6 Mar 2015 - 09:00

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

OCTAVIAN ANDRONIC: Punctul pe Y. Dimensiunile pălăriei lui Hellvig (AMOS News) 
"Localităţi întregi, vestite pentru soliditate şi stabilitatea oamenilor săi au rămas pustii sau au încăput pe mâinile reprezentanţilor altor etnii, fără vocaţia construcţiei şi a protejării patrimoniului. Puţinii rămaşi – şvabi din Banat şi saşi din Transilvania – nu reuşesc să compenseze prin calităţile lor importantul deficit de civism generat de exod. Klaus Iohannis este, poate, cel mai reprezentativ model de neamţ cu suflet românesc, care a înţeles că înainte de a aparţine unei etnii, aparţine unei civilizaţii care şi-a pus, în secole, amprenta asupra viziunii şi sentimentelor. Această dublă calitate l-a purtat până pe cea mai înaltă treaptă a administraţiei naţionale şi nici România nu are a se jena de faptul că un ne-român îi este preşedinte, şi nici Iohannis că este preşedintele unei Românii în care spiritul nemţesc nu este încă preponderent în mentalitate."
 
PETRE BARBU: Câţi bani face conştiinţa ta? (Adevărul) 
"De aceea lauzi, de aceea critici, pentru că „eşti plătit“! Şi-o să te doară, pentru că tu nu eşti plătit de nimeni! Dar cum să dovedeşti asta? E cam greu în România de azi să-ţi exprimi admiraţia, pentru că imediat vei fi luat la întrebări: ce urmăreşti, cine te-a pus?, unde vrei să ajungi?, vrei o funcţie?, ce anume te leagă de cel pe care-l lauzi? Apoi, vine verdictul: eşti plătit! E mai uşor să critici fără argumente, să fii o paraşută, chiar mizerabilă, să dai de pământ, să arunci cu rahat, aici lucrurile sunt simple, dacă te comporţi aşa, atunci chiar eşti plătit, nicio problemă, stai în hazna! E mai greu să critici cu argumente. Pentru a formula argumente îţi trebui inteligenţă, dar şi multă muncă pentru a-ţi face „temele“ cu seriozitate. Totuşi, vei ajunge în aceeaşi hazna cu aceia care nu caută argumente şi dovezi, cu aceia ale căror conştiinţe sunt deja cumpărate." 

IULIAN CHIFU: PULSUL PLANETEI. Putin se teme, oficial, de o revoluţie colorată la Kremlin (Evenimentul Zilei)
"Miercuri a avut loc o reuniune a Consiliului de Securitate al Rusiei. Pentru admiratorii teoriei conspiraţiei, nu, nu a fost planificat concomitent cu CSAT. Nici nu ştiu dacă cineva de la Kremlin a aflat de această coincidenţă. Reuniunea a avut drept scop o trecere în revistă a ameninţărilor la adresa Federaţiei Ruse, în formula asumată de către Vladimir Putin, pe baza percepţiei decidenţilor statului rus. Ei bine, în mod oficial, Putin a anunţat că se teme de o revoluţie colorată organizată din exterior în Moscova."   

LELIA MUNTEANU: Bibi - încă un discurs de magician (Gândul)
"Discursul de ieri al premierului Netanyahu, rostit în faţa Congresului american, a fost - cum era de aşteptat – magistral. A stârnit aplauze de la primul cuvânt, bine ales - “mulţumesc”, până la ultimul cuvânt – “mulţumesc”. Bibi rămâne unul dintre ultimii mari retori al Orientului Mijlociu. Ca să nu cazi sub vraja lui, trebuie să-l reasculţi la rece. Cui s-a adresat? Americanilor, în primul rând, punând pe acelaşi plan Iranul cu aşa-zisul Stat Islamic. Aparent, o gogomănie politică: şiiţii iranieni luptă contra sunniţilor din Statul Islamic, atât în Siria, cât şi în Iran. Dacă însă ne gândim bine, a fost cea mai bună formula de a capta oprobriul opiniei publice, care conform sondajelor vede Iranul ca pe un pericol mult mai mic decât Statul Islamic. Iranul a fost definit de premierul israelian, pe înţelesul tuturor, ca un Stat Islamic care deţine bomba atomică. Apoi, tonul a devenit aproape liric, vorbitorul lăsându-se purtat pe aripile propriei retorici: “Persanii au încercat să distrugă poporul israelian acum 2.500 de ani (referirile patetice la istoria foarte îndepărtată, cu invocarea unor episoade care par a se fi petrecut ieri, sunt redutabilele sale arme discursive, n. n.)."

IONUŢ BĂLAN: Taxare fără infrastructurare (Jurnalul Naţional)
"Un rocker pe care-l ştiu de mult mi-a povestit că într-o dimineaţă mergea agale împreună cu un englez pe stradă, după o noapte complicată, şi străinul l-a întrebat unde se îndreaptă la acea oră toate acele maşini. Românul i-a răspuns că oamenii în costume şi taioare care stau la coadă în automobilele pe care ar vrea să le aibă orice european sunt corporatiştii care lucrează în nordul Bucureştiului. N-aş vrea să folosesc această discuţie ca un pretext pentru a relua editorialul “Corporaţia te vrea prost”. E vorba de altceva. În Pipera sunt multe clădiri înalte, care adăpostesc sediile unor multinaţionale, ar fi putut fi şi mai multe, cam câte sunt în Varşovia, dacă am fi listat la bursă companiile de stat, după cum remarca directorul unei bănci, dar nu aceaste e problema, ci că infrastructura nu s-a îmbunătăţit în aceeaşi măsură."

ALIN BURTESCU: Turiştii nemulţumiţi ai puşcăriilor (Puterea)
"Cei cu care soarta nu a fost prea darnică şi care au de calculat şi ultimul leuţ pentru o vacanţă caută păreri despre hotelul sau pensiunea pe care şi-au ales-o ca destinaţie. E plin internetul de review-uri. De ce fac asta? Simplu, să nu ajungă să plătească pentru a dormi într-o cocină. Zeci de mii de nemulţumiri se pot regăsi pe site-urile de specialitate, plus plângeri la autorităţi. În cele mai multe cazuri nu se întâmplă nimic, unităţile de turism infect fiind deschise an de an. De ceva timp, prin arestul preventiv şi puşcării au ajuns persoane de rang superior simplilor muritori ce se cazează în libertate la două margarete. Şi bineînţeles că au apărut supărările legate de condiţiile din închisori. „Sunt sub orice critică, inumane”, „Se încalcă drepturile omului”, „Nu sunt la nivelul UE” se strigă de după gratii de către foşti demnitari şi oameni de afaceri."

LAURENŢIU MIHU: Diaspora, umilită şi păcălită până la capăt (România Liberă)
"Şiretenia PSD şi vicelnia lui Victor Ponta sunt ca două noduri gordiene. În strânsoarea lor, reforma legislaţiei electorale se sufocă cu aceeaşi rapiditate cu care distinsul premier s-a dovedit de-atâtea ori capabil să promită, chiar şi trezit din somn: „voi face” şi „voi drege”! Când în noiembrie 2014 a trecut prin două tururi de scrutin prezidenţial, România a încheiat democraticul proces electoral cu o palmă groasă peste obrazu-i fin şi cu o imagine, în plan extern, îndeajuns de şifonată pentru ca îndreptarea ei să fie imposibilă fără eforturi herculiene."

SORIN PÂSLARU: Banii nu circulă în economie. Banii stau pentru că oamenii se tem. Nicio politică monetară nu poate alunga teama (Ziarul Financiar)
"„Nu circulă banii în economie. Oamenii nu au curaj să dea drumul la bani.“ Nu de puţine ori businessul „simte“ mai bine şi decât Banca Naţională indicatori macroconomici care altfel ar părea foarte arizi. Este şi cazul unuia dintre cei mai experimentaţi oameni din turismul românesc, Carmen Pavel, acţionar la J’info Tours, o companie prezentă de 25 de ani pe piaţă. „Avem creştere economică, anul trecut s-a văzut o revigorare a afacerilor din turism ca urmare a majorării salariilor, probabil, în sectorul public, însă preocuparea noastră este că banul nu se învârte în economie. Oamenii sunt rezervaţi să cheltuie, chiar dacă ar avea posibilitatea, iar această situaţie are consecinţe negative pentru toată lumea. Banii trebuie să circule, de-asta au fost înfiinţaţi“, a spus ieri Pavel la ZF Live."

Format: 

Topic: