4 decembrie 2021

Ovidiu Bîrlea – Tradiţii culturale la Mogoş

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Sâmbătă, 21 august 2021, începând cu orele 10:00, comuna Mogoş va găzdui un amplu proiect cultural dedicat marelui etnograf român Ovidiu Bîrlea, intitulat „Ovidiu Bîrlea – Tradiţii culturale la Mogoş”. Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Primăria Comunei Mogoş, Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba, Biblioteca comunală „Ovidiu Bîrlea” Mogoş, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, în parteneriat cu Parohia Ortodoxă Mogoş-Micleşti.

Evenimentul va fi deschis cu un Te Deum la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Mogoş-Bârleşti, unde preotul paroh Oprean Călin va face şi o scurtă prezentare a edificiului monument istoric construit în anul 1844.

Manifestările vor continua cu mesaje instituţionale ale reprezentanţilor instituţiilor organizatoare, după care va avea loc reconstituirea obiceiului clăcii de coasă. Claca de coasă de la Bârleşti va fi reconstituită cu sprijinul mogoşenilor, fiind una dintre cele mai vechi ocupaţii ce a stârnit interesul cercetătorului Ovidiu Bîrlea, care o descrie pe larg în romanul său „Şteampuri fără apă”.

Cea de-a doua parte a evenimentului este dedicată simpozionului cu titlul „Ovidiu Bîrlea, acasă la Mogoş”, simpozion la care vor susţine lucrări prof. univ. dr. cercetător Ilie Moise de la Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române din Sibiu, conf. univ. dr. Georgeta Orian de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, prof. Doina Blaga din Sibiu, nepoata etnografului, dr. Nicolae Danciu din Sebeş, nepot al etnografului, prof. Daniela Floroian de la Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba şi Olga Oprean bibliotecar la Biblioteca comunală „Ovidiu Bîrlea” din Mogoş. Programul zilei va continua cu vizitarea expoziţiei etnografice din localitate, vizitarea expoziţiei de carte cu lucrări ştiinţifice şi literare ce îl au autor pe Ovidiu Bîrlea şi o expoziţie de bucate tradiţionale specifice zonei Mogoşului.

Cu începere de la ora 13:30, Căminul Cultural din Mogoş va găzdui un spectacol folcloric susţinut de ansamblul folcloric al Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba şi prezentarea dansului popular „Mogoşana” în interpretarea copiilor şi adulţilor din comuna Mogoş, dansul fiind prezentat în una dintre lucrările de referinţă ale lui Ovidiu Bîrlea – Eseu despre dansul popular românesc.

Activitatea „Ovidiu Bîrlea – Tradiţii culturale la Mogoş” a fost generată de organizarea în luna mai 2021 la Mogoş a proiectului 2.9 Raftul Bibliotecii Judeţene Lucian Blaga în Judeţul Alba şi este o primă etapă prin care instituţiile organizatoare urmăresc să aducă în atenţia publică una dintre cele mai frumoase zone ale judeţului Alba. Activitatea face parte dintr-un proiect mai amplu intitulat „Mogoş Fest” pe care dorim să-l dezvoltăm în următorii ani cu scopul de a promova tradiţiile, obiceiurile, obiectivele culturale, spirituale şi istorice, frumuseţile naturi etc., din comuna Mogoş şi împrejurimi.

Ovidiu Bîrlea s-a născut la 13 august 1917 în satul Bârleşti, comuna Mogoş, din judeţul Alba. Fiu de ţărani, urmează şcoala primară în satul natal (1924-1928), gimnaziul la Baia de Arieş (1928-1929), apoi Liceul Militar din Târgu-Mureş (1929-1937). Studiază filologia la Universitatea din Bucureşti (1937-1939, 1940-1942). Este funcţionar câteva luni în Departamentul naţionalităţilor (1948-1949), apoi este cercetător la Institutul de Folclor din Bucureşti (1949-1969), unde conduce secţia literară timp de nouăsprezece ani. Moare la 7 ianuarie 1990 la Cluj-Napoca.

Reprezentant al unei noi generaţii de folclorişti, Ovidiu Bîrlea continuă opera lui D. Caracostea (definitivează şi publică, după moartea acestuia, Problemele tipologiei folclorice, 1971) şi Ion Muşlea (definitivează şi publică Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, 1970), păşind pe urmele lui Petru Caraman, Tache Papahagi şi Ion Diaconu. Eforturile sale ştiinţifice s-au concretizat în publicarea operelor: Snoave şi ghicitori (Bucureşti, 1957); Poveştile lui Creangă (Bucureşti, 1967); Metoda de cercetare a folclorului (Bucureşti, 1969); Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu (Bucureşti, 1970, în colab. cu Ion Muşlea); Problemele tipologiei folclorice (Bucureşti, 1971, în colab. cu D. Caracostea); Istoria folcloristicii româneşti (Bucureşti, 1974, Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române); Mică enciclopedie a poveştilor româneşti (Bucureşti, 1976); Poetică folclorică (Bucureşti, 1979); Folclorul românesc (I-II, Bucureşti,1981-1983); Eseu despre dansul popular românesc (Bucureşti, 1982). De asemenea a publicat antologile: Antologie de proză populară epică (I-III, Bucureşti, 1966); Petrea Făt-Frumos (Bucureşti, 1967); Horea şi Iancu în tradiţiile poporului (Bucureşti, 1972, în colab. cu Ioan Şerb); Petru Caraman, Studii de etnografie şi folclor, postfaţă de Ion H. Ciubotaru, Iaşi, 1997. Alături de preocupările privind recuperarea zestrei folclorice, Ovidiu Bârlea a semnat şi câteva lucrpri literare importante în care a valorificat rezultatul cercetărilor folcloirce în pagini de o reală frumuseţe. Printer aceste scrieri se numără: Urme pe piatră (proză, Bucureşti, 1974); Şteampuri fără apă (roman, Bucureşti, 1979); Efigii (memorialistică-portrete, Bucureşti, 1987); Drumul de pe urmă (roman, 1999); Se face ziuă.

Romanul anului 1848 (Bucureşti, 2001). Ovidiu Bârlea a colaborat cu lucrări şi articole de specialitate la: „Analele Universităţii din Timişoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă şi literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie şi folclor”, „Revista Fundaţiilor regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”.

Daniela Floroian, bibliotecar