27 Iul 2018 - 08:24

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Grecia. Comandantul Aeronavei C-27 J Spartan: Relatari din infern!(Jurnalul Național)
Comandantul echipajului aeronavei C-27 J Spartan, căpitan-comandorul Florin Ianculescu, care participă la misiunile de stingere a incendiilor din Grecia, s-a declarat surprins de amploarea evenimentelor din vecinătatea Atenei. Intr-un interviu pentru Redacţia emisiunilor militare de radio "Ora Armatei", el a declarat că aeronavele Forţelor Aeriene Române au participat deja la izolarea focarelor din vestul capitalei elene. "Până nu am ajuns aici, la faţa locului, nu am putut să ne dăm seama de amplitudinea evenimentelor care erau deja de două-trei zile în desfăşurare aici, pe teritoriul Greciei. Oamenii s-au mobilizat. Sunt o groază de forţe care participă, şi terestre, şi aeriene, de la mai multe state. Toţi au răspuns pozitiv chemării Greciei. Nu pot să spun că ne-a luat prin surprindere, dar a fost o surpriză pentru noi să vedem amploarea evenimentelor. În continuare, aici, în Grecia, mai sunt focare care nu ne lasă să ne desfăşurăm aşa cum ar trebui. Noi suntem pe un aeroport la zece kilometri vest de Atena. Toate forţele aeriene sunt concentrate aici. Partenerii greci ne-au introdus în zona de acţiune", a afirmat Ianculescu. Potrivit acestuia, aeronavele române nu au putut să se ridice joi de la sol, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. "Noi am acţionat ieri în partea de vest a Atenei, la circa 50 de kilometri, cu un focar destul de extins şi de-a lungul zilelor celelalte forţe au acţionat cu precădere în zona aceea. Pe lângă faptul că e o zonă destul de extinsă, era riscul să ajungă focarul pe o zonă iar populată. Din păcate, vremea a fost foarte ciudată astăzi. Au fost o serie de furtuni. (...) Deja au mai fost descoperite vreo două-trei focare şi probabil la Comandamentul de urgenţă se iau deciziile unde să acţionăm pe viitor. Din oră în oră primim coordonate şi zone de acţiune pe care să le pregătim şi aşteptăm OK-ul. Pe fondul vremii de astăzi, care a fost foarte schimbătoare şi cu furtuni puternice în zona noastră, nu am putut acţiona în niciuna din zonele afectate de incendiu", a adăugat comandantul aeronavei C-27 J Spartan. Două aeronave, una de tip C-27 J Spartan, configurată pentru stingerea incendiilor, şi un C-130 Hercules, pentru sprijin logistic, intervin de miercuri în sprijinul forţelor de intervenţie în zona Attica, din Grecia, devastată de incendiile manifestate în ultimele zile. Aeronavele sunt deservite de aproximativ 20 de militari - piloţi, personal navigant şi personal auxiliar.
 

Radiografia afacerilor mici şi mijlocii: Capitala aduce mai bine de un sfert din cifra de afaceri a IMM-urilor. La polul opus stau judeţe precum Mehedinţi, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Tulcea sau Covasna, unde toate afacerile mici şi mijlocii nu ajung la un business de 3 mld. lei(Ziarul Financiar)
Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) repre­zintă peste 49% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România, care se ridică la 1.263 mld. lei anual, conform unei analize a ZF pe baza datelor aferente anului 2016 furnizate de Registrul Comerţului. Însă faptul că cele peste 600.000 de IMM-uri înregistrate nu reuşesc să facă afaceri mai mari decât cele aproape 1.800 de între­prinderi mari arată cât de dependentă este economia de un număr redus de companii şi cât de puţin oxigen primeşte de la noul „val“ de firme. Însă, acest deficit arată şi valoarea adăugată redusă pe care o aduc IMM-urile, dar şi productivitatea scăzută, analiştii vorbind despre faptul că mulţi antreprenori rămân „prinşi“ în domenii care nu mai sunt de actualitate şi nu le aduc profit, iar mulţi dintre ei merg după instinct şi nu apelează la consultanţă de specialitate în business. De altfel, un studiu recent al Advice for Small Businesses, programul Băncii Euro­pene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) care sprijină dezvoltarea IMM-urilor, relevă faptul că micile afaceri îşi doresc să-şi stabilească strategii de business viabile, însă folosesc în mică măsură accesul la expertiză de specialitate şi consultanţă pentru a atinge acest obiectiv. Astfel, consultanţii BERD estimează o creştere cu 55% a productivităţii unei IMM prin implementarea de proiecte de consultanţă de business în strategie, sisteme informatice, marketing, eficienţă energetică sau operaţiuni.

 

România riscă zeci de mii de PROCESE la CEDO! ANRP a DEPĂȘIT TERMENUL în care trebuia să rezolve TOATE dosarele privind proprietățile CONFISCATE de COMUNIȘTI(Evenimentul Zilei)
În 20 mai 2018 s-a împlinit termenul scadent conform Legii 165/2013 prin care se stabilise o dată limită până la care România, prin intermediul Agenției Naționale de Restituire a Proprietăților (ANRP), trebuia să soluționeze zecile de mii de dosare de retrocedare a bunurilor confiscate de comuniști. Numai că, din datele primite de la autorități rezultă că numărul cererilor soluționate este infim. Zeci de mii de persoane, proprietari sau moștenitori ai bunurilor care au fost confiscate de comuniști, nu și-au primit nici până în ziua de azi bunul confiscat sau despăgubirile meritate. În 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat România să schimbe legislația și a dat termen ca în cinci ani de zile să finalizeze acest proces, fie prin retrocedarea imobilelor, fie prin plata unor despăgubiri. În unele cazuri, deși instanțele de judecată au dispus restituirea în natură a bunului confiscat, spre exemplu, Primăria Capitalei refuză să pună în aplicare o decizie judecătorească. Pentru acest lucru, instanța a stabilit plata unor penalități în cuantum de 300 de lei pe zi, pentru fiecare zi de întârziere în speța privindu-l pe Aurel Mihai. Pentru acesta judecătorii au stabilit, în 2013, acordarea imobilului, dar funcționarii din primărie nu au pus în aplicare decizia. În 2017, Aurel Mihai s-a adresat din nou instanței și a obținut plata unor penalități de 73.200 lei plus cheltuieli judiciare de 2.220 lei. Acesta este doar un caz.    

 

Avioane de vânătoare britanice, trimise deasupra Mării Negre pentru interceptarea unui bombardier rus(Adevarul)
Avioane de vânătoare britanice au fost trimise deasupra Mării Negre pentru interceptarea unui bombardier rus, în apropierea spaţiului aerian NATO. Avioanele Typhoon au decolat de la baza Mihail Kogălniceanu. Avioanele Typhoon ale Forţelor aeriene britanice cantonate în România au decolat de la baza Aeriană Mihail Kogălniceanu după ce au interceptat o aeronavă de bombardament Suhoi Su-24 în apropierea spaţiului aerian NATO, deasupra Mării Negre, au anunţat, joi, Forţele Aeriene din Marea Britanie. Forţele Aeriene Regale ale Marii Britanii au anunţat într-o postare pe Facebook că avioane militare Typhoon au interceptat o aeronavă Suhoi Su-24  de bombardament şi atac la sol, în apropierea spaţiului aerian NATO, deasupra Mării Negre. Avioanele Typhoon au decolat de la baza Mihail Kogălniceanu. Misiunea Forţele Aeriene Regale ale Marii Britanii în România face parte din măsurile NATO introduse în 2014. La acea vreme, alianţa a început să implementeze aceste măsuri pentru a demonstra determinarea colectivă şi natura defensivă a NATO. Ministrul Apărării Nationale, Mihai Fifor, a confirmat pe 12 iulie că aviaţia militară rusă intră frecvent în spaţiul aerian al României, lucru anunţat în premieră cu ceva timp în urmă de  comandorul Chris Ball, şeful escadrei britanice de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu. La aceste acţiuni ostile ale ruşilor răspund acum piloţii britanici din 135 Expeditionary Air Wing.  Imediat cum este sesizarţă incursiunea ruşilor în spaţiul aerian al României piloţii britanici decolează spre “’ţintă” cu aeronavele Eurofighter Typhoon şi pun în practică procedurile NATO. Asta pentru că, după recentul accident aviatic,  MIG-urile 21 LanceR nu pot fi ridicate de la sol. Recent, comandorul Chris Ball a povestit cam cât au de furcă piloţii britanici aflaţi acum la Kogălniceanu cu încursiunile ruşilor în spaţiul nostru aerian. 

 

#roMânia DEPOPULAREA satelor româneşti: ”Aici trăiesc doar vilele, fără oameni. Ei au plecat şi nu se mai întorc”. DIASPORA şi marea dramă de acasă(Gandul)
Primul efect al exodului românilor a fost abandonarea satelor româneşti. Tinerii au migrat către oraşe sau, cei mai mulţi, direct spre străinătate. După ani munciţi peste hotare, au trimis bani acasă pentru a-şi ridica vile, ca un semn de răzbunare, parcă, pentru soarta care i-a trimis printre străini. Totuşi, nu au mai venit să şi trăiască în casele construite cu zeci de mii de euro. Campania Gândul #roMânia vă prezintă situaţia reală din două comune mari de pe harta ţării în care “locuiesc” doar vilele. Peste 2.000 de localnici din Feldru, cea mai mare comună din Bistriţa-Năsăud, au plecat în ultimii 20 de ani peste hotare, în căutarea unui trai mai bun. Nu şi-au uitat rădăcinile şi cei mai mulţi au avut acelaşi gând: muncesc peste hotare, trimit bani acasă, îşi construiesc case noi, moderne şi, după ce îşi pun ceva bănuţi deoparte, se întorc. Criza i-a ajuns şi acolo şi, din 5 - 10 ani cât şi-au propus iniţial să stea, s-au făcut deja 20... Anii au trecut, vilele au crescut, dar au rămas goale. Sute de case uriaşe din Feldru stau în aşteptarea celor plecaţi peste hotare. Pe ici, pe colo câte o bătrânică stă în faţa uriaşelor construcţii goale şi se uită cu tristeţe pe drum: “Nu vin copiii, maică, îs plecaţi în lume şi nu ştiu dacă se mai întorc până m-oi duce eu... ”Pe drum trec încet alţi doi bătrâni care trag după ei cu greu, un cărucior plin cu bostani. Două fetiţe merg şi ele spre parcul din centrul satului, dar nu scot o vorbă... E linişte în sat... Dacă nu ar trece maşinile zgomotoase care lucrează la drum ai avea impresia că localitatea a rămas blocată în timp. Oamenii pe care îi mai vezi în treacăt spun că doar vilele mai “trăiesc” în sat, semn al celor plecaţi. “Suntem cea mai mare comună din Bistriţa-Năsăud, cu o populaţie de peste 7.500 de locuitori, iar circa 2.000 de locuitori sunt plecaţi definitiv sau pe perioadă determinată, în sezonul lucrărilor agricole sau de construcţii, în alte ţări în special Spania, Irlanda, Italia, Germania, Austria. Din acest punct de vedere, este atât un lucru benefic, cât şi unul mai puţin de dorit, mai ales în ceea ce priveşte relaţia cu familiile rămase acasă, însă ei investesc în localitatea noastră, cumpără terenuri fac locuinţe moderne, dotate cu tot ce presupune astfel de locuinţă. Faptul că, în majoritatea localităţii, avem apă şi canal le asigură condiţii asemănătoare cu cele de la oraş,” povesteşte primarul comunei Feldru, Grigore Ţiolan.

Format: 

Topic: