8 Noi 2018 - 08:25

AMOS News a realizat o scurtă selecție a principalelor articole apărute în presa centrală: 

Nepotism extrem. Un fotbalist, la bursa de energie a României(Jurnalul Național)
Societatea Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi Gaze Naturale OPCOM SA are de ceva timp doi noi administratori, numiţi de Transelectrica, acţionarul majoritar. Comisarul şef Dan Mihai Chirică a fost pus să supravegheze bursa de energie a statului din postura de subsecretar de stat la MAI, în timp ce secretarul de stat Remus Munteanu vine să coordoneze pieţele naţionale de energie de la Ministerul Tineretului şi Sportului. Chirică este anchetat în dosarul protestelor din 10 august, în timp ce Munteanu aduce ca plusvaloare trecutul său de portar la FC Ceahlăul Piatra Neamţ, fosta echipă a celebrului Gheorghe Ştefan, zis Pinalti, dar şi calitatea de fiu al fostului lider PSD Ioan Munteanu. Adică cel care l-a băgat în politica mare pe Dănuţ Andruşcă, ministrul Economiei care are în subordine Transelectrica, compania de stat ce a făcut numirile la OPCOM.Remus Munteanu apare pe site-ul OPCOM ca membru provizoriu în Consiliul de Administraţie începând cu data de 3 octombrie, în timp ce Dan Mihai Chirică şi-a început mandatul provizoriu pe 19 octombrie. Cu toate acestea, numirile sunt mult mai vechi, doar “transparenţa” ministerială dându-le un aer de noutate. Astfel, Remus Munteanu şi-a depus declaraţia de avere la OPCOM încă de pe 6 iunie, ceea ce înseamnă că fostul portar de la Ceahlăul Piatra Neamţ se află între buturile bursei de energie a statului de mai bine de jumătate de an. Poliţist cu explozie întârziată Comisarul şef Dan Mihai Chirică s-a adăstat la OPCOM după o experienţă de toamnă - vară mai mult decât zbuciumată. Poliţistul specializat în audit intern a fost doar două zile secretar de stat pentru Relaţia cu Parlamentul din partea MAI, între 26 şi 28 septembrie 2018, zi în care a fost retrogradat la funcţia de subsecretar de stat. Chirică şi-a luat BAC-ul la 20 de ani, este inginer diplomat în sisteme cu procesoare după finalizarea studiilor la Universitatea Hyperion, din 2004 lucrează în poliţie, unde a început ca instructor în tehnică de calcul a colegilor săi, iar din ianuarie 2017 este secretar de stat în MAI. OPCOM este o filială a transportatorului naţional de electricitate Transelectrica şi are rolul de administrator al pieţei de energie electrică din România. Pieţele administrate de OPCOM sunt Piaţa pentru Ziua Următoare, Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale, Platforma de Tranzacţionare a Certificatelor de Emisii de gaze cu efect de seră şi Piaţa Certificatelor Verzi. Dan Mihai Chirică este anchetat de Parchetul General în dosarul violenţelor de pe 10 august, fiind suspect de săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată.

 

Eximbank a angajat J.P. Morgan, cea mai mare bancă americană, în încercarea de a cumpăra Banca Românească, într-o operaţiune căreia mulţi nu-i dădeau nicio şansă de reuşită băncii de stat acum câteva luni(Ziarul Financiar)
Eximbank, banca deţinută de stat, i-a angajat pe bancherii de investiţii de la J.P. Morgan, cel mai mare grup financiar american, că să-i fie consilier în încercarea de achiziţie a Băncii Româneşti, conform unor surse de pe piaţa bancară. În echipa de achiziţie este şi PwC. Banca Românească este scoasă la vânzare pentru a doua oară de grupul financiar National Bank of Greece, prima tentativă cu grupul ungar OTP eşuând în urma deciziei surprinzătoare a BNR de a nu apoba tranzacţia.
Eximbank se luptă cu grupul italian Intesa şi fondul de investiţii J.C. Flowers pentru Banca Românească. Ceea ce părea la început o decizie mai mult emoţională (statul cumpără bănci, nu numai vinde), de a intra în lupta pentru Banca Românească, acum, conform unor surse de pe piaţa ban­cară, Eximbank are şanse reale, fiind cap la cap cu Intesa. Ofertele finale trebuie depuse până la finalul lunii noiembrie, pentru că Natio­nal Bank of Greece vrea să aibă un cumpărător până la finalul anului. Banca Românească are acti­ve de 6,2 mld. lei (1,3 mld. euro la fi­na­lul lui 2017), cu o cotă de piaţă de 1,4%. Eximbank avea ac­tive de 5,5 mld. lei (1,2 mld. euro), cu o cotă de piaţă de 1,3%. Intesa deţine o bancă în România care a ajuns la o co­tă de piaţă de 1,9%, iar J.C. Flowers tocmai a cumpărat Pirae­us Bank România (nume pe care l-a schimbat în First Bank).

 

TĂRICEANU reacționează după cererea DNA: Trăim parcă scenariul unei operațiuni ce s-ar putea intitula „Salvați-l pe Lazăr”(Evenimentul Zilei)
Călin Popescu Tăriceanu a scris un mesaj pe Facebook în care susţine că după ce solicitarea DNA pentru urmărirea sa penală va ajunge la Senat, aceasta va urma traseul procedural pe care îl urmează oricare astfel de cerere. Iată ce a scris Călin Popescu Tăriceanu pe pagina sa de Facebook: „Zilele acestea trăim parcă scenariul unei operațiuni ce s-ar putea intitula ”Salvați-l pe Lazăr”. Un țăran în civil găsește o servietă prin câmp și le-o predă jurnaliștilor cu ochi albaștri. La câteva zile distanță se reîncălzește o ciorbă de mai bine 10 ani și este aruncată presei știrea că aș urma să fiu anchetat în cazul Microsoft. Scenariul operațiuni este atât de ridicol că ar părea neserios și în filmele din seria ”B.D. la munte și mare”. Efectele în spațiul public sunt însă cât se poate de serioase, așa că vreau să fac câteva precizări importante.

 

Ce salarii vor avea profesorii din 2019(Adevarul)
Profesorii vor avea lefuri mai mari cu 25% în 2019. Cel puţin aşa susţine Lia-Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii. Concret, oficialul spune că cea mai mare creştere a salariului brut va fi pentru profesorii universitari - 693 lei, ajungând la 9.289 lei. În ceea ce priveşte asistenţii universitari, ei vor beneficia de o creştere de 141 lei, urmând să primească  3.700 lei.  De asemenea, profesorii cu studii superioare de lungă durată vor avea o creştere de 343 lei, urmând să ia 4.477 lei. Cât despre dascălii debutanţi, aceştia vor beneficia de o creştere ceva mai mică şi-anume de 168 lei, ajungând la 3.237 lei. Potrivit ministrului, „multe dintre aceste salarii vor continua să crească până în 2022”. Un profesor din Occident câştigă între 3.000 şi 7.000 de euro Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, subliniază că „România a depăşit câteva ţări din estul Europei la nivelul de salarizare pentru profesori, însă faţă de majoritatea ţărilor din Europa suntem tot la un nivel scăzut. În Germania sau Luxemburg un profesor de liceu câştigă între 3.000 şi 7.000 de euro brut“, arată sindicalistul. La rândul său, Cornelia Popa Stabri, care activează în aceeaşi federaţie de sindicate, afirmă că măririle de salarii pentru cadrele didactice nu sunt într-atât de pompoase precum vrea să arate ministrul Muncii. „Practic, vorbim de o mărire de 25% a salariului brut din totalul cuantumului promis de Ministerul Muncii până în 2022. Aşadar, nu este o noutate. De subliniat, însă, este că personalul didactic se află în continuare în ultima treime a funcţionarilor publici, cu un coeficient extrem de mic în grila salarizării. Or, asta nu arată decât faptul că în România profesorii nu sunt apreciaţi la adevărata lor valoare“, explică Stabri.
 

SENTINŢELE completelor de 5 judecători ÎCCJ, din 2014 până azi, lovite de NULITATE ABSOLUTĂ(Gandul)
Sentinţele definitive date de completele de cinci judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 2014 şi până în prezent sunt lovite de nulitate absolută şi pot fi revizuite la cerere, sunt de părere specialiştii în drept care comentează decizia de mierucir a Curţii Constituţionale a României. CCR a tranşat conflictul juridic dintre Parlament şi Înalta Curte în favoarea legislativului şi obligă ÎCCJ să intre imediat în legalitate. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să schimbe imediat, prin tragere la sorţi, toţi membrii completurilor de 5 judecători, ca urmare a constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţionnală cu Parlamentul, anunţă Curtea Constituţională a României.
”În urma sesizării făcute de Guvern cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi ÎCCJ, privind constituirea completurilor de 5 judecători, CCR a decis cu majoritate de voturi:
- A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013.
- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018.

 

Format: