31 Oct 2018 - 08:26

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Câți salariați români au trecut pragul psihologic de 1.000 €(Jurnalul Național)
În timp ce 4 milioane şi jumătate de salariaţi şi pensionari trăiesc în sărăcie şi trag de bani de la o lună la alta, jumătate de milion de români au venituri nete care trec de 5.000 de lei. Tabloul salariilor şi pensiilor din România arată o polarizare extrem de mare, între cele mai mici şi cele mai mari câştiguri, dar şi între numărul celor care au salarii europene şi a celor care au câştiguri la nivelul minim.  Există români care nu-şi pun problema banilor având venituri care depăşesc 1.000 de euro. Marea majoritate a norocoşilor (450.000) sunt salariaţi cu normă întreagă sau parţială, aproape 10.000 au drepturi de autor și convenții civile, iar 5.000 sunt pensionari. Cei mai mulţi lucrează în IT, în bănci sau în telecomunicaţii, însă şi în industrie. La nivel naţional, un programator junior fără experienţă câştigă între 3.000 lei şi 4.500 lei net lunar, iar un programator senior câştigă în medie între 8.500 lei şi 9.900 lei net pe lună, potrivit site-urilor de recrutare. Firmele de telecomunicaţii sunt pe  locul al doilea în ceea ce priveşte nivelul cu care-şi plătesc angajaţii. Aceştia ridică în medie 4.824 de lei lunar. Şi salariaţii din ministere sunt foarte bine plătiţi. În majoritatea instituţiilor statului salariile medii trec de 4.500 de lei. Unul dintre cinci angajaţi are salariul minim
La polul opus, există 1,2 milioane de salariaţi plătiţi la nivelul salariului minim. Datele de la Ministerul Muncii arată că la 30 iunie erau înregistrate aproape 5,2 milioane de contracte de muncă cu normă întreagă şi alte 455.000 de contracte cu timp parţial de muncă. Dintre acestea, 1,2 milioane sunt încheiate la nivelul salariului minim, ceea ce reprezintă aproape 20% din numărul total. Alte aproape  780.000 de contracte cu normă întreagă au valori între 1.900 şi 2.200 de lei. Una peste alta, două milioane de salariaţi români iau în mână sub 1.569 de lei. Cele mai mici salarii sunt în domeniul hotelier, în fabricile de îmbrăcăminte şi încălţăminte care produc în lohn, în industria alimentară, în construcţii, în poştă şi curierat, dar şi în comerţ. Alt milioan de români au salarii brute cuprinse între 3.000 de lei şi 5.500 de lei, ceea ce înseamnă un net cuprins între 1.774 şi 3.200 de lei. Există şi 34.515 de salariaţi care câştigă peste 25.000 de lei în fiecare lună. Peste 100.000 de români au drepturi de autor sau convenţii civile. Cei mai mulţi, aproape 80.000, au venituri brute sub sau egale cu salariul minim de 1.900 de lei.
 

Marius Şandru, proprietarul unei fabrici de textile cu 300 de angajaţi în Iaşi: Suntem mai afectaţi de criza valutară din Turcia decât de creşterea salariului minim. Creşterea salariului minim pe economie are un impact redus în afacerile unor antreprenori din industria tex­tilă, recunoscută pentru faptul că oferă salarii foarte mici angajaţilor(Ziarul Financiar)
„Impactul creşterii salariului minim va fi destul de mic. Majoritatea angajaţilor au peste 2.350 de lei brut pe lună, pentru că am mărit salariile ca să îi ţinem în companie.“ Creşterea salariului minim pe economie de la 1.900 de lei brut lunar la 2.080 de lei brut, respec­tiv 2.350 de lei brut pentru anga­ja­ţii cu 15 ani de vechime sau cu studii superioare, are un impact redus în afacerile unor antreprenori din industria tex­tilă, recunoscută pentru faptul că oferă salarii foarte mici angajaţilor. „Eram deja pregătiţi pentru majorarea salariului minim la 2.050 de lei brut, anunţată anterior de guvern. Aşteptăm normele pentru a face calculele finale, însă, oricum, majoritatea angajaţilor au depăşit nivelul salarial de 2.350 de lei brut pe lună, care va fi valoarea salariului minim pentru cei cu 15 ani de vechime. În zona Iaşiului avem o concurenţă foarte puternică pe piaţa muncii şi, pentru a ne ţine oamenii, a trebuit să fim atenţi la salariile oamenilor“, a spus Marius Şandru, antreprenorul ieşean care deţine compania de textile Eurotex Company, care are aproximativ 300 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 102,6 mil. lei în 2017. Euro­tex are o unitate de producţie şi un departament de creaţie la Iaşi, având clienţi peste 20 de branduri de fashion, printre care se află Villa, Vero Moda sau Zalando. „Pe noi ne afectează în acest moment evo­luţia cursului valutar din Turcia, care a ajuns mai ieftină decât Marocul din cauza crizei valu­tare. În industria noastră, când reu­şim să vin­dem sau să luăm comenzi, concurăm cu Maro­cul şi cu Turcia, principalele ţări care produc con­fecţii în zonă şi care sunt competitivi din punc­tul de vedere al preţului. Prin urmare, creşterea salariului minim şi iefti­nirea costurilor din Turcia s-ar putea să nu fie neapărat benefice pentru unele fabrici de textile din România.“ Lira turcească s-a devalorizat cu aproxi­mativ 40% faţă de dolar de la începutul anului, împinsă în jos de presiunile create de sancţiuni comerciale aplicate reciproc de SUA şi Turcia. Spre comparaţie, în România leul s-a depreciat cu doar 1% faţă de dolar şi faţă de euro de la începutul anului.
 

România, iadul celor ce muncesc. Victimele accidentelor de muncă nu au nicio șansă în Justiție(Evenimentul Zilei)
Marii jucători din sectorul energetic fac legea nu doar în propriile companii, ci și în fața instanțelor de judecată, atunci când sunt chemați să răspundă pentru desele accidente de muncă ale căror victime plătesc de multe ori cu viața, ne-a spus președintele Asociației Victimelor Accidentelor de Muncă (AVAM), avocatul Georgiana Din, care ne-a dat și un exemplu concret.În urmă cu șase ani, pe 26 septembrie 2012, electricianul Dumitru Valentin Ivan își pierdea viața într-un accident de muncă, în timpul unei intervenții la o linie electrică aeriană din cartierul bucureștean Străulești. El era angajatul SC Servicii Energetice Muntenia SA, iar lucrarea avea ca beneficiar SC ENEL Distribuție Muntenia SA, care era proprietarul liniei electrice. Prin procesul verbal de cercetare al evenimentului produs în data de 26.09.2012 încheiat sub nr. 65443/10.12.2012 de către ITM București, a fost constatată drept cauză de producere a evenimentului: „contactul victimei (atingere directă) cu rețeaua trifazată de distribuție sub tensiune, în condițiile neasigurării integrale a normelor de protecție colectivă”. Moștenitorii decedatului s-au adresat justiției, invocând mai multe prevederi din Instrucțiunile Tehnice Interne SSM și articole de legi, printre care dispozițiile art. 253 Noul Cod civil, unde este reglementată posibilitatea reparării chiar și a prejudiciului nepatrimonial, cât și mijloacele de apărare a drepturilor nepatrimoniale la care o persoană poate recurge „…(4) De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile … ”.    

 

STUDIU Pe cine urăsc românii şi de ce(Adevarul)
Ne considerăm superiori altor naţionalităţi sau altor religii şi nu ne-am dori nici în ruptul capului vecini musulmani sau evrei. Suntem împotriva căsătoriilor gay, nu dorim interacţiunea cu alţii, însă suntem dispuşi să le tolerăm prezenţa, dar după ce îi izolăm. Românii se consideră superiori din punct de vedere cultural altor naţii, sunt habotnici şi nu ar fi dispuşi să aibă în familie sau ca vecini musulmani ori evrei. Mai mult, gradul de toleranţă al românilor privind căsătoriile între persoanele de acelaşi sex este extrem de scăzut, trei sferturi dintre ei nefiind de acord cu aşa ceva. Datele se desprind din cel mai recent studiu făcut de agenţia americană Pew Research Center. Prejudecăţile românilor, lipsa de educaţie şi discursul liderilor, fie ei religioşi sau politici, sunt doar câteva dintre motivele pentru care românii sunt departe de a fi europeni din punct de vedere al gradului de toleranţă, mai arată raportul. „Românii încă întorc capul când văd un om de culoare, iar în mediul rural este şi mai rău“, afirmă specialiştii. Concret, aproape 70% din români nici nu vor să audă că ar putea avea vecini din rândul musulmanilor sau al evreilor. Nici perspectiva de a se înrudi cu ei nu le surâde, subliniază studiul citat. Faţă de musulmani există o reticenţă din cauza prejudecăţilor şi ideilor false pe care le avem, în sensul în care punem semnul echivalenţei între musulmani şi terorism. Românii consideră persoanele care sunt de religie musulmană ca fiind periculoase şi că le-ar ameninţa siguranţa. Al doilea aspect este unul de natură religioasă. Există diverse scrieri religioase care amintesc că creştinii au fost persecutaţi de musulmani, aceştia din urmă ajungând să fie asimilaţi cu păgânii“, a declarat, pentru „Adevărul“, psihologul Mihai Copăceanu, adăugând că gradul scăzut de toleranţă al românilor faţă de alte naţionalităţi este o consecinţă directă a discursului care diferenţiază religia noastră autohtonă de cea musulmană.
 

”Pe ăsta nu-l simţirăm... CUTREMURE au fost tot timpul.” Cum se trăieşte ÎN EPICENTRUL seismelor din Vrancea (Gandul)
Fobia de cutremure se stârneşte de fiecare dată când pământul se cutremură şi ţine primele pagini ale site-urilor de ştiri şi deschide jurnalele televiziunilor. Puţini s-au gândit să vadă cum este să trăieşti chiar în epicentrul acestora, în Vrancea. După seria de seisme de gradul 3 pe Richter din toamna anului 2013, Marian Sultănoiu a plecat la Vrâncioaia, în căutarea centrului seismologic care ne transmite câte grade pe Richter a avut fiecare cutremur. Iată ce a descoperit atunci: Am ajuns la Vrâncioaia între două cutremure. De fapt, trei: unul peste noapte, altul înainte de prânz şi al treilea, după ce plecasem spre Focşani, în lăsatul serii. M-am dus să văd ce spun oamenii, dacă li s-au mai întâmplat atâtea cutremure, unul după altul, cum le suportă nervii, casele, satul. Dacă se roagă la Dumnezeu să-i cruţe, cum stau cu depresiile şi - mai ales - cum e să trăieşti, zilnic, moţ în ”vârful” cutremurului, în epicentru, să simţi undele că te gâdilă la tălpi.- Care cutremur?! îmi răspunde, întrebându-mă, un bărbat de vreo 70 de ani, după ce m-a însoţit cu privirea ţintă, ca să vadă dacă nu cumva sunt ăla cu pensia. - Păi, zice la radio că a mai fost un cutremur, azi noapte, zic. - E, azi noapte! Acu’ a fost, când ai venit mata. Te-ai întâlnit cu el pe drum! îmi spune omul, cu sprâncenele coborâte spre albul ochilor, fără să zâmbească. Scuipă o sămânţă într-o parte şi îşi întoarce, iar, privirea în josul drumului, de unde aşteaptă să-i vină norocul.
 

Format: