28 Ian 2017 - 10:50

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală:

Liviu Dragnea: Sunt convins că președintele nu va fi de acord să se avizeze bugetul. Ar fi o surpriză să fie de acord(Jurnalul Naţional)
Președintele PSD Liviu Dragnea a explicat, într-o intervenție telefonică în emisiunea Exces de Putere, realizată de Oana Zamfir și Adrian Ursu, vineri seară, la Antena 3, că se așteaptă ca președintele Iohannis să nu fie de acord cu avizarea proiectului de buget.
“Am spus-o mereu și am grijă să repet. Noi nu suntem în război cu nimeni. Guvernul s-a întrunit, a trimis proiectele, noi am fost la Parlament și am așteptat. Noi încasăm și așteptăm cu răbdare ca cineva să înțeleagă că această țară trebuie să funcționeze. Sunt sigur că președintele nu va fi de acord cu avizarea proiectului de buget. Surpriza ar fi să fie de acord. Dar aici este vorba despre procedură. Răspunderea este a Guvernului, ca să trimită la Parlament. Și Parlamentul decide cum va arăta bugetul României”, a explicat Liviu Dragnea.

 

Mădălina Racoviţan, Partener KPMG: Generaţia tânără nu mai apreciază deloc locul de muncă tradiţional, cu 8 ore la birou. Multe firme permit lucrul de acasă, în echipe virtuale. Rolurile angajaţilor se schimbă, vor flexibilitate, proiecte noi, diferite, aşa că şi tipurile de contract se schimbă(Ziarul Financiar)
Piaţa forţei de muncă se schimbă într-un ritm foarte rapid la nivel global,influenţată de mixul de generaţii, globalizare, schimbări legislative, tehnologice, iar pe indivizii trebuie să se adapteze pentru a fi angajaţi, a spus Mădălina Racoviţan, Partener, Servicii de Asistenţă Fiscală, Coordonator People Services, KPMG în România la conferinţa ”Intrăm într-o nouă eră a fiscalităţii?”. 
”Nu ne îngrijorează schimbarea, ci ritmul ei. Lucrurile se schimbă mai repede, în toate domeniile, decât acum 50 sau chiar 10 ani. Asta are efect şi asupra forţei de muncă şi cum va arăta ea în viitor. Indivizii trebuie să îşi schimbe un pic profilul pentru a fi amploaiabili şi în viitor, iar guvernele să adapteze politicile pentru a face faţă schimbărilor”.
Alte declaraţii ale Mădăline Racoviţan:
Este o forţă de muncă în schimbare, vom avea patru generaţii simultan la locul de muncă, fiecare cu nevoi, aşteptări  diferite şi organizaţiile trebuie să le ofere tuturor şanse.
2016 a fost un an foarte greu pe piaţa de recrutare şi asta nu va înceta, ci va deveni tot mai greu să găsim candidaţii potriviţi pentru joburile noastre. Acest lucru duce la creşterea salariilor.
 

 

Piața auto second-hand: Românii caută modele mai noi de 10 ani, cu prețul între 5.000 și 10.000 de euro(Evenimentul Zilei)
Cel mai mare site dedicat tranzacţiilor cu maşini din România a anunţat că, în 2016, tot mai mulţi români au preferat vehicule de ocazie fabricate după 2010. Conform Autovit.ro, din totalul anunţurilor de autoturisme publicate pe site în 2016, cele mai populare au fost mărcile Volkswagen, BMW, Mercedes-Benz, Audi şi Opel, cu peste 50% dintre anunţurile activate în 2016. Dacia se regăşeşte în top zece mărci scoase la vânzare completând topul celor mai populare 10 mărci alături de Renault, Peugeot, Ford şi Skoda.
Tot în 2016, pe site a crescut ponderea maşinilor fabricate după 2010, „demonstrând dorinţa românilor de a-şi achiziţiona modele mai recente. Totodată, anunţurile pentru maşini mai vechi de 10 ani au scăzut cu 6%”. În prezent, pe Autovit.ro 50% dintre maşinile prezente sunt mai noi de 6 ani, 15% sunt produse între 2015 şi 2016 si aproape 4% sunt noi.
Conform oficialilor site-ului deţinut de Naspers, „odată cu scăderea ponderii maşinilor mai vechi de 10 ani s-a micşorat, cum era şi firesc, numărul maşinilor cu preţuri mai mici de 5.000 de euro. În schimb, s-a constatat o creştere cu 3% a ponderii celor de peste 20.000 de euro. Cele mai populare rămân totuşi maşinile din categoria de preţ 5.000-10.000 euro care reprezintă aproape o treime din totalul anunţurilor de pe platforma online”.Nu au lipsit nici în 2016 modelele de peste 200.000 euro oferite spre vânzare, cum au fost Bentley Bentayga, Ferrari 488 Spider sau Lamborghini Huracan.Piaţa maşinilor noi a înregistrat al treilea an consecutiv de creştere şi a încheiat 2016 cu cea mai ridicată valoare de după 2010. Dacă în 2013, spre exemplu, s-au vândut 58.000 de maşini noi, în 2016 acest număr a ajuns la aproape 95.000 de autoturisme, cu 60% mai mare, conform DRPCIV. Septembrie a fost cea mai bună lună pentru acest segment, cu peste 12.000 de autoturisme noi înmatriculate, iar februarie luna cea mai slabă, cu numai 5.000 de exemplare înmatriculate. Un impact important l-a avut Programul Rabla care, deşi a început abia în iunie şi s-a încheiat în 20 decembrie 2016, a avut succes şi a primit mai multe suplimentări în acest interval impulsionând astfel piaţa.Piaţa maşinilor second-hand din import a avut un an record în care a avansat cu 18% şi s-a apropiat de pragul de 300.000 de unităţi, nivel de peste trei ori mai mare faţă de 2011. Cea mai bună lună a fost august, cu peste 31.000 de autoturisme rulate înmatriculate, iar cea mai slabă a fost ianuarie, cu sub 17.000.

 

SERIAL Boieri mari, Episodul 3: Constantin Brâncoveanu, singurul sfânt între boieri(Adevarul)
Un domnitor cât  civilizaţie întreagă, un „prinţ de aur“, singurul voievod cu stil şi un creştin care a refuzat să se lepede de credinţă chiar şi sub ameninţările paloşului. „Weekend Adevărul“ continuă seria „Boieri mari“ cu povestea lui Constantin Brâncoveanu şi a moştenirii lui, din perspectiva a doi dintre descendenţii în viaţă: Constantin şi Mihai Brancovan. Anul 1688. Moare domnitorul Şerban Cantacuzino. Marii boieri se adună să aleagă un alt domn al Ţării Româneşti. După lungi discuţii aprinse, hotărăsc că fiul lui Şerban-vodă, beizadeaua Gheorghe (Iordache), e încă prea mic pentru a se urca pe tron, aşa că îşi îndreaptă atenţia către nepotul acestuia după soră: Constantin Brâncoveanu. Tânărul de 34 de ani pare să aibă toate calificările să conducă o ţară: înrudit cu familia, om muncitor şi cinstit, care urcase din dregătorie în dregătorie până la înalta funcţie de logofăt – sfetnicul cel mai de seamă din Divanul domnesc. Boierimea era şi sătulă de prigoana Cantacuzinilor şi se temea ca Poarta să nu le impună un domn străin, aşa că n-a fost cale de întoarcere: Brâncoveanu e ales „şef de stat“, votat în unanimitate. Dar Brâncoveanu – nici să n-audă! „Dar ce-mi trebuie mie domnie de vreme ce eu ca un domn sunt la casa mea?“, se împotriveşte delegaţiei care venise să-i propună scaunul ţării. Membrii Divanului insistă: „Ne rugăm, nu lăsa ţara să intre alţi oameni răi sau nebuni să o strice, ci primeşte domnia“. Brâcoveanu acceptă mai degrabă silit. Împins de la spate, luat de mâini, boierii l-au îmbrăcăt în caftanul domnesc pentru slujba de la biserică, i-au citit molitvele de domnie, aşa cum era datina încoronării voievozilor ţării, apoi i-au urat mulţi, mulţi ani noului domn.Pare că au avut gurile aurite. Aveau să urmeze 25 de ani de domnie sub Constantin Brâncoveanu. E ultimul domnitor din ţările noastre care a reuşit să rămână în scaun atâta timp. O domnie lungă şi grea, plină de frământări, de mari reuşite, care se sfârşeşte tragic. Voievodul, cei patru fii ai săi şi sfetnicul Ianache Văcărescu sunt omorâţi de turci în 1714. Înrudit cu Basarabii şi Catacuzinii Constantin Brâncoveanu a fost descendentul unei familii boiereşti care nu a avut o vechime foarte mare în Ţara Românescă. Tatăl său, Papa, cobora din stirpea boierilor Brâncoveni, care se înrudeau cu neamul Basarabilor. Mama lui – Stanca – era de viţă împărătească, fiica postelnicului Constantin Cantacuzino. O ramură mai sus în arborele genealogic, Preda Brâncoveanu, bunicul lui Constantin, fusese unul dintre cei mai influenţi boieri din divanul ţării pe vremea lui Matei Basarab şi ocupase înalta dregătorie de mare logofăt pe vremea lui Constantin Şerban, potrivit însemnărilor lui Ştefan Ionescu şi Panait I. Panait în cartea „Constantin Vodă Brâncoveanu: Viaţa. Domnia. Epoca“. Preda era cel mai bogat boier din Oltenia şi deţinea o moşie în satul Brâncoveni, aşezat lângă Olt. Aici s-a născut, la 15 august 1654, Constantin Brâncoveanu.

 

Donald Trump închide graniţele SUA pentru cetăţenii din 7 state musulmane, inclusiv refugiaţii sirieni: „Nu îi vrem aici”(Gandul)
Preşedintele SUA Donald Trump a semnat vineri o interdicţie de 4 luni pentru refugiaţii din Siria şi pentru cetăţenii din alte 6 state majoritar musulmane de a mai intra în SUA. Măsura, care a stârnit controverse aprinse, ar fi menită să protejeze americanii de atacurile teroriste. „Nu îi vrem aici”, a spus Trump. Cetăţenii din Siria, Iran, Irak, Libia, Somalia, Sudan şi Yemen nu mai pot intra în SUA, după ordinul semnat de Trump. Printre măsurile semnate de Trump, sunt incluse şi revizuiri sau verificări ale procesului de acordare a vizelor pentru cetăţenii din toată lumea.
Donald Trump a semnat vineri, la Pentagon, după ceremonia de învestire a noului secretar al Apărării, generalul James Mattis, un ordin executiv prin care a suspendat accesul pentru 4 luni refugiaţilor din Siria în SUA, interzicând de asemenea intrarea în ţară a cetăţenilor sirieni şi ai altor 6 state majoritar musulmane - Irak, Iran, Libia, Somalia, Sudan şi Yemen, pentru 3 luni.„Stabilesc noi măsuri de verificare pentru a-i ţine pe teroriştii radicali islamişti în afara Statelor Unite ale Americii. Nu îi vreau aici. Vrem să îi primim în ţara noastră pe cei care vor sprijini ţara noastră şi vor iubi adânc poporul nostru”, şi-a justificat Trump măsura, conform Reuters.Textul ordinului semnat de Trump stabileşte, conform BBC: suspendarea programului de admisie în SUA al refugiaţilor, pentru 4 luni; interzicerea refugiaţilor din Siria până când au loc „schimbări semnificative”; suspendarea pentru 90 de zile a accesului în SUA pentru cetăţenii din Irak, Siria şi „zone cu probleme”, acestea fiind Iran, Libia, Somalia, Sudan şi Yemen; prioritizarea aplicaţiilor pentru statutul de refugiat pe baza persecutării religioase, doar dacă persoana care aplică face parte dintr-o minoritate religioasă în ţara de origine; plafonarea la limita de 50.000 de refugiaţi primiţi în SUA în 2017, adică mai puţin de jumătate decât stabilise Barack Obama.Excepţia privind persecuţia minorităţilor religioase ar fi menită să îi ajute pe creştinii din Siria, a explicat Trump.Alte măsuri incluse în ordin privesc o evaluare pe larg a informaţiilor cerute de la cetăţenii tuturor celorlalte state pentru acordarea de vize, revizuirea schemelor de vize între naţiuni, pentru asigurarea faptului că sunt „cu adevărat reciproce” faţă de cetăţenii SUA, dar şi suspendarea imediată a Programului Visa Interview Waiver (care vizează reînnoirea unor categorii de vize pentru străinii care au deja viză de SUA).

Format: 

Topic: