6 Ian 2017 - 10:00

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic: Punctul pe Y. Un guvern pe „pilot automat” (AMOS News) 
"Nu mă pot opri să nu fac o paralelă cu intrarea în „pâine” a predecesorului lui Grindeanu: Cioloș era „băiat mare”, absolvise chiar liceul pe la Bruxelles, așa încât „părintele” Iohannis nu era deloc îngrijorat când i s-a alăturat în prima ședință de guvern tehnocrat. Iar însuși termenul de „tehnocrat” părea să fie, atunci, o garanție a succesului adevăratului „guvern al meu”. Chiar dacă majoritatea miniștrilor fuseseră aduși cu arcanul dintre oamenii cu care Cioloș mai lucrase prin capitala Uniunii, sau de la București, amici din precedentul său mandat agricol. Or aici mi se pare că găsim prima similitudine dintre cele două executive: Dragnea a venit și el cu o oaste de strânsură în care predomină foști colaboratori de la județe sau oameni de încredere din anturajul politic. Cu câteva excepții - Meleșcanu, Shhaideh, Dan, Vasilescu, Vulpescu, Daea - majoritatea sunt complet lipsiți de experiență administrativă la vârf. Iar dacă Iordache și Ștefan compensează prin prelungitele stagii din legislativ, despre ceilalți nu se poate spune mare lucru."

Octavian Ştireanu: Usturoiul din piftie (Azi)
"Reacţia de azi a preşedintelui Iohannis la demersul Avocatului Poporului întăreşte regretul că nu s-a trecut la suspendarea respectivului din funcţie. După ce legi vrea dl. Iohannis să conducă ţara? Cu ce drept înfierează dumnealui o decizie legală a unei instituţii constituţionale – Avocatul Poporului? Probabil în numele dreptului la exprimare. Dar, în cazul dumnealui, exprimarea denotă o gândire total defectă din punct de vedere democratic. Iar acest lucru afectează o ţară întreagă, pentru că nu ne este deloc indiferent dacă ne conduce un preşedinte sau un führer. Avocatul Poporului a procedat legal. Urmează ca, ulterior, Curtea Constituţională să decidă dacă legea respectivă este constituţională sau nu. Iar preşedintele s-a antepronunţat când trebuia să tacă."

Mihnea Dumitru: Despre surprinzătoarele ambiţii ale domnului Dragnea, acum şi fără zahăr (Adevărul) 
"Ceea ce domnul Dragnea arunca în piaţă ca pe un banc, apropo de faptul că el şi-ar dori, dar o lege nedreaptă nu-l lasă, devine stindardul unei clase politice care înţelege schimbarea puterii şi aparenta revenire la „business as usual”, din vremuri mai vechi. Şi serveşte. Am urmărit declaraţiile domnului Ciorbea, un avocat al poporului destul de bine dispus, şi mi-am dat seama, urmărindu-l, că această întreagă poveste cu aspiraţiile lui Liviu Dragnea la postul de premier reprezintă o ciudată farsă.    Iniţial, în articolele precedente, am analizat declaraţiile sale pe tema legii care-i blochează accesul în Guvern ca pe un teasing, o formulă de testare a susţinerii sale în partid, apoi ca pe o simplă glumă perpetuată mai mult de mass-media. Faptul că devine un punct de reper pentru alţi actori de pe scenă arată mai mult lipsa de creativitate şi comoditatea clasei politice."

Ioan Vieru: Şueta de la Cotroceni (Cotidianul)
"Învestirea noului Guvern, desfăşurată la Cotroceni, care a inclus, cum era firesc, ceremonia jurământului faţă de ţară al noilor miniştri, poate trece în programele de divertisment în notă tragi-comică. După ce PSD a încercat o nominalizare de scurtă durată, eşuată, aceasta de acum este acceptată din motive tot fără legătură cu performanţa şi cam după aceleaşi omologate criterii. De casă. Nominalizatul dintâi, refuzat pe criterii obscure, zvonistic deloc de neglijat, rămâne în echipa guvernamentală de parcă funcţia ministerială ar fi girată după cum bate vântul. Instalarea unui Guvern precum cel de acum, în perspectiva frisonantă a constituirii lui după câştigarea alegerilor de către PSD, poate presupune orice avertismente. La vârful statului, în instituţii, în spaţiul public de minimă referinţă nu mai există şefi decât pe hârtie, în realitate ei ar trebui să fie nişte veritabili responsabili."

Rareș Bogdan: Nihil sine Livius! (Evenimentul Zilei)
"600.000 de membri de partid, liber cugetătorii unii captivi încă anilor ,90, activiștii care comunicau cu Sfânta Biserică doar cât să transmită că se dau bani de clopotniță înainte de alegeri vor păși pe calea credinței. Din acel „opium al poporului” (Marx) sau „pentru popor” (Lenin) se va regenera filosofia oștirii pesediste, emulația, iar tot ce respiră pe partea stângă se va ruga pentru sănătatea lui Liviu. Președintele Marelui Partid al Stangii va repara nedreptățile legate de pensii, medicamente, taxe, autostrăzi și călătoria în timp, ținută de americani la secret, dar pentru că are o inimă mare nu va lăsa pe nimeni din Guvern să decidă singur. Ca să nu greșească! Ca o mamă!"   

Florin Condurateanu: Coana Joiţica nu s-a fandosit şi în seria a doua (Jurnalul Naţional)
"Caragiale a simţit că “Scrisoarea pierdută” nu încape doar în cele trei acte ale piesei geniale, gândise şi o continuare, care să nu întrerupă destinele spectaculoase ale personajelor viclene şi înfometate de putere şi bogăţie. Astfel că, în seria a doua, influenţa şi puterea încap pe mâna lui Caţavencu şi a sforăresei Joiţica. Cortina cade în ”Scrisoarea pierdută” peste un Caţavencu înfrânt, după ce a rătăcit scrisorica de amor, instrument al şantajului. Joiţica îl umileşte să cuvânteze elogiativ la adresa soţului şi a amantului în serbarea din grădina publică, iar cetăţeanul turmentat, duhnind a rachiu, strigă: “Trăiască Coana Joiţica, e damă bună!”."

Robert Veress: Guvern de teleorcrați (Puterea)
"Gata, România a trecut de la guvernarea de tehnocrați, la cea de teleorcrați. Ce sunt teleorcrații? Hai, că e simplu, nu cine știe ce cimilitură: soldații credincioși ai teleormăneanului Liviu Dragnea! În cazul ministresei de Interne, Carmen Daniela Dan, titulatura se potrivește și mai bine, fiind chiar dânsa teleormăneancă. De fapt, un teleorcrat a fost chiar și în guvernul tehnocraților, chiar într-o postură cheie. Vasile Dîncu, s-a lepădat aseară, în direct și la o oră de vârf, de foștii săi colegi, pe care i-a făcut „tineri de dreapta”, după care s-a pupat intensiv cu Liviu Dragnea, care i-a propus să coordoneze „proiectul România la 100 de ani de la Unire”. Și abia se instalară teleorcrații, că peste țară se abătu urgia. Deja, patru județe sunt roșii – mă refer la codul de viscol, că dacă e să discutăm de felul în care votează lumea, numărătoarea merge spre 30." 

Sabin Gherman: Mare-i Grrrădina Maicii Domnului! (România Liberă)
"Până acum, avem aşa: un program de guvernare în mare parte necunoscut guvernanţilor, un şef suprem extrem de puternic şi de suspicios, o opoziţie care mai rezistă graţie câtorva pagini de Facebook, o situaţie geopolitică numai bună să ne dea fiori pe termen lung. Peste toate astea mai pune un tremolo naţionalist preexistent în rândul partidelor de guvernământ şi zgândărit de apropierea împlinirii celor o sută de ani de la 1918. Să le luăm pe rând."
 
Cristian Hostiuc: Ce va fi în 2017: salariile mici vor creşte accelerat, s-ar putea să vedem un nou producător auto care să vrea să facă maşini în România, cine va oferi angajaţi va lua noi investiţii, polarizarea economiei se va accentua, vor fi căutaţi pensionari pentru a fi angajaţi (Ziarul Financiar)
"Anul 2016 a fost un an destul de bun, dar care a accentuat extremele economice: companiile mici au rămas mici, iar companiile mari au devenit şi mai mari. Principalele 10 zone eco­no­mi­ce din România, unde se desfăşoară 70% din businessul naţional, au continuat să crească, în timp ce celelalte 32 de judeţe au pierdut teren în continuare. Cursul leu/euro fost destul de stabil, în timp ce cursul dolarului a explodat, din motive externe. Credeam că dobânzile la lei vor reîncepe să crească, dar în schimb au scăzut. 2016 a fost un an de vis pentru cei care au avut de plătit cre­dite în lei legate de indicatorul de re­fe­rin­ţă ROBOR, care a scăzut sub 0,7% pe an. Creşterea economică încetineşte, pe fondul scăderii trendului de creştere a consumului. Până când să scadă şi comercianţii preţurile?"

Format: 

Topic: