27 Mar 2019 - 08:24

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Austria respinge criticile UE privind decizia Vienei de a diminua alocaţiile pentru copiii românilor(Jurnalul Naţional)
Austria a respins criticile Uniunii Europene referitoare la decizia sa de a reduce alocaţiile pentru copiii nerezidenţi ai lucrătorilor din această ţară, spunând că prin acest demers se recunoaşte că există costuri de trai mai mici în alte ţări, relatează marţi agenţia Reuters.
Slovacia şi alte ţări est-europene s-au plâns în legătură cu tăierile de alocaţii, apreciind că ele sunt discriminatorii faţă de cetăţenii lor care muncesc în Austria, dar îşi ţin familiile acasă.
UE i-a trimis Austriei ''o scrisoare de notificare oficială'' în legătură cu acest demers, care ar putea fi un prim pas către o acţiune legală împotriva Vienei. Bruxellesul consideră că este incorect pentru unele persoane din Austria să plătească aceleaşi taxe, dar să primească alocaţii mai mici. Coaliţia de la guvernare din Austria - formată din conservatori şi extrema dreaptă - a început indexarea plăţilor alocaţiilor pentru copii cu costurile în ianuarie, în cadrul unui pachet de măsuri mai largi de diminuare a taxelor şi de reducere a alocaţiilor pentru refugiaţi şi imigranţi. Guvernul austriac a indicat la rândul său că s-a adresat în scris Uniunii Europene pentru a-şi apăra oficial politica în acest domeniu. Ministrul austriac în problema familiei, Juliane Bogner-Strauss (conservatoare), a declarat la Radio ORF că alte state au costuri de trai diferite, ''astfel că noi avem situaţii diferite''. Austria se învecinează cu opt state, printre care Republica Cehă, Slovacia, Ungaria şi Slovenia, unde salariile sunt în mod semnificativ mai mici. Est-europenii reprezintă o mare parte din forţa lor de muncă în diverse sectoare austriece, inclusiv sănătate şi construcţii, dar deseori trăiesc şi muncesc departe de familiile lor şi de copii.

 

Discuţii intense în birouri: Reţeaua privată de sănătate Regina Maria este scoasă la vânzare de către proprietar, fondul de investiţii polonez Mid Europa. Banca de investiţii Rothschild şi firma de audit şi consultanţă EY trebuie să găsească un cumpărător într-o tranzacţie de 300-400 milioane de euro(Ziarul Financiar)
Reţeaua privată de sănătate Regina Maria este scoasă la vânzare de către fondul de investiţii polonez Mid Europa, proces care ar trebui să se încheie în acest an, conform unor surse de pe piaţa financiară. De acest proces de vânzare se ocupă banca de in­vestiţii Rothschild şi firma de audit şi consultanţă EY. Regina Maria este evaluată la 300-400 milioane de euro, în funcţie de multiplul pe care investitorii îl vor plăti. Regina Maria are venituri de 150 milioane de euro, cu un profit operaţional în jurul a 25 milioane de euro. La prima strigare, de Regina Maria s-au arătat interesaţi peste 10 investitori. Printre numele care se uită la a doua reţea privată de sănătate din România se numără Bupa (interesant este că în Polonia Bupa a cumpărat cea mai mare reţea privată de sănătate - Luxmed, chiar de la Mid Europa Partners), Monza şi mai multe fonduri de investiţii.
 

Amendă judiciară pentru o judecătoare din București. Este prima amendă din ultimii 30 de ani(Evenimentul Zilei)
Mădălina Afrăsinie, judecătoare la Tribunalul București, a primit o amendă judiciară în valoare de 700 lei de Curtea de Apel București, pe motiv că nu ar fi trimis un dosar la instanță, lucru cerut de mai mulți judecători. Completul format din judecătorii Vasile Bicu, Doina Vișan și Marius Cristian Ispas de la Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București a dispus o amendă în valoare de 700 lei a judecătoarei Mădălina Afrăsinie, președinte al Secției a VI-a civilă a Tribunalului București, pe motiv că nu a transmis la CAB un dosar judecat în fond la TMB. Completul judecătorilor ar fi amendat-o, de fapt, pentru că nu ar fi trimis un dosar când au solicitat aceștia, deși, din primele informații reiese că ar fi fost deja atașat unui alt dosar care se afla în curs de motivare. 

 

Ruşii simulează bombardarea bazei de la Deveselu(Adevarul)
După ce a dislocat în Crimeea bombardiere nucleare tip Tupolev 22, Moscova continuă jocurile de război în zona Mării Negre aducând peste 1.500 de militari care efectuează exerciţii. Practic, este vorba de nişte manevre în care este implicată şi o cantitate mare de tehnică militară, fiind mobilizate sute de avioane şi elicoptere militare, dar şi vehicule amfibii. Conform datelor deţinute până în prezent se pare că scenariul este unul ofensiv, militarii exersând un desant aerian şi naval într-o zonă  „inamică”.    „Unităţile se vor antrena pentru desfăşurarea rapidă de trupe în cel mai scurt timp posibil. Personal militar şi echipamente vor fi lansate din avioane", au precizat într-un comunicat resposabilii militari de la Moscova.    Mai mult, surse militare au declarat pentru „Adevărul” că aviaţia militară rusă a trecut la antrenamente dedicate pentru a avea un succes cât mai mare într-o eventuală misiune de atac asupra scutului antirachetă de la Deveselu. Concret, „cazarma care găzduieşte această unitate americană a fost reprodusă la scară 1/1 din materiale uşoare, iar piloţii se pot perfecţiona în condiţii cât mai apropiate de cele reale”, au explicat sursele citate.    Nu o dată responsabilii militari ruşi au arătat cu degetul spre Deveselu susţinând că scutul are potenţial ofensiv, lucru negat de mai multe ori de omologii români şi americani. 
 

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice anunţă că NATO consolidează prezenţa militară în zona Mării Negre din cauza AGRESIUNILOR Rusiei(Gandul)
Alianţa Nord-Atlantică a consolidat prezenţa militară în zona Mării Negre, inclusiv în România, ca reacţie la acţiunile „agresive" comise de Rusia, a afirmat, în cursul vizitei în Georgia, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.Jens Stoltenberg s-a deplasat la Tbilisi pentru Exerciţiul militar NATO-Georgia 2019.
„Marea Neagră are o importanţă foarte mare pentru NATO şi Georgia. Trebuie să înţelegem că avem de-a face cu o suplimentare semnificativă a forţelor ruse în regiunea Mării Negre, mai ales după anexarea ilegală a regiunii Crimeea. De asemenea, vedem acţiunile agresive ale Rusiei împotriva navelor ucrainene în apropierea Mării Azov, în zona Strâmtorii Kerci", a declarat Jens Stoltenberg la Tbilisi într-o conferinţă de presă organizată împreună cu premierul Georgiei, Mamuka Bakhtadze.
 

Format: