30 Noi 2016 - 08:27

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Dodon: Îi amintesc domnului Iohannis că i-am transmis în primăvară o scrisoare, la care încă nu a răspuns(Jurnalul Național)
Preşedintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, a afirmat într-o postare pe Facebook că i-a trimis încă din primăvară o scrisoare deschisă Preşedintelui României Klaus Iohannis, la care şeful statului român nu a răspuns încă, transmite Deschide.md.Reacţia lui Dodon vine după ce şeful statului român a afirmat la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de marţi că "acum, chiar dacă domnul Dodon nu este încă preşedintele Moldovei, va înţelege şi domnia sa, încet-încet, cum se procedează între preşedinţi'."Domnul preşedinte Iohannis m-a vizat în una din intervenţiile sale recente, referindu-se la cum e corect să se procedeze între preşedinţi. E bine că dumnealui deja nu doar ia act de alegerea mea, ci abordează situaţia mai personal şi mai concret. Cu acest prilej, îi amintesc domnului preşedinte român Iohannis că i-am transmis încă în primăvară o scrisoare deschisă, la care Dumnealui încă nu a răspuns. Îl asigur că în calitatea mea de preşedinte ales al Republicii Moldova am aceleaşi preocupări ca şi acum jumătate de an cu privire la subiectele din acea scrisoare. Deci, îi readresez domnului Iohannis acel mesaj. Îl puteţi vedea ataşat. Sper că în relaţia dintre preşedinţi e de bonton să se răspundă la scrisorile deschise," a spus Dodon.
În scrisoarea deschisă, Dodon i-a cerut lui Iohannis să nu-i susţină pe unioniştii care promovează Unirea Republicii Moldova cu România şi, chiar dacă cele două state au o relaţie foarte bună, fiecare trebuie să rămână în hotarele sale.

 

Fără soluţii pentru a opri exodul medicilor. Peste 2.000 de medici cer anual avize pentru a pleca din ţară. „Noi investim în pregătirea doctorilor pentru a-i trimite în ţări mai bogate“(Ziarul financiar)
Peste 10.000 de medici români lucrează în Germania, Franţa şi Marea Britanie, cele mai importante trei destinaţii spre care se orientează specialiştii români. 
Peste 14.500 de medici români au solicitat de la Colegiul  Me­di­cilor din România (CMR) actele necesare pentru a putea profesa în afara ţării în ultimii şase ani, cel mai mare „exod“ fiind în­re­gistrat în 2011, când aproa­pe 3.000 de doctori au fost interesaţi să plece din ţară.
„Numărul documentelor solicitate in­clude atât certificatele de bună practică me­dicală (certificate de good-standing), cât şi adeverinţele pentru nonmembri. În primele nouă luni ale anului 2016 au fost eliberate 1.434 de documente necesare practicării medicinei în străinătate“, au precizat reprezentanţii Colegiului Me­dicilor.
Lipsa echipamentelor medicale perfor­mante, dar şi subfinanţarea sectorului medical se reflectă în numărul de medici care aleg an de an să plece din România pentru a pune în practică ce au învăţat în ţară în cadrul unor clinici din străinătate.
CMR deţine doar datele solicitărilor înregistrate, reprezentanţii instituţiei arătând că medicii pot renunţa la plecarea din ţară chiar dacă au cerut actele necesare. Cele mai multe solicitări primite în perioada 2010 – 2015 au venit de la cadre specializate în medicină generală, medicină de familie şi chirurgie generală, potrivit datelor Colegiului Medicilor.

 

Hărmălaie Sanitas sub ochii lui Vlad Voiculescu(Evenimentul Zilei)
Ieri dimineață, pe un frig pătrunzător, un pâlc de vreo 100 de persoane a reluat acțiunea „marțea Sanitas”, oamenii strigând din toți rărunchii în fața Ministerului Sănătății.
Reprezentanți din mai multe colțuri ale țării, printre care Brăila, Buzău, Covasna, Dâmbovița, Ialomița și Mehedinți, dotați cu banere, fluiere și vuvuzele, se agitau de mama focului în spatele unor gărdulețe de protecție.
Vrem contract colectiv de muncă!
„Suntem aici să ne îndeplinim obiectivul, să avem un contract colectiv de muncă. Avem un răspuns de la minister, suntem chemați luni, la niște discuții. Bănuim că are legătură cu contractul colectiv de muncă, care expiră la 31 decembrie. Nu putem negocia propriu-zis, din cauza articolului 138, conform căruia ar trebui să avem un buget aprobat. Deși revendicările noastre nu au legătură cu el. Nu cerem sporuri, salarii, este vorba despre concediul de odihnă, echipamentul de protecție”, ne-a explicat Iulian Bărăscu, președintele Sanitas. „Știm că ministrul nu este aici, dar am înțeles că este la Hilton, poate ne aude de acolo!”, ne transmite o sindicalistă.
Voiculescu apare pe jos, dinspre hotel și este întâmpinat cu „vă mulțumim domnule ministru că strigătele noastre nu au fost în van. Ne spuneți câteva cuvinte?”. Voiculescu, în schimb, i-a invitat pe câțiva reprezentanți Sanitas la o discuție, la cabinet. Unde s-a vorbit în avanpremiera întâlnirii de luni. „Avem promisiuni, s-a făcut un pas înainte”, a precizat Bărăscu la ieșirea din minister.

 

Minunea din nordul Moldovei: comuna cu un singur asistat social. „Da' cât poţi să stai cu mâna întinsă!?“(Adevarul)
Localitatea Leorda, aflată într-unul dintre cele mai sărace judeţe din România, are un singur locuitor în putere care trăieşte din ajutorul bănesc oferit de stat. Restul oamenilor din comună se întrec în hărnicie, fac naveta şi muncesc în localităţile din împrejurimi.Botoşaniul apare constant în statistici în topul celor mai sărace judeţe din România. Oamenii din mediul rural trăiesc preponderent din agricultura de subzistenţă. Mulţi dintre ţărani încasează diferite forme de ajutor social. Peste 5.000 de oameni, la nivelul judeţului, primesc ajutoare de la stat în baza Legii 416, a venitului minim garantat, adresată celor fără resurse financiare sau locuri de muncă.    În mod paradoxal, pe teritoriul Botoşaniului există o comună care se poate lăuda că are doar un singur asistat social. Este vorba de localitatea Leorda, situată la 15 kilometri de municipiul Botoşani. Nu este nici pe departe o zonă bogată. Abatoarele de porci care aduceau prosperitate comunităţii în anii comunismului au fost închise imediat după 1990. Sărăcia bântuie la Leorda, la fel ca peste tot în nordul extrem al Moldovei. Cu toate acestea, oamenii spun că preferă să muncească pe unde apucă, decât să stea la mila statului.  „Oamenii fug de ajutoare ca de cel rău“   Fostă moşie boierească, Leorda a prosperat în anii comunismului datorită renumitelor ferme şi abatoare pentru sacrificarea porcilor. Atunci comuna a beneficiat de construcţia a două gări, dar şi a infrastructurii necesare întreţinerii industriei cărnii. După 1990, abatoarele care furnizau carne în toată ţara au devenit o amintire, gara a intrat în paragină, odată cu toate cele cinci sate care compun comuna. Închiderea marilor fabrici din Botoşani, Dorohoi sau Bucecea, a condamnat oamenii din satele Leordei la sărăcie. Cu toate acestea, după 26 de ani, oamenii din localitate nu trăiesc din ajutoare sociale. Primarul din Leorda, Ştefan Dulgheru FOTO Cosmin Zamfirache  Pe raza întregii comune, cu o populaţie de peste 2.700 de locuitori, sunt doar 13 persoane care primesc bani de la stat în baza legii venitului minim garantat, dintre care 12 au boli incurabile sau handicap sever. Practic, aşa cum arată şi primarul comunei, la Leorda există doar un singur asisat social în adevăratul sens al cuvântului. „La nivel de comuna Leorda avem 12 familii la Legea 416, dintre care 11 sunt cu diferite scutiri. Sunt mame cu copiii sub 7 ani şi oameni foarte bolnavi, incapacitaţi. De exemplu, este o persoană oarbă sau o bătrână de 90 de ani foarte bolnavă. Este doar o singură persoană care beneficiază de ajutor social pentru lipsa venitului şi care este cel puţin în acte în putere. Cu alte cuvinte, avem doar un singur asistat social, care prestează ore de muncă în folosul comunităţii, aşa cum prevede legea“, spune primarul Ştefan Dulgheru.    Edilul spune că oamenii din comună nici nu vor să audă de ajutoare de la stat.  „Sunt învăţaţi cu munca de mici. Nu au stare. Părinţii lor, şi chiar mulţi dintre ei, au muncit în fabricile din comunism. Acolo lucrau în schimburi şi s-au învăţat cu munca. Le este ruşine să încaseze ajutoare, deşi nu-i dau afară banii din casă. Oamenii fug de ajutoare ca de cel rău“, detaliază Dulgheru.

 

Este România o ţintă pentru Rusia? Ministrul Apărării: „Climatul de securitate s-a deteriorat în ultimii ani”(Gandul)
România nu a renunţat la constituirea aşa-zisei flote NATO la Marea Neagră, iniţiativă care părea abandonată după răzgândirea bruscă a Bulgariei la o zi de la vizita preşedintelui Iohannis la Sofia. „Discuţiile continuă. Aş vrea să precizez din capul locului că în mod oficial România nu a folosit niciodată termenul de flotă la Marea Neagră. O flotă NATO la Marea Neagră este destul de greu de conceput. Ceea ce am propus noi încă de la începutul anului este un cadru maritim întărit de pregătire şi exerciţii la Marea Neagră. Cele câteva accente politice survenite pe parcursul anului în dezvoltarea acestui proiect nu au schimbat nimic din realitatea programului de exerciţii multinaţionale care se desfăşoară cu participarea aliaţilor riverani, cu participarea unor aliaţi din afara Mării Negre, atât în apele noastre teritoriale, cât şi în apele teritoriale ale Bulgariei şi în cele ale unor ţări partenere cum este Ucraina”, a declarat Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, într-un interviu acordat Mediafax.
O prezenţă militară sporită a NATO la Marea Neagră, prin brigada multinaţională din România şi prin măsuri aeriene şi navale, invocată de secretarul general al Alianţei ca răspuns la ameninţările Rusiei, este justificată în condiţiilee în care climatul de securitate în zonă s-a deteriorat în ultimii ani. 
„Aş vedea aceste măsuri în relaţie cu ansamblul climatului de securitate din zona lărgită a Mării Negre, climat care este foarte deosebit faţă de cel pe care îl ştiam, îl vedeam până în 2014, climat care s-a schimbat, s-a deteriorat pe fondul unor acţiuni întreprinse de Rusia începând cu anexarea ilegală a Crimeei şi continuând cu instabilitatea care se înregistrează şi în prezent în estul Ucrainei, dar şi constând într-o acumulare militară evidentă în peninsula Crimeea, în Marea Neagră. Flota Mării Negre a Rusiei a sporit considerabil atât din punct de vedere al capabilităţilor navale cât şi al celor aeriene de sprijin. De asemenea, vedem că Marea Neagră, peninsula Crimeea devin un fel de platformă pentru proiectarea forţei la distanţă de către Rusia cu obiectiv principal Mediterana de Est. Deci nu există o consacrare doctrinară sau politică a faptului că Rusia constituie o ameninţare pentru alianţă, implicit nici pentru România, dar aceste măsuri sunt un răspuns la un mediu de securitate deteriorat pe fondul acţiunilor Rusiei”, spune Motoc. 
În ce măsură este România o ţintă pentru Rusia, cât ne protejează scutul antirachetă de la Deveselu şi care este importanţa brigăzii multinaţionale din ţara noastră, aflaţi din interviul de mai jos al Ministrului Apărării, acordat Mediafax:
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică va consolida prezenţa militară în regiunea Mării Negre, prin brigada multinaţională din România şi prin măsuri aeriene şi navale, scopul fiind contracararea acţiunilor agresive ale Rusiei. Este Rusia în acest moment o ameninţare pentru NATO, în general, şi pentru România, în particular?
Mihnea Motoc: În primul rând aş vedea ca important aici şi ca factor motivator al măsurilor privind constituirea unei prezenţe aliate avansate în sudul flancului estic, la Marea Neagră, despre care amintea din nou secretarul general al NATO săptămâna trecută, aş vedea aceste măsuri în relaţie cu ansamblul climatului de securitate din zona lărgită a Mării Negre, climat care este foarte deosebit faţă de cel pe care îl ştiam, îl vedeam până în 2014, climat care s-a schimbat, s-a deteriorat pe fondul unor acţiuni întreprinse de Rusia începând cu anexarea ilegală a Crimeei şi continuând cu instabilitatea care se înregistrează şi în prezent în estul Ucrainei, dar şi constând într-o acumulare militară evidentă în peninsula Crimeea, în Marea Neagră. Flota Mării Negre a Rusiei a sporit considerabil atât din punct de vedere al capabilităţilor navale cât şi al celor aeriene de sprijin. De asemenea, vedem că Marea Neagră, peninsula Crimeea devin un fel de platformă pentru proiectarea forţei la distanţă de către Rusia cu obiectiv principal Mediterana de Est. Deci nu există o consacrare doctrinară sau politică a faptului că Rusia constituie o ameninţare pentru alianţă, implicit nici pentru România, dar aceste măsuri sunt un răspuns la un mediu de securitate deteriorat pe fondul acţiunilor Rusiei. Aceasta nu înseamnă că suntem închişi faţă de perspectiva reluării dialogului cu Rusia. S-a consemnat foarte precis acest lucru şi la summitul de la Varşovia şi în reuniuni politice ulterioare. Este necesar să se întrunească o serie de condiţii pentru restabilirea acestui dialog la parametrii la care era înainte de 2014, condiţii care ţin de respectarea legalităţii internaţionale. Evident că nu ne raportăm nici noi, România, nici NATO la aceste fenomene strict militar, e vorba doar de un răspuns, o gestionare militară a situaţiei, ci evident rămâne extrem de important factorul politico-diplomatic, calea negocierilor, care sunt urmate în continuare.
Vladimir Putin a avertizat că Rusia va trebui să neutralizeze toate ameninţările la adresa securităţii, inclusiv pe cele generate de sistemul antirachetă al NATO. Până unde credeţi că va merge Putin? Este România o ţintă?
Asta nu pot să speculez. Pot să repet şi să contextualizez puţin ca să înţelegem cum ne raportăm la astfel de declaraţii. Această facilitate antibalistică de la Deveselu este în primul rând o măsură de creştere a securităţii proprii a României, dar şi a Europei în ultimă instanţă. Este o măsură care conferă protecţie pentru populaţii, forţe, teritorii. E vorba nu numai de România, ci şi de alţi aliaţi care sunt acoperiţi de această umbrelă antibalistică şi este vorba despre răspunsul la un pericol contemporan major, indiscutabil, acela al proliferării programelor de rachete balistice. Am spus în nenumărate rânduri că, din toate punctele de vedere, facilitatea de la Deveselu este strict defensivă, este în deplină consonanţă şi respectă prevederile legislaţiei internaţionale, este în acord cu arhitectura de securitate pe care NATO o afirmă şi o confirmă şi o reconfirmă de la summitul de la Lisabona până în prezent. Nu sunt lucruri necunoscute. Scutul nu are nicio legătură cu Rusia, nu este de natură să modifice, să afecteze în vreun fel ecuaţia strategică din zonă. Faptul că uneori este prezentată găzduirea de către România a acestei facilităţi ca un element ce ne transformă într-o ţintă e regretabil. Este evident că dacă ţinem cont de toate aceste precizări pe care le-am făcut în nenumărate rânduri este nefundamentat să existe o asemenea percepţie, dar dacă este să devenim ţintă pentru că ne consolidăm securitatea, cred că e preferabil să fim ţintă fără a ne consolida securitatea. Ar trebui notat aici din nou faptul că începând cu summitul de la Varşovia, facilitatea de la Deveselu este o parte a sistemului integrat al alianţei de apărare antirachete balistice, deci nu mai putem vorbi de ţinte izolate. Până la urmă problema ar trebui pusă în alţi parametri. Evident că trebuie să ne gândim şi o facem împreună cu partenerii şi cu aliaţii nostri la elemente de consolidare a protecţiei antiaeriene a facilităţii de la Deveselu, pentru că evident sunt semnale care ne dau de gândit şi trebuie să avem în vedere şi această dimensiune.
Poate fi modificat scutul antirachetă de la Deveselu într-un sistem ofensiv în cazul în care situaţia ar cere-o?
Nu există nicun fel de plan în această direcţie. Această perspectivă nu poate fi luată în considerare din punct de vedere politic, nu poate fi luată în considerare din punct de vedere doctrinar şi nu este posibilă această convertire din punct de vedere tehnic, nu este posibilă transformarea destinaţiei rachetelor în momentul actual, acestea sunt speculaţii care nu au fundament.
Revenind la declaraţiile secretarului general al NATO privind măsurile aeriene şi navale de la Marea Neagră, este vorba de acea aşa-zisă flotă de la Marea Neagră, iniţiativă pe care Bulgaria a respins-o imediat după vizita preşedintelui Iohannis la Sofia? Continuă discuţiile în această direcţie? 

 

 

 

 

 

Format: 

Topic: