Share
29 Mar 2019 - 08:24

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Iohannis convoacă referendumul pe justiție. Magistrații spun că justiția nu se votează(Jurnalul Naţional)
Klaus Iohannis decide să se arunce în capcana întinsă de agitatorii USR-PLUS şi #rezist şi anunţă că va organiza, cu siguranţă, un referendum pe justiţie, în data de 26 mai, odată cu scrutinul pentru alegerile europarlamentare. Deşi, potrivit legii, preşedintele trebuia , mai întâi, să consulte Parlamentul în legătură cu această chestiune şi în ciuda faptului că există o recomandare a Comisiei de la Veneţia care nu consideră oportună, din punct de vedere democratic, organizarea unui referendum popular în acelaşi timp cu alegerile, de orice fel ar fi acestea. Mai mult, Iohannis ignoră semnalele trase de unele dintre cele mai importane organizaţii profesionale ale judecătorilor din România, care au arătat, în cadrul întâlnirii de acum două zile pe care au avut-o cu preşedintele, că nu se poate organiza o consultare populară pe chestiuni de justiţie şi că independenţa magistratului nu stă într-un răspuns sau altul pe care l-ar putea da, la o asemenea convocare la vot, populaţia. În ciuda faptului că una dintre cele mai importante asociaţii ale judecătorilor din România – Uniunea Naţională a Judecătorilor (UNJR) i-a atras atenţia, miercuri seară, lui Klaus Iohannis că nu se poate organiza un referendum popular pe chestiuni de justiţie, preşedintele României a ieşit, ieri după-amiază, să anunţe că a luat decizia de a convoca această consultare populară odată cu scrutinul pentru alegerile europarlamentare, din data de 26 mai. Magistraţii susţin, însă, că nu au fost consultaţi în legătură cu această chestiune, când au fost invitaţi la Palatul Cotroceni, singurii care au fost consultaţi au fost reprezentanţii anumitor ONG-uri soroşiste, autointitulate „societatea civilă”. “Este cert. Voi convoca un referendum pentru data de 26 mai, fiindcă aşa nu se mai poate. PSD continuă asaltul la adresa justiţiei, declanşat încă de când a preluat guvernarea. De data aceasta, pesediştii vor să dea OUG prin care să modifice codurile penale. Golăneala PSD a depăşit orice limită. Nu e nici în spiritul Constituţiei, nu serveşte nici echilibrului democratic în stat ca Guvernl să apeleze la OUG”, a sunat, sec, anunţul lui Klaus Iohannis, fără a spune nici care este chestiunea pe care o va supune consultării populare, nici întrebarea concretă care va apărea pe buletinul de vot.
 

Opinie Sorin Pâslaru, ZF: Dobânda medie a tranzacţiilor interbancare în loc de Robor nu înseamnă decât înlocuirea unui reper artificial cu alt reper artificial în costul creditului pentru populaţie şi companii. Reperul corect este dobânda la depozitele bancare (Ziarul Financiar)
Costul creditului pentru persoane fizice şi companii nu ar trebui legat de dobânda la care se împrumută băncile între ele pentru că este nerelevantă faţă de relaţia bănci- client, aşa cum se propune în pachetul de modificare a Ordonanţei 114. Pentru a reflecta într-adevăr relaţia bancă - debitori persoane fizice sau juridice, costul creditului ar trebui legat de o medie a dobânzilor oferite de bănci la depozite pentru persoane fizice sau juridice. În acest moment, costul creditului este legat de Robor, care reprezintă o medie a cotaţiilor dobânzilor OFERITE de bănci unele altora la depozitele pe o zi, două zile, o săptămână, 3 luni, 6 luni şi 12 luni. Ministerul Finanţelor propune ca Robor să fie înlocuit cu dobânda medie de tranzacţionare, ponderată cu sumele împrumutate. Însă această dobândă medie a tranzacţiilor va fluctua foarte mult în situaţia în care o bancă sau alta va avea „foame de lichidităţi” conjuncturală. În aceste condiţii, de ce persoanele fizice sau companiile să depindă de eventuala volatilitate a dobânzilor de pe piaţa bancară? Corect ar fi ca dobânzile la credite să crească sau să scadă în funcţie de contextul general al pieţei determinat de evoluţiile macroeconomice.

 

Klaus Iohannis acuzat de Lia Savonea că subminează autoritatea CSM. Detaliul care răstoarnă totul în favoarea lui Klaus Iohannis (Evenimentul Zilei)
Klaus Iohannis a fost atacat de președinta CSM, judecătoarea Lia Savonea printr-un comunicat postat pe siteul instituției, dar care, pentru prima dată, este prezentat ca fiind o poziție personală. Numai că un detaliu răstoarnă totul în favoarea Președintelui. Klaus Iohannis a organizat o debatere la Cotroceni pe tema referendumului pe care vrea să-l organizeze în același timp cu alegerile europarlamentare. Președinta CSM Lia Savonea a fost preƶentă la aceea întâlnire, după care a dat un comunicat intitulat: Apel public al Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii pentru respectarea independenței justiției Iată o parte din poziția exprimată față de întâlnirea cu Klaus Iohannis: "Dezbaterea propusă pentru ziua de ieri nu rezolvă problemele justiţiei care sunt complexe, recurente și constante în timp, iar cadrul în care întâlnirea a avut loc nu era cel menit să realizeze acest deziderat, ci dimpotrivă, față de momentul ales, respectiv în campanie electorală, există riscul ca justiția să fie folosită în scop politic. Resping categoric asocierea imaginii justiției cu activitatea politică, precum și orice încercare de a fi utilizate nevoile justiției în scop politic.", afirmă Lia Savonea în comunicat. ”Resping categoric asocierea imaginii justiției cu activitatea politică, precum și orice încercare de a fi utilizate nevoile justiției în scop politic. Procedând în această modalitate sunt subminate autoritatea și rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii, organism ce reprezintă cadrul legitim de dezbatere a problemelor și nevoilor justiției de către reprezentanții magistraților, cu participarea asociațiilor profesionale ale magistraților ori a magistraților în mod individual”, mai susține Savonea.    

 

Statul a îndatorat fiecare român cu 3.600 de euro(Adevarul)
Dacă România ar dori să plătească în acest moment toată datoria publică acumulată, fiecare român ar trebui să scoată din buzunar circa 3.600 de euro, adică 17.000 de lei. Suma este mai mult decât dublă faţă de cea de acum opt ani, iar ritmul de creştere din ultimul an a fost dublu faţă de cel anterior. Datoria publică a României a crescut considerabil an de an. Guvernul se laudă că ţara noastră are una din cele mai mici datorii la nivelul Uniunii Europene, raportat la produsul intern brut. Cu toate acestea, datele publicate de ministerul Finanţelor arată că datoria statului, care va trebui plătită de fiecare român, creşte în mod continuu şi destul de puternic. La sfârşitul anului 2018, Finanţele estimau că datoria publică a României se ridică la 330,14 miliarde lei, reprezentând 35,1% din PIB. Numai anul trecut datoria publică a crescut cu circa 29 miliarde de lei, în ultimii doi ani s-a adâncit cu 44,6 miliarde lei, iar faţă de anul 2010 este mai mult decât dublă. Astfel, fiecare român este îndatorat de către stat cu aproape 17.000 de lei, respectiv 3.600 de euro. Spre comparaţie, în anul 2010 datoria în contul unui român era de numai 7.758 lei, dar trebuie să ţinem cont că şi populaţia ţării era mai numeroasă atunci. De asemenea, anul trecut ritmul de creştere al datoriei publice faţă de anul anterior a fost mai accelerat. Dacă în 2017 faţă de 2016, datoria per cetăţean s-a majorat cu 884 lei, în 2018 faţă de 2017 creşterea a fost dublă, de 1.574 lei.Autorităţile se laudă cu procentul datoriei în PIB Unul din laitmotivele discursului public al guvernanţilor este că România nu are de ce să se îngrijoreze cu privire la nivelul datoriei publice, deoarece procentul ei în produsul intern brut este mic comparativ cu al altor state. Autorităţile spun, aşadar, doar o parte a poveştii, omiţând faptul că datoria creşte continuu, chiar dacă procentul în PIB se modifică. Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, care citează datele publicate de Eurostat, România a înregistrat în anul 2017 unul dintre cele mai reduse grade de îndatorare (pondere a datoriei publice guvernamentale în PIB) din Europa, înregistrând un nivel al acestui indicator de 35% din PIB, faţă de 81,6% media UE. În cadrul Uniunii Europene, cele mai ridicate niveluri ale ponderii datoriei publice guvernamentale în PIB le înregistrează Grecia (178,6%), Italia (131,8%), Portugalia (125,7%), Belgia (103,1%), Spania (98,3%), Franţa (97%) şi Marea Britanie (87,7%). Un nivel mai scăzut al datoriei publice guvernamentale, comparativ cu cel al ţării noastre, îl înregistrează doar Cehia (34,6%), Bulgaria (25,4%), Luxemburg (23%) şi Estonia (9%). „Prin comparaţie, se constată că în perioada 2000-2017 datoria publică guvernamentală a României a urmat un traseu similar de creştere/descreştere anuală cu media Uniunii Europene, iar aspectul pozitiv constă în faptul că atât nivelul, cât şi ritmul de creştere a acestui indicator au fost mult inferioare mediei europene. Datoria publică guvernamentală a României a crescut în perioada 2000-2017 de la 22,4% din PIB (în anul 2000) la 35% din PIB (în anul 2017), în timp ce media UE a ajuns de la 60,1% în anul 2000 la 81,6% în anul 2017”, arată Curtea de Conturi.
 

Două trenuri s-au CIOCNIT. Zeci de răniţi în urma unui accident feroviar produs în nordul Italiei(Gandul)
Zeci de persoane au fost rănite după ce două trenuri s-au lovit frontal, joi seară, în nordul Italiei, afirmă surse din cadrul serviciilor de intervenţie citate de presa italiană.Accidentul a avut loc la ora 18.39 (19.39, ora României) în apropierea gării Inverigo (Como), relatează agenţia de presă Adnkronos şi cotidianul Corriere della Sera. Un tren care circula pe ruta Milano Cadorna - Asso a intrat pe un segment feroviar cu o singură linie deşi semaforul era roşu. Mecanicul locomotivei a oprit trenul după doar câţiva metri, dar nu a putut evita impactul la viteză redusă cu un tren care circula în sens opus pe ruta Erba - Milano. Aproximativ 55 de pasageri au fost răniţi, şapte fiind spitalizaţi, au anunţat autorităţile italiene.
 

Format: