Publicat: 7 Martie, 2012 - 07:18
Share

Jandarmii către ciumpalaci: "Aveti cinci momente să părăsiţi zona! (Jurnalul National)
Revenit in piata, Claudiu Craciun a declarat ca nu se va renunta la protestele din Piata Universitatii, indiferent de deciziile care se vor lua impotriva lor. In Piata manifesteaza aproximativ 100 de persoane. Craciun a adaugat ca protestele ar trebui sa fie peste tot, nu doar intr-un anumit loc.
 
Update 21:30 Cei ridicati de Jandarmerie s-au reintors in Piata Universitatii. Tudor petreunul dintre amendati, a descris debandada din sectia de politie. Conform spuselor lui Tudor, protestatarii au fost urcati cu forta in duba, nu li s-a spus unde vor fi dusi. Initial au vrut sa-i duca la sectia 2, apoi s-au razgandit si i-au dus la 4. La un moment dat, una dintre fete i-a cerut unui politist civil sa se legitimeze daca vrea informatii, iar acesta le-a suflat fumul de tigara in fata.  Intrebat daca are voie sa fumeze in sectie, polititul i-a raspuns ca nu este voie, desi era cu tigara-n gura. Nu li s-a comunicat cu ce suma au fost amendati, dar li s-a spus ca cifra s-ar incadra intre 500 si 5000 de lei. Tudor Petre a depus plangere la Politie impotriva abuzurilor jandarmilor.
 
UPDATE:19:42: Briana Caragea, pentru a treia oara in duba jandarmilor. Protestatarii care sunt la a treia intoarcere in fata ministerului au fost amendati prima oara cu 5 milioane, a doua oara cu 10 milioane, iar acum li s-a intocmit dosar penal.

 

Nici când a mers bine economia veniturile la buget nu au fost colectate eficient (ZF)
Statistica a anunţat ieri un PIB de 578 miliarde de lei, mai mare cu 31 miliarde de lei decât PIB-ul pe care fusese construit bugetul. Rezultă că ponderea veniturilor în PIB a fost doar 31,3% din PIB şi nu de 33,1% aşa cum fusese estimat. Statul nu a putut strânge 10 miliarde de lei la buget.
 

Din bugetul pentru 2012 lipsesc 10 miliarde de lei (aproximativ 2,3 miliarde de euro) pentru că statul nu a reuşit să colecteze bani din economie în acelaşi ritm cu creşterea economică de anul trecut.
 
Executivul şi-a construit bugetul pe un PIB de 547 de miliarde de lei şi un grad de colectare a veniturilor la bugetul consolidat - care include atât bugetul de stat, bugetele de asigurări sociale, ale instituţiilor autofinanţate, cât şi bugetele locale - de 33,1% din PIB, deci venituri de 181 miliarde de lei.

În realitate însă, România a încheiat 2011 cu un Produs Intern Brut de 578 miliarde de lei, după cum arată datele publicate ieri de Institutul de Statistică, iar în conturile statului ar fi trebuit să ajungă până la sfârşitul anului trecut 191 de miliarde de lei dacă s-ar fi păstrat gradul de colectare a banilor la buget de 33,1%. Au ajuns însă doar 181 miliarde de lei, după cum indică datele privind execuţia bugetară ale Ministerului Finanţelor.

 

Israelul nu mai aşteaptă (RL)
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, se află într-o  vizită oficială la Washington centrată pe programul nuclear iranian şi impactul acestuia asupra securităţii Israelului. gabriela.anghel
 

În cadrul întâlnirii avute la Casa Albă cu preşedintele american, Barack Obama, premierul israelian a avertizat că ţara sa nu va mai trăi sub „ameninţarea unei nimiciri" şi a asigurat că responsabilitatea sa ca premier israelian este de a veghea ca Israelul să rămână stăpânul destinului său" în faţa ameninţării Iranului. Preşedintele american a estimat de partea sa că o soluţie diplomatică este încă posibilă cu Teheranul.

Asigurând că SUA sunt garant al securităţii Israelului, Obama a încercat să convingă premierul israelian să nu lanseze un atac preventiv şi să lase timp sancţiunilor să îşi facă efectul. Analiştii apreciază că Netanyahu a mers la Washing-ton pentru a-i solicita preşedintelui american să precizeze ce speră să obţină prin intermediul diplomaţiei şi întărirea  sancţiunilor economice faţă de Iran. În fapt, premierul israelian a dorit să spună SUA că lasă o şansă sancţiunilor, dar doreşte promisiunea că o acţiune militară îi va fi acordată în cazul eşecului negocierilor.

La întrevedere, Obama a declarat interlocutorului său că toate opţiunile, inclusiv cea militară contra Iranului, se află pe masă. În pofida dezminţirilor iraniene, autorităţile israeliene afirmă că Teheranul este pe punctul de a obţine arme nucleare şi lasă voit să planeze dubiul privind o eventuală lovitură preventivă unilaterală contra instalaţiilor nucleare iraniene. Un scenariu pe care SUA doresc să îl evite, un atac israelian contra Iranului riscând să provoace un conflict regional şi să antreneze America într-un nou război nepopular. Între SUA şi Israel persistă divergenţele atât în ce priveşte definirea a ceea ce reprezintă o ameninţare la securitatea israeliană, cât şi în privinţa abordării soluţionării dosarului nuclear iranian.


 

Maximele termice vor coborî astăzi cu 3 - 4 grade Celsius faţă de ieri (EVZ)
Vremea va fi rece, cu maxime termice cuprinse între -3 şi 5 grade Celsius şi minime, între -14 şi -4 grade Celsius, uşor mai scăzute în depresiuni.
Cerul va prezenta înnorări în regiunile sudice şi estice, în primele ore ale zilei va continua să ningă în Dobrogea, iar în rest izolat va fulgui.

În celelalte regiuni cerul va fi variabil. Vântul va sufla slab şi moderat. Mâine vremea se va încălzi uşor.

Şi în Capitală vremea va fi rece. Cerul va prezenta unele înnorări, iar vântul va sufla slab până la moderat.

Temperatura maximă va fi de 1...2 grade Celsius, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de -6 grade Celsius.

 


 

Arafat îi zdrobeşte pe politicieni în sondaje (Adevarul)
Raed Arafat are o cotă de încredere de 76,1%, potrivit barometrului „Adevărul“, realizat de IMAS în luna februarie. În comparaţie, cel mai bine cotat dintre liderii politici, Victor Ponta,  are doar 23,7%.

Subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, este cel mai popular personaj public din România ultimilor ani. Potrivit sondajului realizat de IMAS la comanda ziarului „Adevărul" în  luna februarie, 76,1% dintre cei intervievaţi au încredere în Raed Arafat. Cu acest scor, el îi depăşeşte cu mult pe liderii politici măsuraţi de IMAS în ultimii doi ani. Pragul maxim de încredere  fusese atins de Traian Băsescu în ianuarie 2010, când şeful statului întrunea 38,8% din aprecierile pozitive ale românilor.

Scorul de astăzi al lui Arafat este aproximativ egal cu rezultatele însumate  ale principalilor lideri politici. Preşedintele Traian Băsescu, premierul Mihai Răzvan Ungureanu, liderul PSD,  Victor Ponta, şi cel al PNL, Crin Antonescu,  au împreună 78,2%  -  puţin peste rezultatul lui Arafat.

Popularitatea lui Raed Arafat, a cărui destituire a provocat proteste de stradă, nu este un secret pentru politicieni. Din acest motiv, PDL a încercat să îl convingă să intre în competiţia pentru Primăria Capitalei, în condiţiile în care candidatul vehiculat,  Silviu Prigoană, are doar 21% în sondaje. Arafat nu a dat curs acestor propuneri. „Am spus şi repet, nu sunt interesat să intru în politică nici acum şi nici în viitor. Aş vrea să se înţeleagă acest mesaj. Nu am nicio intenţie de a intra în politică. Nu voi candida la funcţia de primar al Capitalei", a declarat Raed Arafat.

 

Amânare în Dosarul Transferurilor (Puterea)
Azi ar fi trebuit să se dea sentinţa finală în Dosarul Transferurilor, însă aceasta se amână pentru 20 martie. Pe 21 februarie, la ultimul termen de judecată, al 38-lea, s-au prezentat toţi cei 8 inculpaţi: Ioan şi Victor Becali, George Copos, Cristi Borcea, Jean Pădureanu, Gigi Neţoiu, Gică Popescu şi Mihai Stoica.
 
 
 
La final, procurorul Cristian Anghel a cerut condamnarea acestora la pedepse cu executare. Acestea variind de la minumul pedepsei, adică închisoare cu suspendare, pentru Jean Pădureanu şi Gică Popescu, până la cea maximă, pentru Borcea şi fraţii Becali.


 

Românii, cei mai bolnavi europeni (Telegraf)
 
Ştim totul despre cât de prost funcţionează resorturile care ar fi trebuit să pună în mişcare marele mecanism al Sănătăţii în România. Nu contează foarte mult că bolnavii de cancer cer să fie eutanasiaţi, precum câinii, pentru a nu muri în chinuri, nici că bătrânii nu au bani să-şi cumpere medicamente, nici că, la noi, asigurarea de Sănătate nu înseamnă nimic, nici că s-au mai introdus câteva taxe… Toate aceste lucruri sunt cât se poate de îndepărtate de preocupările guvernanţilor care inaugurează pe bani grei săli de sport şi bazine de înot în mediul rural, în sate unde nu există apă şi canalizare şi unde oamenii abia îşi croiesc drum către case, pe uliţele înzăpezite. Dincolo de faptul că deţinem primele locuri în UE în ce priveşte mortalitatea în cazul diferitelor boli, starea macabră de sănătate a populaţiei repercutează, cum e şi firesc, şi asupra economiei. Iar rezultatele, după atâţia ani de chinuri îndurate de populaţie, sunt cât se poate de vizibile. Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Prognoză Economică, cu sprijinul Local American Working Group (LAWG), ca urmare a stării de sănătate precară a populaţiei, economia românească pierde circa 18,6 miliarde euro (15% din PIB-ul din 2010) în termeni de PIB pe termen mediu şi lung. În schimb, studiul arată că dacă starea de sănătate a populaţiei din România ar fi la nivelul mediu al UE, ar exista un surplus în producţia economică de 6,7 miliarde euro (6% din PIB-ul din 2010), rezultat din creşterea participării forţei de muncă şi a productivităţii.

TAXAREA INDUSTRIEI FARMA, SUPERAFACERE PENTRU STAT De asemenea, analiza menţionează că din impozite şi taxe achitate de către industria farmaceutică la bugetul central se înregistrează încasări de peste 20% din totalul valorii pieţei de medicamente pe bază de prescripţie, respectiv 1,7 miliarde lei. ”Dacă ţinem seama şi de noua taxă clawback introdusă în 2011, totalul impozitelor şi taxelor plătite de către această industrie va ajunge la 30% din totalul pieţei medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală. (…) România este printre ţările cu cea mai lungă perioadă oficială de colectare a creanţelor în industria farmaceutică. Termenele de plată oficiale pentru medicamentele RX compensate sunt de până la 210 zile, însă în practică achitarea acestora s-a efectuat la peste 300 zile în 2011. Cu toate că industria farmaceutică este împovarată de constrângerile de lichiditate din cauza întârzierilor semnificative în colectarea creanţelor, jucătorii de pe această piaţă nu transferă în totalitate aceste efecte negative asupra partenerilor lor financiari şi comerciali”, se precizează în raport. Producătorii de medicamente sunt printre cei mai mari contribuabili la veniturile guvernamentale din impozite şi taxe. Taxele aplicate produselor farmaceutice, care includ în principal TVA, impozite, taxe pentru importuri şi accize, ajung la 1,14% din totalul taxelor pe produse colectate la nivelul economiei


 

„Valea şi-a pierdut răbdarea!“ (Azi)

Personalul TESA de la cele şapte exploatări miniere din Valea Jiului s-a alăturat, ieri, celor 500 de ortaci care protestează, de luni, în faţa Companiei Naţionale a Huilei din (CNH) din Petroşani, astfel că numărul participanţilor la acţiune a ajuns la aproximativ 1000.

Luni şi marţi, în minele din Valea Jiului au intrat doar echipe de mineri de inspecţie, care au coborât în subteran numai pentru a asigura locurile de muncă, în condiţiile în care oprirea totală a activităţii în minele de huilă este periculoasă din cauza nivelului ridicat de metan.

Minerilor din schimbul întâi de la exploatările miniere Lonea, Petrila, Livezeni, Paroşeni, Vulcan, Lupeni şi Uricani, care au refuzat să intre în subteran şi care au protestat şi ieri în faţa CNH, li s-au alăturat alţi colegi de muncă, dar şi personalul TESA de la minele respective.

Protestatarii au făcut apel la unitate, cerând să plece la Bucureşti în cazul în care nu le sunt respectate drepturile. Ortacii au scandat „Minerii şi Valea şi-au pierdut răbdarea“, „Hoţii, hoţii“, „Nu ne provocaţi că o să regretaţi“. Ei le-au cerut guvernanţilor să nu le mai amâne rezolvarea problemelor şi să înţeleagă că mineritul din Valea Jiului reprezintă o chestiune de strategie energetică naţională.