Publicat: 3 Aprilie, 2013 - 07:19

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Muzeul Holocaustului din Washington, pentru Jurnalul Național: „Am descoperit 182 de ghetouri și lagăre de exterminare în România”(JN)
Informație-bombă publicată de ziarele britanice The Telegraph și The Independent, cu o lună în urmă: Holocaustul a fost mult mai mare decât se crede, în decursul celui de-al Doilea Război Mondial fiind exterminați „între 15 și 20 de milioane” de evrei, în Europa – o cifră de trei ori mai mare decât cea din majoritatea manualelor de istorie. Conform unui studiu al cercetătorilor de la Muzul Holocaustului din Washington, au existat peste 42 de mii de ghetouri și lagăre de exterminare și de muncă forțată în Europa – dublul estimărilor de până acum. Jurnaliștii britanici l-au citat pe profesorul doctor Geoffrey Megargee, conducătorul studiului, conform căruia au fost puse cap la cap cifre obținute din documente cunoscute, dar și multe neanalizate până în prezent. „Am obținut cifre șocante chiar și în cazul lagărelor de exterminare care au fost bine cercetate în trecut. Și multe nu au fost bine cercetate”, spunea omul de știință. România era nominalizată, alături de Franța, între țările în care s-ar fi descoperit lagăre de exterminare sau locații utilizate frecvent de naziști pentru asasinate în masă.

Pornind de la această ultimă informație, ne-am adresat, pentru detalii, atât Institutului Elie Wiesel din București, cât și Muzeului Holocaustului. Reprezentanții Elie Wiesel ne-au răspuns imediat, arătând că nu au avut nicio contribuție la studiul colegilor din Washington.

Iar în seara aceasta am primit și un răspuns de la Muzeul Holocaustului, redactat chiar de conducătorul studiului, Geoffrey Megargee.

Surprinzător, acesta neagă principala informație difuzată de prestigioasele ziare britanice, care, până în prezent, nu au dezmințit-o: Holocaustul nu a fost de trei ori mai mare, în sensul că numărul celor decedați nu a fost între 15 și 20 de milioane. Cifra respectivă se referă la numărul evreilor care au trecut prin lagărele de exterminare naziste sau au fost încartiruiți în ghetouri. Pe de altă parte, numărul lagărelor și ghetourilor din România se cifrează la 182 (!), ceea ce reprezintă doar 0,43% din totalul celor de pe cuprinsul Europei. Chiar și așa, cifra este uimitoare, foarte interesantă, necunoscută istoricilor români și opiniei publice din țara noastră. Domnul Megargee se scuză că nu poate oferi detalii în acest moment, dar, cu certitudine, ele vor stârni un viu interes, atunci când vor deveni publice.

Reproducem, în continuare, mesajul integral al lui Geoffrey Megargee:

„Vă rog să-mi permiteți să corectez un punct pe care unele din articolele din presă l-au preluat greșit. Cifra de 15-20 de milioane reprezintă estimarea noastră a numărului celor care au trecut prin lagărele de exterminare, nu al celor care au murit în acestea.

 

O săptămână de foc pentru găsirea unui cumpărător la Bank of Cyprus. Banca Transilvania, prima ofertă(ZF)
Conform unor surse din piaţă, banca din Cluj ar fi depus o ofertă neangajantă pentru preluarea operaţiunilor sucursalei cipriote.
Banca Transilvania şi-a manifestat interesul pentru preluarea operaţiunilor din România ale Bank of Cyprus, depunând o ofertă (neangajantă) în procesul iniţiat peste noapte de autorităţile din Cipru pentru găsirea unui cumpărător, conform unor surse de pe piaţa bancară. Relaţia dintre Bank of Cyprus şi Banca Transilvania este foarte strânsă având în vedere că banca cipriotă deţine de trei ani 9,8% din acţiunile băncii din Cluj. De asemenea, banca din Cluj are o sucursală în Cipru.

  Într-o cursă contra cronometru, autorităţile bancare din România şi din Cipru încearcă să gă­seas­că o soluţie pentru preluarea Bank of Cyprus din România, care luni la prima oră a anunţat că îşi suspendă operaţiunile de la Bu­cureşti timp de o săp­tămână.

  După izbucnirea crizei bancare din Cipru acum două săptămâni, care va duce la închiderea ce­lei de-a doua mari bănci din insulă, Laiki (Popular Bank of Cyprus), plus taxarea depozitelor care depăşesc 100.000 de euro într-o formă extrem de complicată, BNR, banca centrală a Ciprului, Bank of Cyprus şi Autoritatea Bancară Europeană au discutat încontinuu ce se întâmplă cu operaţiunile de la Bucureşti ale celor două bănci cipriote – Bank of Cyprus şi Marfin (Laiki) pentru a se stopa din faşă orice extindere a crizei.

  Suspendarea operaţiunilor de la Bucureşti ale Bank of Cyprus intervenită luni a fost ca o măsură de protecţie a deponen­ţilor români cu peste 100.000 de euro ca să nu intre sub incidenţa decizi­ilor din Cipru de taxare cu până la 60%. Prin găsirea unui cumpărător aceste depozite ar fi protejate în integralitatea lor.

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supra­veghere din BNR, a declarat marţi după-amiază că există depusă o ofertă neangajantă pentru Bank of Cyprus România, iar discuţiile se poartă cu banca-mamă din Cipru şi cu autoritatea de supraveghere. El nu a dorit să precizeze numele băncii care a depus oferta.


 Teodor Meleşcanu: „E o intensificare a acţiunilor inamicilor externi ai României“(Adevarul)

Teodor Meleşecanu directorul SIE, susţine că se poate constata o intensificare a acţiunilor  inamicilor externi ai României, statali şi nestatali, care nu manifestă bunăvoinţă faţă de noul statut al ţării noastre de membru NATO şi UE. Acestea sunt vizibile şi se întâmplă lucruri care nu pot fi explicate altfel, argumentează şeful SIE.
Teodor Meleşcanu nu crede în iminenţa unei conflagraţii mondiale, ci doar în izbucnirea unor tensiuni locale. De asemenea el spune că problemele globale, alimentaţia, energia, problemele sociale şi cele militare nu reprezintă riscuri pentru România, ci oportunităţi.
 
„Adevărul“: Vedem în jurul nostru tot felul de crize. Avem o criză economică în desfăşurare în UE. Avem crize politice în Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova. Sunt acestea riscuri pentru securitatea naţională a României?
Teodor Meleşcanu: Fenomene, cum sunt denumite de unii specialişti „lebăda neagră“, cum a fost Primăvara Arabă, creează şi pentru România riscuri şi ameninţări, pentru că depindem foarte mult de ceea ce se întâmplă în afara frontierelor noastre. De multe ori, ceea ce se întâmplă în afara graniţelor are un efect direct şi asupra noastră, fie prin spirit de imitare, fie prin reţelele de socializare. Toate aceste lucruri sunt reale, şi cea mai mare ambiţie a noastră este să le semnalăm cu cât mai mult timp înainte posibil şi să găsim modalităţi prin care România s-ar putea pune la adăpost. Lucrurile se întâmplă extrem de repede, timpul se comprimă.

 

Oprescu şi Videanu “au lărgit” gaura financiară a RADET. Conturile rămân blocate(Puterea)
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, se plânge că nu a putut plăti datoria RADET către ELCEN, dar nu spune că se numără printre cei care se fac vinovaţi de acumularea acestei sume restante. Datele financiare ale RADET demonstrează că, în perioada 2009 – 2010, primăria lui Oprescu a plătit mai puţin de jumătate din suma necesară pentru acoperirea subvenţiei la căldură. Şi predecesorul său, Adriean Videanu, a dat “cu ţârâita”banii de subvenţie.

Cu toate că Executivul a aprobat memorandumul de fuziune a RADET cu Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), ceea ce ar fi obligat producătorul de energie termică să renunţe la datoria istorică, conturile Regiei rămân blocate. Astfel, în acest moment, în cadrul RADET Bucureşti stă să izbucnească un nou scandal, Regia aflându-se în imposibilitatea de a plăti salariile celor aproximativ 3.600 de angajaţi.
 
Sindicaliştii din RADET confirmă că Regia are conturile blocate. “În acest moment conturile sunt în continuare blocate, cu toate că a fost semnat memorandumul. ELCEN nu are inters să renunţe la datorie. Nimeni nu spune că Primăria Capitalei şi Guvernul României se fac vinovaţi pentru datoria acumulată de RADET”, ne-a declarat liderul sindicatului din RADET, Ioana Stoica.
 
Din datele financiare ale RADET se demonstrează că Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a avut o mare parte de vină pentru acumularea datoriilor RADET către ELCEN. În mandatul său de primar general al Capitalei, Adriean Videanu a plătit “cu ţârâita”banii de suvenţie la energie termică. În 2006, RADET nu a primit banii de subvenţie de la Primăria Capitalei.

 

 

Victor Ponta afirmă că „se va trece şi peste asta“.... Compromisuri sau compromitere?(Azi)
Premierul Victor Ponta s-a declarat public dispus să facă, în continuare, compromisuri în relaţia cu Traian Băsescu, atâta timp cât le consideră „bune pentru România“. El a afirmat, luni seară, într-o intervenţie TV, că şi Băsescu a făcut un compromis (?) când l-a numit pe Daniel Morar judecător la CCR, pentru că a înţeles că acesta nu e agreat de primul ministru.

„Numirea unor şefi cât mai rapid în funcţia de procurori cred că este un lucru bun, de care România are nevoie“, a spus Ponta, menţionând că, în opinia lui, „cedează şi domnul Băsescu, să ştiţi! Că nu cred că e foarte fericit că nu e domnul Morar procuror general. Asta e! A făcut şi domnul Băsescu un compromis“, a afirmat Ponta.

Întrebat dacă acest compromis viza tandemul Morar în altă parte decât procuror general, iar Kovesi la DNA, primul ministru a răspuns că el, în mod sigur, nu l-ar fi propus pe Morar ca procuror general.

„Îi reproşez acţiunea din vară, împotriva celor care au votat la referendum şi, da, cred că gestul preşedintelui de a-l numi la Curtea Constituţională a fost o înţelegere a faptului că nu l-aş numi, niciodată, şi a faptului că, altfel, rămâneam blocaţi, practic, cu numirile“, a explicat Victor Ponta.

El a mai susţinut că divergenţele actuale dintre el şi Crin Antonescu, în privinţa numirii procurorilor şefi, se aseamănă cu acelea referitoare la semnarea pactului de coabitare cu Traian Băsescu, dar şi-a manifestat convingerea că se va putea trece peste acestea.

„Pot face propunerile miercuri, nu exclud niciun nume, dar nici nu confirm. Voi face nominalizarile doar dacă o să am certitudinea că sunt acceptate de CSM şi de preşedinte“, a spus premierul, vorbind despre nominalizarea celor doi procurori şefi.