zică – obligatorii „erga omnes”, adică pentru toată lumea, s-au semnalat deja accese de panică tocmai la Bruxelles. „Weissembacher, câtamai legislaţie avem de modificat” – a strigat imprudent un funcţionar european de expresie româno-germană, de s-a ruşinat un pic până şi Manneken Pis. În primul rând, ar trebui modificat Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene. Acolo, la articolul 83, corupţia este menţionată printre infracţiunile deosebit de grave, pentru combaterea cărora Parlamentul şi Consiliul European trebuie să adopte standarde pan-europene de definire şi sancţionare. Apoi ar trebui abrogată şi directiva din 2017 care a implementat prevederea din Tratat, unde în preambul se arată: „Corupţia constituie o ameninţare deosebit de gravă pentru interesele financiare ale Uniunii” - şi apoi detaliază standarde comune pentru toate ţările membre. În sfârşit, trebuie serios amendată şi Strategia de Securitate Internă a UE, unde corupţia este menţionată explicit – ce să vezi? - ca „ameninţare la adresa securităţii interne Uniunii Europene”. Acum lăsăm gluma la o parte, căci o decizie CCR nu poate depăşi graniţele ţării, dar întrebarea totuşi rămâne: care să fie raţiunea pentru care ceea ce merge în Europa n-ar trebui să meargă şi în România? Domnii judecători n-au mai catadicsit să răspundă. Poate că răspunsul lor n-ar fi neaparant relevant dacă nu s-ar fi întâmplat un lucru care deocamdată pare doar o coincidenţă: decizia a fost publicată exact în perioada în care Parlamentul s-a apucat de modificarea legilor securităţii naţionale. Lucrările sunt abia la început, dar închipuiţi-vă că vine cineva şi propune definirea prin lege - nu prin decizie a CSAT, ca până acum - a corupţiei ca ameninţare la adresa securităţii naţionale. Negreşit vor sări alde Nicolicea sau Florin Iordache să spună: „Nu ne dă voie Curtea Constituţională”. Cu alte cuvinte, CCR a devenit nu doar legiuitor pozitiv, adică spune ce trebuie şi ce nu trebuie prins în lege, dar a devenit şi legiuitor preventiv – impune o interdicţie înainte ca legea să fie scrisă.   Şi se întâmplă asta pentru că CCR nu admite ceea ce este de mult admis în toate ţările unde, la fel ca în jurisprudenţa sa, funcţionează precedentul judiciar: că într-o sentinţă, obligatorii sunt doar argumentele care sprijină direct verdictul, nu şi argumentele colaterale. Ca urmare, în deciziile CCR, orice argument, oricât de neglijent formulat, devine obligatoriu. Or asta înzestează judecătorii CCR cu o putere total necontrolabilă şi complet discreţionară. Asta încă n-ar fi o problemă câtă vreme această putere este exercitată cu discernământ. Dar de ceva vreme, CCR a început să calce pe teritorii în care nu are ce căuta - fie refuzând să judece pe motive de oportunitate politică, fie adăugând la lege, fie schimbându-şi jurisprudenţa peste noapte, fără somaţie şi fără explicaţie. Să exemplificăm: * CCR a făcut tot posibilul ca, în cinci decizii consecutive, să refuze judecarea pe fond a ordonanţei 13 de anul trecut. Or acolo se punea o serioasă problemă de constituţionalitate. Dezincriminarea penală prin ordonanţă de urgenţă tinde să încalce supremaţia legislativă a Parlamentului. Căci dacă ordonanţa este ulterior respinsă de Parlament, aceasta continuă să producă efecte, funcţionând ca lege penală mai favorabilă.

 

Curtea Supremă cere DNA să lămurească dacă SRI a fost implicat în dosarul lui Dragnea, privind angajările fictive(Gandul)
La termenul de miercuri din dosarul DGASPC, în care Liviu Dragnea este acuzat de fapte de corupţie, doi avocaţi, între care şi cel al Bombonicăi Prodana, au cerut înaintarea unei adrese către DNA pentru a oferi lămuriri privind implicarea SRI în această cauză. Instanţa a aprobat cererile.Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, nu s-a prezentat la procesul de la instanţa supremă. „Avem o cerere care constă în a se efectua o adresă către PÎCCJ - DNA structura centrală, prin care să se solicite unităţii de parchet în ce a constat cooperarea între SRI şi DNA în instrumentarea prezentului dosar. (...) Am o adresă în care procurorul-şef al DNA spune că beneficiar secundar este UM 9060 Alexandria, Unitatea Militară. (...) În baza protocolului, se crează echipe operative comune, SRI acordă procurorilor asistenţă tehnică de specialitate. (...) Dacă se va demonstra că a fost încălcat principiul loailităţii administrării probelor, apărarea poate cere eliminarea din dosar a tuturor mijloacelor de probă administrate prin încălcarea principiilor”, a spus, la instanţa supremă, avocatul Floarei Alesu, inculpată în acest dosar.

Format: 

Topic: