10 Iul 2019 - 08:00

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic. Remaniere sau restructurare? (Punctul pe Y)
"Probabil că, deocamdată, nici una nici alta. Din simplul motiv că peisajul politic al puterii este suficient de brăzdat de feluritele coduri galbene și roșii lansate de binevoitori din interior și din exterior, ca să mai aibă nevoie de o vijelie care să ia și acoperișul Guvernului. În ambele variante problema care se pune este aceea a dezdragnizării structurilor. Pentru ca o asemenea operațiune să poată avea loc ar trebui să înceapă de la vârf, pentru că doamna Dăncilă rămâne deocamdată principalul exponent al sistemului, dacă putem vorbi despre așa ceva. Or nu se pune niciun moment problema ca domnia sa să fie remaniată sau restructurată, pentru un motiv cât se poate de simplu: are imunitate. Imunitatea de a trebui să rămână la putere. O retragere a sa nu ar mai putea repeta scenariile din cazurile lui Grindeanu și Tudose, pentru că la tabloul de comandă nu mai este cel pe care alegerile l-au dotat cu puteri depline - minus aceea de a putea fi el însuși premier. Deci, doamna Dăncilă se află în fața unei operațiuni de-a dreptul chirurgicale: cu toate cele 17 trupuri de miniștri pe mesele de operație, să decidă cui îi prelungește existența prin conectarea la aparate și cui nu."

Ion M. Ionita: Moartea unui Spitzenkandidat (Adevărul)
"Niciunul nu a reuşit să-i ia locul lui Jean-Claude Junker (centru), deşi au fost favoriţi FOTO EPA-EFE În seara în care Ursula von der Leyen intra ca breaking news în presa mondială ca urmare a nominalizării ei, la Bruxelles, pentru preluarea preşedinţiei Comisiei Europene, o mică dramă se petrecea, la 400 de kilometri distanţă, pe holurile Parlamentului European de la Strasbourg. Cât timp se înjură taberele din PSD, guvernează cineva România? Manfred Weber, Spitzenkandidat-ul Partidului Popular European, anunţa în faţa jurnaliştilor prezenţi că trăieşte cea mai tristă zi din cariera sa politică, o zi în care un principiu a fost abandonat, la fel cum propria lui familie politică îl abandonase pe el cu numai câteva zeci de minute înainte. Cu nouă luni în urmă, Manfred Weber, bavarezul din fruntea grupului PPE din Parlamentul European, pleca drept favorit în câştigarea poziţiei de viitor preşedinte al Comisiei Europene. În noiembrie, popularii, reuniţi în congres la Helsinki, băteau în cuie ceea ce se ştia: Weber devenea oficial Spitzenkandidat, adică cel care urma să preia preşedinţia Comisiei Europene dacă partidul său, PPE, se va situa pe prima poziţie în alegerile europene care urmau să vină în mai 2019. Victoria PPE s-a întâmplat, la un scor mai mic, e adevărat, dar nominalizarea lui Weber nu s-a mai făcut."

Dan Constantin: Corvetele, start cu întârziere (Jurnalul National)
"Licitația pentru corvete s-a încheiat la început de iulie, deși erau toate condițiile ca anunțul privid rezultatul acestei achiziții să fi fost făcut anul trecut, în 15 noiembrie. Romtehnica, desemnată să deruleze procedura în numele Ministerului Apărării, a intrat într-un joc al amânărilor care, iată, a durat aproape opt luni. Cei avizați aveau informații încă din 15 noiembrie  că anunțarea câștigătorului era doar o formalitate deoarece condiția de adjudecare fără dubii - prețul cel mai mic - nu dădea loc la interpretări. Francezii de la Naval Group aveau cea mai bună ofertă de preț, așa încât nici Damen-Olanda, nici Fincantieri-Italia, nu mai puteau să răstoarne criteriul de bază al licitației. Ce a urmat după 15 noiembrie? Primul element-șoc, care arăta că „E ceva este putred în Danemarca”, vorba lui Shakespeare, a fost demisia surprinzătoare a ministrului Apărării. Fifor nu accepta să intre într-un joc periculos de falsificare a rezultatelor competiției și a ales să facă un pas în lateral. Au urmat alte turbulențe și mai greu de înțeles în jurul acestui contract de dotare a forțelor navale care se ridică la 1,2 miliarde euro."

Florin Budescu: Trotinetele electrice, pericolul din trafic (Romania Libera)
"Mă număr printre primii trotinetişti care au făcut asta în Bucureşti. Atunci când vorbesc despre trotinete, mă voi referi (pentru început) la trotineta mecanică clasică, nu la trăsnaia asta, care a apărut de vreun an prin marile oraşe ale României. Pentru cine râde acum de mine, crezând că autorul acestor rânduri şi-a pierdut minţişoarele sale şi a dat în mintea copiilor, mergând pe trotinetă, îl informez că greşeşte. Există trotinete clasice, la care „dai talpă” - cum se spune, construite pentru oameni maturi, nu pentru copii. În Occident, ele sunt numite „scooter”. În al doilea rând, ceea ce pare din afară o joacă de copii e în realitate un sport foarte solicitant. Trebuie să respecţi o serie de reguli şi să fii foarte atent, altfel faci accident. Nu e de joacă deloc. Trotineta are roţi mici, nu e ca bicicleta. Orice dâmb sau mică groapă, care nici nu sunt simţite de bicicletă, e o provocare pentru un trotinetist. Roata mică a trotinetei se comportă cu totul altfel, iar trotineta te aruncă de pe ea de nu te vezi. Mai e o diferenţă faţă de bicicletă: trotineta este mult mai solicitantă fizic. După cinci kilometri pe trotinetă – care oricum reprezintă un efort fizic remarcabil, pentru avansaţi, eşti stors. Cu bicicleta, poţi pedala prin toată Capitala, fără probleme."

Sorin Pâslaru: Un program Apă-Canalizare-Gaz metan pentru 90% din cele 8,5 mil. locuinţe din România este adevăratul program de convergenţă pentru România cu Uniunea Europeană, şi nu programul de aderare la zona euro (Ziarul Financiar)
"Pentru a asigura o continuitate a creşterii economice de cel puţin 5% pe an în anii următori, economia românească trebuie să îşi folosească ceea ce are la îndemână - spaţiul rural şi al micilor oraşe, unde până acum investitorii nu au ajuns. Cea mai mare diferenţă între România şi nu atât vestul Europei, cât grupul ţărilor de la Vişegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria) este nivelul de dezvoltare a spaţiului rural. La noi este în rămas în Evul Mediu, la ei este ca la oraş. Marile oraşe precum Bucureşti, Cluj, Iaşi sau Timişoara sunt deja în Occident. Miza de acum încolo, până măcar la intrarea în zona euro, este recuperarea decalajelor din micile oraşe şi cele 3.000 de comune. La vest de Tisa 95% din locuinţe au gaze, apă şi canalizare, nu numai electricitate. La doar o oră de mers de Bucureşti sau chiar mai puţin, intri într-o altă lume, iar utilităţile sunt încă un vis."

Format: 

Topic: