Publicat: 6 Martie, 2013 - 10:06

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi...
 
OCTAVIAN ANDRONIC: Mai e state? Şapte! (AMOS News)
"Prezidentul nostru, care joacă în fiecare zi, pe scările de la Cotroceni, pantomima interesului naţional şi-a adăugat la recuzită o hartă şi un băţ, cu care ne arată care sunt graniţele pe care, dacă am adera la Schengen, ar trebui să le păzim ca pe lumina ochilor. Din cauza lui Ponta şi Antonescu, însă, nu mai e cazul. Dânsul, preşedintele, ştie din surse sigure, că nu doar Germania se va opune la următorul Consiliu JAI, ci cu totul 7 state. De ce? Din cauza MCV-ului. Cum care MCV? Ăla care anul trecut, şi acum doi ani, tot domnul preşedinte ne spunea că n-ar trebui luat în seamă şi că e un abuz să condiţioneze Schengenul de MCV. Acum nu mai e un abuz. E chiar logic, mai ales că Traian Băsescu ne priveşte sincer în ochi şi ne spune că nu se simte cu nimic vinovat, că nu-şi asumă de nici un fel eşecul şi că unicii responsabili sunt guvernul şi corupţii săi. Adică Fenechiu, care chiar dacă nu e dovedit corupt, cam aşa apare. Mai pe şleau spus, MCV  = Fenechiu, iar Schengen = MCV. Harta pe care au instalat-o consilierii preşedintelui ca s-o vadă toată ţara nu permite identificarea celor şapte ţări care nu ne vor în Schengen. Probabil că azi, sau mâine, vor face rost şi de o hartă a Europei şi atunci vom avea o imagine clară a situaţiei noastre. Adică a lor, cei de la guvern, pentru că preşedinţia n-are nici în clin, nici în mânecă."
 
MATEI UDREA: Schengen: i-aţi da lui Ponta portofelul şi cheile casei? Nici ei! (Adevărul)
"Vreo 70 la sută dintre românii care au mers la vot în decembrie au hotărât că, de acum înainte, Ponta, Antonescu, Voiculescu, Becali, SRS şi alţii, sute, de-o teapă cu ei, reprezintă România. La nivel simbolic, ei sunt România în următorii patru ani. Cu ei trebuie să discute celelalte state. Spune Ponta, şeful guvernului, că nu-l interesează Schengen? Asta e părerea României, adică a noastră, a tuturor! Spune Antonescu despre Occident că e corupt şi plătit pentru a distruge ţărişoara? Aşa gândeşte România, adică dumneavoastră! Strigă Sorin Roşca Stănescu că n-avem nevoie de toate aceste reguli enervante ale UE pentru a verifica averile demnitarilor şi a-i scoate pe infractori din funcţiile publice? Domnul senator e vocea poporului! Mâine, când Ponta şi Antonescu vor spune că României îi va fi mai bine în afara UE, a lumii occidentale şi, eventual, a NATO, mesajul lor va fi receptat ca fiind voinţa noastră, a tuturor."
 
SILVIU SERGIU: Oprescu, prezidenţiabilul PSD încă de acum cinci luni (Evenimentul Zilei)
"N-am fost niciodată un profet al ruperii USL, dar, de data aceasta, schisma se conturează clar. După ce Crin Antonescu şi-a adus în partid un potenţial premier, aşa cum el însuşi l-a prezentat opiniei publice pe primarul Sibiului, Sorin Oprescu s-a oferit drept potenţial prezidenţiabil PSD. Sintagma ”dacă va fi cazul” se traduce într-un singur sens: ”dacă PSD va avea nevoie de un candidat la Preşedinţie”. Bineînţeles, în cazul renunţării la Crin Antonescu. Sorin Oprescu nu poate avea succes în aventura prezidenţială fără sprijinul fostului său partid. A încercat în 2009 ca independent şi a eşuat. Singurul efect al candidaturii sale a fost pierderea alegerilor de către Mircea Geoană în faţa lui Traian Băsescu, la o diferenţă de doar 70.000 de voturi."
 
INDIRA CRASNEA: Victor Ponta a pus o compresă strategică peste "astenia" Schengen (Gândul)
"Premierul Ponta a pus capăt momentan zbenguielilor declarative despre "a fi în Schengen", categorisindu-le ca fiind efecte ale "asteniei de week-end", o tulburare care a fost declanşată nediplomatic de către ministrul Corlăţean şi încurajată părinteşte tot de către şeful guvernului. În formă concentrată, ultimul mesaj al prim-ministrului, cu iz de "end of story", a fost: ataşamentul şi obiectivele pentru integrarea totală europeană rămân, strategia se schimbă. De fapt, se schimbă tonul: vom fi clonţoşi. Ceea ce se prefigurează este un soi de agresivitate. O atitudine care s-a experimentat deja, pentru uz intern. Cu zicerile miniştrilor Stroe şi Duşa, demne de haiducii lui Şaptecai. Este însă îndoielnic că în lumea reală, nu cea a lipiţilor de televizoare, la care se raportează greşit majoritatea persoanelor publice de la noi, această atitudine este preţuită şi însuşită. Românii nu sunt euro-sceptici, sunt euro-indiferenţi. Cel mult pot ridica din sprânceană, căci pentru prea mulţi tărâmul Schengen este la fel de îndepărtat ca o plajă din Hawaii. Cât priveşte variaţia cu inducerea unui sentiment anti-german, este pierdere de vreme. În mentalul colectiv, Germania a fost, este şi va fi perceputa constant: cu o stimă rece. Indiferent câte "tălpi" teutone ne vor fi puse."
 
ADRIAN NĂSTASE: Basca Schengen (Jurnalul Naţional)
"În România, moda primăvară-vară, presupune, obligatoriu, basca Schengen. Este o bască de culoare portocalie, cu o insignă având trei litere M, C și V. Basca trebuie păstrată la îndemână și pusă pe cap de îndată ce, la Bruxelles, se stabilește directiva de modă pentru România. Anunțurile se fac de la Cotroceni. Lăsând gluma la o parte, câteva observații în legătură cu tema Schenghen: Accesul în spațiul Schengen reprezintă pentru România un drept iar pentru partenerii noștrii din UE o obligație, conform Tatatului de aderare. Dreptul nostru era exigibil de la momentul îndeplinirii condițiilor tehnice, ceea ce s-a realizat (cu un efort de peste un miliard de euro, inclusiv prin firma franco-germană EADS). Din acel moment, obligația tuturor partenerilor noștri era prioritară, indiferent dacă purtam bască, dacă ei aveau probleme cu alegerile interne, sau cu imigranții din Africa, Asia, Patagonia sau din Commonwealth. Pentru noi, problema accesului în Schengen se punea și se pune de drept, nu "prioritar" indiferent de pe cine vrea Băsescu să pună la conducerea Parchetelor, a PDL, a Curții Constituționale, în general la "conducerea" statului său "de drept"."
 
MIHAI PÂLŞU: Efect ARMAGHEDON 0215: Presupusa amantă a lui Gelu Oltean se dă Elena Udrea (Puterea)
"Cum era de aşteptat, ARMAGHEDON 0215 a produs multă vâlvă în mediile implicate în textul ce se referă cu precădere la presupusa activitate ilegală a şefului DGIPI, Gelu Oltean. Am primit multe telefoane pe această temă. Culmea, aproape toţi apelanţii s-au arătat mâhniţi de faptul că premierul Victor Ponta a căzut în capcana şmecherilor care îl înconjoară şi l-a numit pe Gelu Olteanşef la DGIPI, cu grad de secretar de stat. De asemenea, toţi, dar absolut toţi, au confirmat, pe zona lor de muncă, informaţiile din ARMAGHEDON 0215. Totuşi, cel mai ciudat apel a venit marţi, 5 martie 2013, pe la ora 10.00, din partea doamnei Monica Prejmereanu, purtător de cuvânt al CSM. După ce s-a asigurat că vorbeşte cu subsemnatul, doamna Prejmereanu m-a ameninţat că mă dă în judecată dacă nu iau măsuri, în doi timpi şi trei mişcări, ca numele ei să fie şters din conţinutul documentului pe care noi l-am catalogat drept ARMAGHEDON 0215. Am întrebat-o care este supărarea. Doamna Prejmereanu mi-a spus că informaţia cuprinsă în text, cum că domnia-sa ar avea relaţii extraconjugale cu şeful DGIPI, Gelu Oltean, este total neadevărată. I-am reamintit doamnei că nu eu am scris textul; că, în preambul, m-am arătat sceptic cu privire la veridicitatea tuturor informaţiilor; că unele afirmaţii cuprinse în ARMAGHEDON 0215 şi preluate din media s-au dovedit, în timp, neadevărate."
 
LAURENŢIU MIHU: Se minte mult pe Schengen? Câteva dovezi (România Liberă)
"Disputa pornită de la lipsa sprijinului occidental pentru stabilirea unei date privind aderarea României la Schengen, fie şi în două trepte, s-a transformat la Bucureşti într-o periniţă  locală care-i va urmări mult timp pe melomanii din UE, aceiaşi care fac posibil, chiar şi în vremuri grele, “Concertul european”. Dar cum din declaraţiile unor miniştri şi parlamentari ai puterii se înţelege că prea puţin îi mai interesează pe oficialii români fineţurile occidentale în materie de diplomaţie, rămâne totuşi de văzut ce va înţelege “poporul” şi cum se va poziţiona în următoarea perioadă. Până acum, majoritatea nu s-a dovedit deranjată de criza de sistem în care, începând cu vara lui 2012, au fost aruncate justiţia şi însuşi statul român doar pentru a garanta accesul în funcţii guvernamentale, parlamentare şi administrative a unor personaje corupte, dar şi pentru ca fondurile publice să poată fi accesate ocolind cu spor standardele de eligibilitate care funcţionează la nivel european. Pentru corecta informare a celor mulţi e important de precizat că în mesajele transmise în ultimele zile se ascund câteva capcane majore."
 
ADRIAN VASILESCU: România îşi poate juca mai bine cartea exportului (Ziarul Financiar)
"Cifrele exportului sunt încurajatoare. Chiar şi soldul balanţei comerciale - care continuă să fie negativ, importurile costând mai mult decât câştigăm din exporturi - s-a îmbunătăţit considerabil. Dacă, în 2008, deficitul balanţei comerciale era de 19 miliarde de euro, în 2012 a scăzut la 7,3 miliarde de euro. Pentru că exporturile au crescut mai repede decât importurile. România îşi poate juca însă mai bine cartea exporturilor. Cum anume? Nu-s deloc puţini cei care văd stimularea exporturilor exclusiv prin… deprecierea leului faţă de euro. Pe termen scurt, acest stimulent ar putea avea unele efecte benefice. Nu însă şi pe termen lung. Aşa că e nevoie de alte căi, mai sigure, pe care să meargă ţara noastră pentru a face din export un stâlp puternic, care să susţină o creştere economică sănătoasă. Lecţia din anul 2000 n-ar trebui uitată. Atunci, factorii economici, pe verticală şi pe orizontală, atât la nivel "macro", cât şi "micro", au înţeles un fapt esenţial: acela că investiţiile constituie temelia în stare să susţină edificiul creşterii economice. Până la urmă, şi exporturile tot de investiţii depind. Dar trenul exporturilor, ca să meargă în ritm optim, are nevoie de mai multe locomotive puternice. E cert: între aceste locomotive nu se numără competitivitatea câştigată prin deprecierea monedei. România are nevoie de competitivitate prin calitate; prin vocaţia lucrului bine făcut."