Publicat: 4 Iulie, 2013 - 09:57

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi...

OCTAVIAN ANDRONIC: Cursă pe contrasens (AMOS News)
"A trecut la cele veşnice, Radu Vasile. Este primul dintre cei care au deţinut funcţia de premier post-decembrist care-şi predă mandatul pământean. Avea 71 de ani şi încă multe de spus despre o lume în continuă mişcare, căreia deprinsese să- i sesizeze tendinţele şi direcţiile, cu perspicacitatea celui obişnuit să disece istoria. Profesor universitar, specialist în istoria economiei, Radu Vasile a fost unul dintre politicienii importanţi ai României, aflându-se în situaţia privilegiată de a putea scrie el însuşi câteva dintre paginile op-ului pe care îl studia. A intrat în politica democratică după revoluţie, văzând în renăscutul partid ţărănist una dintre şansele de reconstrucţie a României. A ocupat funcţii importante în partid şi parlament şi a fost una dintre vocile pătrunzătoare şi raţionale ce au produs mesajele ideologice ale unui curent care nu-şi epuizaze substanţa. Făcea chiar figură aparte între tabăra vechilor militanţi, trecuţi prin închisorile comuniste şi cea a opurtuniştilor ce viraseră rapid dinspre partidul unic spre cel istoric."

RAMONA URSU: Când românii fac mişto de România (Adevărul)
"Tu nu te-ai săturat să faci mişto? Tu nu te-ai săturat să-ţi pui pe Facebook că un ministru, Pricopie, de exemplu, e un analfabet? Tu nu te-ai săturat să-ţi faci vecinul „băsist împuţit”? Sau vecina „USL-istă spălată pe creier”? DE ACELASI AUTOR Morţii. Domnul Patriarh. Crin. Speranţa. Demonii. Pe asta chiar n-o ştiai despre Alexandra Stan! Doamnă Merkel, Ich möchte ein Berliner sein! Sau să-ţi dezmierzi copilul cu-n: „Eşti prostul clasei, mă!”? Sau să-ţi blestemi ţara şi să-ţi promiţi că o să pleci, dracului, de aici! Că o să pleci şi o să se aleagă praful în urma ta, de toţi şi toate! Tu nu te-ai săturat să te uiţi în stânga ta sau în dreapta ta şi să-i vrei răul celui de lângă tine? Să râzi când greşeşte? Să sari în sus de bucurie atunci când ăluia, omului din preajma ta, îi este rău? Mă întreb, de câteva zile, dacă e posibil ca-n ţara asta să facem măcar o singură dată ceva de bun-simţ. Să trecem cu fruntea sus printr-un eveniment. Unul important. Unul care să ne atingă pe toţi, de la un capăt la altul. Ca Bacalaureatul, de exemplu. Să ne uităm la noi şi să fim mândri. Mândri că suntem buni, că suntem deştepţi, că suntem harnici, că ne vedem un viitor dacă nu de succes, măcar unul decent."

ION CRISTOIU: Prin ce depinde Crin Antonescu de Dan Voiculescu (Evenimentul Zilei)
"Dependent de ştiri mai ceva ca un drogat de priza de cocaină, la o jumătate de oră de lucru la BAR (cercetez cea mai plină de învăţăminte perioadă din trecutul românesc pentru anii postdecembrişti, cea dintre 1840-1866), deschid tableta şi accesez site-urile de ştiri. Cum am înzestrarea lecturii rapide, care nu citeşte, ci fotografiază textul, mă pun rapid la curent cu întîmplările de pe scena politică autohtonă, în zdrobitoarea lor majoritate uitate la nivelul vorbelor: X a zis ceva despre Y; Y îi răspunde lui X; duelul de vorbe goale e comentat, la solicitarea presei, de Z, Î, W şi alte personaje, cele mai multe habar neavînd despre ce s-a spus, dar simţind nevoia să spună şi ele ceva. În săptămîna care tocmai a trecut, mi-au sărit în ochi mai multe titluri date de televiziuni, site-uri şi bloguri unor texte scurte cum le stă bine textelor de pe Internet şi de pe burtieră. Crin Antonescu se desparte de Dan Voiculescu! De la parvenirea sa la şefia PNL şi, mai ales, de la înmugurirea ambiţiei de a fi preşedintele României, Crin Antonescu a fost o simplă marionetă a lui Dan Voiculescu. În timp ce pînă şi Victor Ponta, intuind potenţialul de compromitere întruchipat de apropierea de Dan Voiculescu, a dat semne de detaşare de acest personaj controversat, Crin Antonescu nu numai că n-a schiţat nici măcar un semn de întrebare la actele dubioase produse de Dan Voiculescu, dar, mai mult, i-a luat de fiecare dată apărarea."

CRISTIAN Tudor POPESCU: Profesoara Costica are un fiu natural (Gândul)
"Pe mine nu mă sperie faptul că SRI filează profesori în exerciţiul şpăgii. Dimpotrivă, cred că astfel organul îşi justifică mult mai convingător lefurile decât atunci când anunţă că a mai zgornit peste graniţă nişte arabi care umblau cu fitile. Dar nu cred că fenomenul corupţiei în învăţământ poate fi stopat nici dacă SRI cheamă MI6 şi CIA în ajutor. Pentru că arestând nişte profesori se culeg scaieţi, nu se smulge rădăcina răului. Şpaga e un act de vânzare-cumpărare, de economie neagră, dar de piaţă, bazată pe cerere şi ofertă. Eu, părinte, am nevoie de o diplomă de bac pentru odrasla mea şi plătesc pentru ea. Matale, profesor, director de liceu, îţi faci vilă din asta, dar eu ce gheşeft fac? Plătesc, practic, pentru ca Nelu sau Georgela să nu înveţe. Şi atunci, la ce e bună o diplomă în spatele căreia stă vidul din cap? Aceasta este, cred, întrebarea cheie. Cu o diplomă de bac pârâtă, şi chiar cu una obţinută cinstit, doar cu ea, nu prea ai ce face în domeniul autentic privat. Aici, afară de cazul în care eşti amanta patronului şi vrea el să-şi bage o gaură în organigramă, trebuie să ştii să faci ceva util, altminteri nu te angajează nimeni. Iar dacă eşti bun, nu interesează ce diplome n-ai."

ŞTEFAN MITROI: În tabără cu Noica şi Arghezi (Jurnalul Naţional)
"Am fost urcat alături de alți copii într-un tren căruia i-a trebuit o noapte întreagă să ajungă de la Alexandria la București. După câteva ore petrecute în Gara de Nord ne-a preluat un alt tren, care s-a târât, părând să-și dea sufletul, spre munte. Dincolo de Pitești și l-a dat. A apărut un tren nou, la fel de vechi ca și cel dinainte , dar mai plin de suflet decât acesta, care ne-a dus până la capăt. Până la capătul lumii, mi s-a părut mie atunci. Abia peste ani aveam să-mi dau seama că nu mă depărtasem prea mult de casă, numai că durase mai bine de 24 de ore călătoria, ceea ce mă făcuse să cred că orașul în care urma să coborîm se afla destul de aproape de marginea pământului. Mă și vedeam căzând dincolo. Unde, nu știu! Așa c-am pășit cu inima cât un purice jos de pe scara vagonului de lemn. Dar n-am căzut, spre uimirea mea, nicăieri!"

VALENTINA GRIGORE: Învăţământul românesc a ajuns o cloacă (Puterea)
"Şpăgile vehiculate pentru intrarea la o anumită şcoală, pentru protocol la examene, pentru cadourile profesorilor şi câte şi mai câte nu sunt o noutate. Se practică de ani buni, şi părinţii noştri s-au confruntat cu ele şi noi, ca părinţi, ne confruntăm cu ele. De ce nu facem nimic în această privinţă? Pentru că, dacă spunem ceva, riscăm să atragem mânia tocmai asupra copilului pe care încercăm să-l ajutăm. Pentru că învăţământul românesc a ajuns o cloacă. Câteva elemente negative atrag asupra tuturor profesorilor suspiciunea că iau şpagă. Şi spun acest lucru tocmai pentru a atenţiona acele cadre didactice care o să mă condamne pentru generalizarea de faţă: ieşiţi în faţă, cei care sunteţi corecţi, şi eliminaţi astfel de elemente din sistem! Daţi un exemplu! Şi o să fiţi surprinşi câte cazuri o să apară. Atunci generalizarea de faţă o să vi se pară normală."

SABINA FATI: Fenechiu îşi aşteaptă sentinţa: ce câştigă Ponta? (România Liberă)
"Relu Fenechiu a spus că nu demisioneză din funcţia de ministru al Transporturilor, ca şi cum ar şti dinainte ce urmează să hotărască instanţa, care are pe masă dosarul de corupţie “Transformatorul”. Fenechiu este acuzat că prin firmele lui ar fi cumparat transformatore vechi din anii 1970 pe care apoi le-a vândut companiei Electrica Moldova, ca şi cum ar fi fost noi. Prejudiciul estimat de anchetatori se ridică la apropae 2 milioane de euro, fiindcă marea majoritate a acestor transformatoare au rămas în depozitele companiei de stat fără să fie folosite vreodată. Tranzacţiile s-au făcut prin încălcarea legii, iar foştii directori ai Electrica Moldova sunt la rândul lor trimişi în judecată. Relu Fenechiu şi-a dezvoltat abilităţile de manager făcând afaceri cu statul încă de la începutul anilor 1990 şi nici acum nu-l opreşte nimeni să-şi completeze conturile propriilor firme folosind aceleaşi căi bătătorite, mai cu seamă că, din fotoliul de ministru poate deschide uşile cu mai multă autoritate. Mizează pe verigile parvenirii, pe ideea că justiţia este slăbită de ultimele mutări ale actualei guvernări, pe faptul că lucrurile au început să se relaxeze, şi iată, companiile de stat şi regiile autonome nu mai sunt obligate prin lege să se conformeze regulilor europene privind achiziţiile publice. Toate acestea îl încurajează pe Relu Fenechiu să privescă viitorul cu optimism şi să ignore deciziile dure date în ultima vreme de Înalta Curte."

ADRIAN VASILESCU: O îndreptare absolut necesară (Ziarul Financiar)
"Duminică a plouat torenţial. Toată ziua. O ploaie rea, pentru că a invadat străzi şi case, provocând suferinţe umane şi pagube materiale. Participând, duminică seara, la o dezbatere TV, am acceptat parţial concluziile colegilor de platou, care se conjugau într-o notă pesimistă ce trecea dincolo de dezastrul produs de puhoaie în numeroase localităţi din ţară, inclusiv în oraşe. Ploaia face prăpăd şi în agricultură, suna una dintre concluzii, ceea ce va determina scumpirea alimentelor şi o inflaţie mare. Am subliniat, făcând apel la logica economică, imposibilitatea de a ne confrunta, în acest an, cu o inflaţie mare. De altfel, toate calculele indică, pentru a doua parte a anului, o tendinţă de dezinflaţie. Şi am repetat ceea ce am tot spus, poate chiar plictisindu-i pe cei care m-au ascultat, că nu au cum să se scumpească toate alimentele; dar că s-ar putea să avem parte de noi scumpiri excesive ale câtorva produse, care să strice media generală a inflaţiei la mărfurile alimentare. Am admis, în acest sens, că „îmi este teamă de scumpirea pâinii, cu o pondere foarte mare în coşul de consum, din cauza ploii ce ar putea să compromită cultură de grâu“. Greşeam însă. Îmi amintisem o experienţă personală, trăită în prima vacanţă studenţească la Facultatea de Drept, în ceea ce numeam atunci „practica agricolă“. Noi, cei de la Drept, eram repartizaţi la un IAS din Bărăgan, unde participam la muncile agricole."