Publicat: 4 Mai, 2012 - 07:25

Ce face şeful Poliţiei Române? Deşi soţia lui a fost asociat la o firmă cu profit, Liviu Popa a tăcut mâlc în declaraţiile lui de avere (JN)
Conform profilului lui de pe Facebook, unul din citatele favorite ale chestorului Liviu Popa este "legea lui Murphy despre poliţie: tot ceea ce faci îţi poate crea necazuri, chiar şi atunci când nu faci nimic". Dar dacă, în locul tău, face soţia?
 
Citiţi prima parte a anchetei "Cine este şeful Poliţiei Române?" - Chestorul Liviu Popa a ultragiat o procuroare şi a pălmuit un poliţist

Şeful Poliţiei Române este căsătorit cu Popa Viorica Mihaela, şef serviciu la o bancă privată. Numele soţiei figurează în declaraţiile de avere ale lui Liviu Popa din 2009, ca şi coproprietar al unui teren de 1736 metri pătraţi (intravilan) din Oradea, al unui apartament de 102 metri pătraţi şi al unei case de 164 metri pătraţi, construită în 2008 în acelaşi oraş. Un an mai târziu, în declaraţiile de avere cei doi soţi figurează ca fiind fiecare titular pe câte un imobil – Liviu Popa deţine integral apartamentul achiziţionat în 2002, iar soţia lui – casa de locuit. În toate declaraţiile de avere completate de-a lungul timpului (doar patru dintre ele, depuse în perioada 2009 - 2011, sunt publice pe internet), Liviu Popa menţionează datoriile pe care le are la două bănci din Oradea: un credit ipotecar pe 30 de ani de 50.000 de euro, contractat în 2007, un alt credit, pe 10 ani, de 15.000 de euro, contractat în acelaşi an, şi încă un credit ipotecar, pe 30 de ani, de 78.000 de euro, contractat un an mai târziu. Ceea ce omite Liviu Popa să raporteze, deşi în fiecare declaraţie de avere există un avertisment ce face trimitere la prevederile art.292 din Codul penal privind falsul în declaraţii, sunt veniturile obţinute de soţia sa la firma unde, în perioada 21 ianuarie 2008 – 10 august 2010, a fost asociat.

 

SUA sunt pregătite să-şi dubleze eforturile pentru un compromis cu Rusia privind scutul antirachetă (RL)
Departamentul de Stat american a anunţat că este pregătit să-şi dubleze eforturile în vederea unei soluţii acceptabile privind scutul european antirachetă, după ce Rusia a ameninţat că ar putea lansa atacuri preventive asupra elementelor amplasate în România şi Polonia, relatează RIA Novosti.
 

"Cred că pur şi simplu ne vom dubla eforturile pentru a ajunge la un acord comun şi la înţelegere", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Mark Toner. "Această cooperare asupra scutului antirachetă este un lucru în care ne-am angajat de mai mulţi ani, astfel că vom continua aceste eforturi", a adăugat el.

Toner a precizat că ţara sa a "spus clar timp de mai mulţi ani că nu există nici o intenţie, dorinţă sau capacitate de a submina potenţialul disuasiv strategic rus". El şi-a exprimat speranţa că cele două ţări vor putea rezolva divergenţele, dar a refuzat să ofere un calendar precis.

NATO va anunţa că scutul este pregătit pentru activare în cursul summitului de la Chicago, de la 20 mai, un indiciu că este dispusă să continue planurile fără acordul Rusiei, a adăugat el.

Nikolai Makarov, şeful Statului Major General al armatei ruse, a declarat joi că Rusia are nevoie de garanţii legale că scutul antirachetă nu va afecta echilibrul nuclear strategic cu SUA şi îşi rezervă dreptul de a adopta măsuri de retorsiune dacă preocupările sale nu sunt soluţionate.

 

După euforia mitingurilor, Ponta, trezit la realitate. În capcana puterii! (EVZ)
Din 8 promisiuni făcute electoratului, Victor Ponta îşi poate respecta una singură: mărirea salariilor. Tăierea CAS este sacrificată.
Reducerea con­tri­bu­ţiilor la asigurările sociale a dispărut discret de pe agenda de priorităţi a lui Victor Ponta, care enumeră ca priorităţi doar restituirea banilor pentru bugetari şi pensionari.

În urmă cu nici două luni, Ponta îi trimitea o scrisoare deschisă premierului Mihai-Răzvan Ungureanu intitulată "Soluţia este şi revenirea salariilor, şi reducerea CAS!", în care îi califica drept "demagogi" pe cei care spun că se poate face ori una, ori cealaltă.
După desemnarea ca prim-ministru, Ponta a evitat subiectul CAS şi s-a limitat să spună că restituirea banilor pensionarilor este "prioritatea zero", iar reîntregirea salariilor bugetarilor este "prioritatea numărul unu". Mai mult, şeful PSD a spus că până şi pentru aceste lucruri este greu să fie găsiţi bani, pentru că guvernările anterioare "nu i-au prevăzut".

A fost a doua declaraţie a lui Ponta despre "greaua moştenire", după ce anunţase un audit al guvernului anterior în termen de o lună.

 

Are 2 ani și este cel mai deștept copil din lume (Adevarul)
Are 2 ani și 9 luni, abia a ieșit din scutece, dar a fost acceptat în Mensa. Este vorba despre Anthony Popa Urria, un copil canadian de origine română, care are un iq de 154, aproape cât cel al lui Albert Einstein sau Stephen Hawking.

Copilul vorbește trei limbi străine: engleza, spaniola, și româna, poate citi cărți, își poate scrie numele și alte cuvinte și poate rezolva puzzle-uri complicate.

Mai mult, familia declară că memoria copilului este absolut incredibilă și că a reușit să rețină deja aproape toate capitalele lumii.

Mama și bunica acestuia spun ca și-au dat seama că Anthony era un copil ceva mai special încă din primele luni de viață: "Era foarte curios, foarte atent la discuțiile adulților", spune bunica Felicia.

Inteligența bebelușului a început însă să devină evidentă la șase luni, când, deși încă nu forma propoziții sau fraze, recunoștea toate literele alfabetului.

 

Boicotaţi Petrom! (Puterea)
La mai puţin de două săptămâni de la ultima scumpire a carburanţilor auto, compania Petrom a crescut din nou preţurile. Astfel, începând de joi, preţurile benzinelor şi motorinelor comercializate în staţiile proprii sunt mai mari cu 6 până la 9 bani pe litru. Ultima majorare a preţurilor practicate de Petrom a avut loc pe 24 aprilie, când benzina a fost scumpită cu şase bani/litru. Este de aşteptat ca şi celelalte companii de pe piaţă să-şi ajusteze preţurile în zilele următoare.
 
Potrivit reprezentanţilor Petrom, noua majorare se explică prin faptul că, de la începutul anului, cotaţiile internaţionale Platts, exprimate în lei, au crescut cu 33% la motorină şi cu 37% la benzină. În acest interval, preţurile practicate de Petrom s-au majorat cu 20% la motorină şi cu 15% la benzină, „preluând astfel doar o parte din creşterea cotaţiilor internaţionale”. Un alt argument de care se agaţă benzinarii când este vorba de scumpiri este acela că, potrivit Oil Bulletin, România are cel mai mic preţ la benzină din Uniunea Europeană şi al treilea cel mai mic preţ la motorină, care se află sub media UE. Evident că nimeni nu raportează preţurile carburanţilor din România (care sunt, de altfel, foarte aproape de cele din UE), la salariile din ţara noastră, care sunt printre cele mai mici din Uniune.

După noua scumpire operată ieri, benzina Standard 95 costă în jur de 6,28 lei pe litru, iar cea Premium 95, circa 5,89 lei. Motorina Standard costă 6,00 lei pe litru şi 6,21 lei pe litru pentru sortimentul Extra.

 

PDL a promis salarii, dar nu le-a bugetat (Telegraf)
 De ce ne era frică n-am scăpat! Aşa cum oricine putea bănui, fostul premier cu ochii albaştri, MRU (Mihai-Răzvan Ungureanu), ne îmbăta de zor cu apă rece, explicându-ne cum banii luaţi în 2010 vor reveni frumuşel în buzunarele bugetarilor… Despre CAS, mucles, în condiţiile în care Curtea Constituţională s-a pronunţat de ceva timp în ce priveşte acest subiect şi anume ilegalitatea comisă de Guvernul portocaliu pe spatele bătrânilor. Premierul desemnat Victor Ponta a declarat, ieri, extrem de explicit, că guvernele conduse de Emil Boc şi MRU nu au prevăzut bani pentru reîntregirea salariilor şi că totul era doar o gogoriţă electorală! "Din declaraţiile sforăitoare ale foştilor demnitari rezulta că în România este lapte şi miere, că toate cămările Guvernului sunt atât de pline încât nu mai pot fi ţinute şi că suntem pe un drum de dezvoltare a societăţii multilateral, ca înainte de ’89", a declarat premierul desemnat. Să ne amintim bâlbâiala cu creşterea salariilor, prezentată chiar în faţa comisiei FMI, care, la vremea finalului de mandat al lui Boc, se afla în România? Să ni-l amintim pe Traian Băsescu, care I-a tras de urechiuşe pe Boc când acesta a zis că salariile nu se vor mări, şi care a declarat, în faţa poporului, că acestea vor înregistra o majorare modestă şi eşalonată? Mai bine să lăsăm “tristele amintiri” şi să ne orientăm spre ce se întâmplă în prezent.

 

7 miliarde care nu este (Azi)
Ministrul nominalizat pentru Finanţe, Florin Georgescu, a declarat, miercuri, după prima şedinţă informală a Cabinetului Ponta, că este sigur că Executivul va găsi soluţii pentru reîntregirea salariilor personalului bugetar şi pentru plăţile restante către pensionari.

 „Deficitul va fi sub 3% în acest an, cu toate aceste cheltuieli care vor fi făcute pentru reparaţii materiale către cetăţeni“, a declarat Georgescu. Referitor la afirmaţiile potrivit cărora există foarte mulţi bani – în lei şi valută – în Trezorerie, care ar putea fi folosiţi pentru rezolvarea altor cerinţe ale societăţii, Florin Georgescu a precizat că este vorba despre contul Trezoreriei, care reprezintă disponbilităţile statului.

„Noi ştiam, din poziţia pe care o mai deţin câteva zile la Banca Naţională, câţi bani are Trezoreria în fiecare zi, în lei şi valută“, a explicat ministrul desemnat la Finanţe. „Nu suntem foarte bogaţi, nu avem nişte bani pe care cineva să poată să îi împartă într-o anumită zi, că, dacă ar fi fost aşa, ar fi fost împărţiţi, până acum. Trebuie să fim decenţi, trebuie să fim prudenţi, trebuie să fim riguroşi, trebuie să fim disciplinaţi şi trebuie să ne respectăm angajamentele pe care ni le asumăm faţă de creditorii externi, internaţionali, ceea ce intenţionăm să facem cu toată stricteţea, în mod riguros, pentru că, dacă nu am avea aceste acorduri cu creditorii, am face ce am vrea noi, cum s-a făcut într-o anumită perioadă. Dar, acum, având aceste obligaţii, aflându-te într-o relaţie de împrumut, trebuie să respecţi toate angajamentele pe care ţi le-ai asumat“, a continuat Florin Georgescu.

El a precizat că, „atunci când s-a făcut menţiunea că ar fi 7 miliarde de lei, erau strânse, de fapt, impozitele şi taxele, iar după aceea, a doua, a treia zi, aceste sume scad, pentru că se fac plăţi de către instituţiile publice, centrale şi locale, pentru plata pensiilor.