6 iulie 2022

Pandemia – pretext pentru suspendarea unor drepturi incomode pentru clasa politică

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Respectaţi dreptul la protest şi dreptul la negociere colectivă!

Organizaţiile semnatare, membre ale coaliţiei Grupul ONG pentru cetăţean , solicită Parlamentului să înlăture cât mai repede limitările privind negocierile colective şi dreptul la protest, impuse arbitrar prin legislaţia privind starea de urgenţă.

Conform Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, contractele colective de muncă şi actele adiţionale rămân active pe întreaga durată a stării de alertă şi pentru o perioadă de 90 zile de la încetarea acesteia. În acelaşi timp, legislaţia privind dialogul social prevede că pe durata de valabilitate a unui contract colectiv nu pot fi declanşate conflicte colective şi grevă. Acest lucru face ca în orice domeniu în care există un contract colectiv de muncă, orice conflict colectiv să fie automat ilegal.

Mai mult, Legea nr. 55/2020 interzice cu desăvârşire, pe durata stării de alertă, iniţierea conflictelor colective de muncă într-o serie de domenii considerate esenţiale: „în unităţile sistemului energetic naţional, în unităţile operative de la sectoarele nucleare, în unităţile cu foc continuu, în unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.”

Aceste măsuri, care au fost rezonabile pe termen scurt, devin împovărătoare după aproape doi ani de stare de urgenţă şi stare de alertă. Conform legii, durata maximă a unui contract colectiv de muncă este de doi ani, deci aproape toate aceste contracte au expirat, şi ar trebui iniţiate noi negocieri. În foarte puţine cazuri, din proprie iniţiativă, angajatorii au acceptat noi negocieri. În general, contractele au fost prelungite automat, conform legii.

Situaţia economică s-a schimbat semnificativ. Inflaţia foarte mare se suprapune cu creşterea galopantă a costurilor cu energia. Măsurile de compensare nu sunt suficiente pentru a compensa scăderea semnificativă a puterii de cumpărare. Majoritatea angajaţilor din sectoarele în care există negocieri colective şi contracte colective de muncă au venituri care se poziţionează între salariul minim şi cel mediu, deci se află într-o situaţie de vulnerabilitate în faţa creşterii generalizate a preţurilor. În aceste condiţii, limitarea arbitrară a mecanismelor prin care îşi pot negocia un contract mai bun, adică negocierile colective, devine o limitare inacceptabilă a dreptului la muncă şi cele ce derivă din acesta.

Suspendarea negocierilor colective poate duce la situaţii limită, cum este cea de la Societatea de Transport Bucureşti (STB). Angajaţii nu au dreptul nici să reia negocierile colective, nici să iniţieze conflicte colective de muncă. Se văd astfel nevoiţi să recurgă la metode la limita legii, precum oprirea spontană a lucrului. Acest lucru duce la radicalizarea poziţiilor şi afectează inutil beneficiarii serviciului. În condiţiile unui conflict declarat conform legii, ar fi fost menţinute minim o treime din servicii.

Amintim că pe întreaga durată a stării de alertă Parlamentul şi Guvernul au permis organizarea unor evenimente de mari dimensiuni, precum festivaluri şi concerte, pelerinaje şi alte activităţi religioase, sau chiar congrese de partid. Rămân drastic limitate doar activităţi precum adunări publice, proteste
şi, iată, negocieri colective şi conflicte colective de muncă. Puterea politică foloseşte astfel, în mod activ şi cu premeditare, starea de alertă pentru a îngrădi dreptul la protest al cetăţenilor.

Organizaţii semnatare:

Asociaţia Miliţia Spirituală
Asociaţia Respiro
Centrul pentru Inovare Publică
ActiveWatch
CeRe:Centrul de Resurse pentru participare publică
Asociaţia Rise OUT
Asociaţia MozaiQ LGBT
PATRIR, Institutul Român pentru Pace