13 august 2022

Organizațiile pentru drepturile omului critică acordurile privind gazele între UE și Azerbaijan

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Organizațiile internaționale pentru drepturile omului au criticat acordurile privind gazele dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan și își exprimă opinia că, în schimbul furnizării combustibilului, Azerbaidjanul a forțat UE să închidă ochii la încălcări grave ale drepturilor omului.

Președintele azer, lham Aliyev a primit-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Baku, pe 19 iulie 2022.

Publicația britanică The Guardian, referindu-se la organizația pentru drepturile omului Human Rights Watch, a scris că UE nu ar trebui să semneze un memorandum sau un nou acord bilateral cu Azerbaidjanul „fără a cere reforme politice”. Prestigioasa organizație a subliniat în mod special că „UE ar fi trebuit să ceară ca Baku să elibereze mulți deținuți politici, pentru a schimba legile privind restricțiile severe asupra organizațiilor neguvernamentale și mass-media”.

La începutul săptămânii, Uniunea Europeană și Azerbaidjanul au semnat un memorandum de înțelegere privind parteneriatul strategic în sectorul energetic, subliniind că aceasta va fi o alternativă la gazul rusesc. Președintele Comisiei Europene a declarat că acest memorandum „consolidează și mai mult parteneriatul energetic Baku-Bruxelles”.

Lucrările la noul acord bilateral vor fi finalizate în curând, iar anul viitor este planificată livrarea a 12 miliarde de metri cubi de gaz azer către Uniunea Europeană, reducând dependența de Rusia și asigurând, în mod semnificativ, securitatea aprovizionării.

În 2021, 155 de miliarde de metri cubi de gaz au fost exportați din Rusia către Uniunea Europeană, reprezentând 40% din consumul total de gaze. Bruxelles-ul intenționează să livreze anual cel puțin 20 de miliarde de metri cubi de gaz către Uniunea Europeană din Azerbaidjan prin „Coridorul sudic al gazelor” până în 2027.

Directorul Human Rights Watch pentru Europa și Asia Centrală, Philip Dam, potrivit The Guardian, este sigur că „Azerbaijanul folosește petrolul și gazele pentru a reduce la tăcere UE cu privire la drepturile fundamentale. Realitatea este că autoritățile azere sunt cunoscute pentru că au reprimat activiștii societății civile care investighează corupția, mai ales când vine vorba de petrol și gaze”, a spus Dam.

Potrivit Human Rights Watch (HRW), aproximativ 40 de lideri ai opoziției, jurnaliști și lideri ai societății civile azere au fost eliberați din închisoare în martie, dar zeci de alții rămân deținuți ilegal. Organizația pentru drepturile omului a subliniat, de asemenea, că există multe cazuri de tortură și violență în închisori.

La rândul său, președintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Parlamentului European, David Macalister, a remarcat ieri că vizita delegației sale la Baku demonstrează importanța relațiilor dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan. Totuși, acest lucru nu l-a împiedicat pe Aliyev să-și exprime nemulțumirea față de rezoluțiile anti-azere adoptate de Parlamentul European.

Directorul biroului de la Bruxelles al Amnesty International, Yves Gedi, și-a exprimat și el nedumerit față de acordul privind gazele dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan. The Guardian a citat directorul organizației spunând că: „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este o reamintire a faptului că regimurile represive și iresponsabile sunt rareori parteneri de încredere și că favorizarea obiectivelor pe termen scurt care dăunează drepturilor omului, lucru care este o rețetă pentru dezastru”, potrivit sursei citate.

A consemnat Ciprian Pop

Sursa foto al jazeera