Publicat: 3 Ianuarie, 2012 - 09:10

Gulerele albe ţigăneşti halesc milioane de euro (JN)
Pe măsură ce Bruxellesul presează Bucureştiul să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale romilor, sute de mii de euro din fondurile UE şi ale Guvernului român sunt aruncaţi pe cheltuieli anapoda, salarii exorbitante sau pe chirii fictive. Activişti de frunte ai romilor şi şefi de ONG-uri îşi bagă în buzunar sume imense din bani publici şi nu îi deranjează atât timp cât Guvernul plăteşte. De exemplu, Ioan Gruia Bumbu a închiriat o parte din casa sa din Alba Iulia Agenţiei Naţionale pentru Romi (ANR), al cărei preşedinte a fost, pentru 52.000 de euro pe o perioadă de doi ani, în condiţiile în care preţul pieţei era undeva la 500 de euro pe lună. Ioana Viorica Dumitru, şefa Asociaţiei Femeilor Rome, locuieşte cu părinţii într-un apartament la etajul nouă într-un bloc din Colentina. ANR a plătit din bani publici 2.754 de euro în fiecare lună pentru a închiria acel apartament în cadrul unui program naţional strategic pentru romi. Când am întrebat-o de chirie, Du­mitru s-a arătat surprinsă şi a negat că ar fi închiriat acel apartament, cu toate că datele oficiale o contrazi­ceau. "Nu ştiu ce s-a întâmplat! De unde aveţi informaţiile astea?", a răs­puns indignată şefa femeilor rome. Apoi a refuzat să mai discute dacă nu este prezent şi preşedintele ANR, Ilie Dincă. Managerul programului în cadrul căruia s-a închiriat acest apartament a fost dispus să lă­mu­rească chestiunea în cinci minute. Nu a mai dat un răspuns niciodată, la fel ca şi şeful său Ilie Dincă, perso­naj care la numirea în funcţie a şi dat un ordin scris ca toate discuţiile des­pre preşedintele ANR, atât între an­ga­jaţi, cât şi cu persoane din afara ins­tituţiei, sunt interzise. Cele două exemple oferite sunt doar vârful unui aisberg pe care autorităţile se fac că nu-l văd. Şi precum aisbergul se to­peşte, tot aşa dispar şi fondurile UE. Iar asta ar trebui să dea de gândit Parchetului şi altor instituţii abilitate să verifice cum s-au evaporat aproape 23 de milioane de euro cheltuite de ANR.

 

50 de tendinţe pentru 2012 (Ziarul Financiar)
Lansarea Logan 2 de către Renault şi intrarea în producţie în fabrica Ford de la Craiova a B-Max vor fi evenimentele de top în industrie anul acesta, când se mai aşteaptă finalizarea autostrăzii Bucureşti-Constanţa. Întrebarea este dacă tensiunile din zona euro şi problemele băncilor nu vor devia economia de pe traseul revenirii început în 2011. Citiţi patru pagini, 2, 3, 4 şi 5, despre tendinţele anului 2012. În pagina 6 vedeţi ce s-a îndeplinit şi ce nu din previziunile ZF pentru 2011.
Creşterea economică va încetini în acest an, sub tensiunea crizei datoriilor suverane din zona euro. În cel mai optimist scenariu, avansul PIB va fi de 0,5-1%.

Investiţiile străine directe vor continua să scadă şi în acest an, cu 20%. După plecarea ING şi Nokia de la Cluj şi a Tnuva de la Bucureşti, vor mai fi retrageri din România.

Cursul va fi relativ stabil, urmând să oscileze în jurul a 4,3 lei/euro.

Dinamica exporturilor rămâne incertă din cauza frânării economiilor vestice. Creşterea va fi maximum 10%.

Deficitul bugetar ar urma să coboare la 1,9% din PIB, faţă de 4,4% în 2011.

 

Criza face 2012 un an cu adevărat special (RL)
În 2012, partidele care contează în acest moment vor fi obligate să se adapteze din mers cu o viteză şi o imaginaţie de care, beneficiind de împrejurări mai calme, nu au fost obligate să dea dovadă până acum.  Anul 2012 contează, din punct de vedere politic, nu doar pentru că este electoral, ci pentru că şi formaţunile din coaliţia la putere, şi cele din opoziţie au fost slăbite nejustificat de mult de criza economică şi de propriile obsesii, iar peste puţin timp vom avea şi poza.

Iată încă o dată că dispreţul cu care PDL, PSD, PNL şi UDMR tratează ideea unor reforme interne de anvergură se va răzbuna curând şi îi va pune pe liderii politici în faţa unor situaţii cu care e tot mai greu s-o scoţi la capăt.

Evident, de reformele cu pricina nu va mai putea fi vorba nici în 2012. Cu nici 12 luni înainte de momentul votului, voinţa de a demara aşa ceva se reduce natural la zero, mai dominantă ca niciodată devenind, în schimb, tentaţia de a ieşi cu orice preţ bine din alegeri.

Din această perspectivă, 2012 va fi un soi de proba turnesolului, modul în care partidele se vor replia pentru a se adapta realităţilor trădând de fapt restanţele şi erorile majore pe care oamenii politici le-au făcut cel puţin în ultimii patru ani. 

PDL - în ciuda faptului că a rămas la guvernare de la începutul crizei economice, iar alegerile locale şi generale vin după ce coaliţia de guvernare pe care o conduce a purces la tăieri masive de salarii, pensii şi alte cheltuieli publice, partidul premierului Boc ar fi avut, chiar dacă sună paradoxal, o şansă nesperată de a poza într-o formaţiune conectată mai mult la interesul naţional decât la cel de grup.

Nici Emil Boc, nici ceilalţi lideri influenţi din partid nu au avut curajul (sau interesul) de a merge până la capăt, considerând că acolo unde faci în sfârşit un pas înainte e musai să mai faci cinci înapoi.

S-a simţit acest lucru în modul în care greii PDL au tratat iniţiativele Monicăi Macovei de a introduce standarde de integritate fără precedent în partid, în modul în care personaje sinistre precum deputatul Păsat au beneficiat de sprijinul colegilor sau în modul în care clientela politică a reuşit să-şi majoreze în continuare cifra de afaceri, adjudecându-şi contracte publice. Iar exemplele nu se opresc aici.

Una peste alta, PDL a optat deja pe sprijinul propriilor baroni, coroborat cu cel al unor mişcări gen UNPR-ul lui Gabriel Oprea şi altele din categoria gri, "Albă ca zăpada", decât să câştige electorat pe terenul de joc, prin iniţiative şi suport deschis pentru lupta anticorupţie, debranşarea clientelei politice de la banul public şi scoaterea în faţă a unor figuri proaspete.

 PSD - aici, principala problemă nu o mai constituie doar credibilitatea greu de conservat cât timp Ion Iliescu este preşedinte de onoare, iar baronii moşteniţi din era Năstase şi însuşi Adrian Năstase vorbesc în continuare în numele partidului şi nu doar că vorbesc, ci participă la luarea deciziilor.

 

 

Previziuni politice: Doar PDL şi PSD pot asigura o guvernare (EVZ)

Anul 2012 se anunţă agitat. Miza este foarte mare: primul an electoral cu alegeri comasate va decide soarta PDL şi a USL. Analiştii susţin că vom avea parte de una din cele mai urâte campanii electorale.

Vor conta, în bună măsură, atât evoluţiile socio-economice şi politice la nivel european, cât şi modificările care ar putea fi aduse sistemului electoral şi consti­tuţional. Din toate aceste lupte cu miză pe termen scurt, adevăraţii perdanţi ar putea fi însă numai democraţia şi societatea românească, avertizează analiştii.

Cristian Pârvulescu, analist: "An nebenefic pentru democraţie"

Anul 2012 nu va fi un an bun pentru consolidarea democraţiei în România. Instabilitatea şi tensiunea politică au început deja să se manifeste. Cumularea alegerilor, a celor locale cu cele generale favorizeazaă această situaţie, iar dacă vom adăuga intenţiile de modificare a Constituţiei, reducerea numărului de parlamentari, alt sistem de vot, reorganizarea administrativă şi re­­giona­lizarea se crează condiţiile pentru adâncirea tensiunilor politice cu consecinţe grave la nivelul societăţii.