12 Feb 2016 - 10:00

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

OCTAVIAN ANDRONIC: Punctul pe Y. Documentul!!! (AMOS News) 
"Îngrijorat, l-a contactat pe co-preşedintele Crin şi i-a relatat cazul. Au decis de comun acord că amatorul de foloase necuvenite trebuie scos urgent din dispozitiv. Dar, pentru ca supărarea acestuia să nu fie prea mare, l-au numit în CA-ul de la CFR, ca să aibă, totuşi, din ce trăi. Cu această declaraţie pe proprie răspundere, Ponta se livrează singur, pe tavă, aceloraşi organe. Păi, dacă a fost sesizat, informativ, de ce nu a sesizat, la rândul său organele care aveau competenţa să cerceteze şi să lămurească problema? Procedând în felul în care a procedat nu s-a transformat el însuşi într-un complice al acţiunilor ilegale ale lui Isar? Ba, mai mult: în loc să i se facă vânt la mare distanţă de obiectul năravurilor sale, acela a fost recompensat cu o sinecură consistentă."
 
CRISTINA HERMEZIU: Adversitatea barbară. Cazul Vintilă Horia (Adevărul) 
"Dezbaterea recentă din jurul cazului complex şi delicat „Vintilă Horia – criminal de război?“ a suscitat, pe lângă poziţii argumentate şi de o civilitate intelectuală şi morală exemplară, o cantitate uriaşă de comentarii virulente, în special pe forumul Adevărul. Interpretînd legi, documente, situaţii, potrivit propriilor valori intelectuale şi morale, uneori şi cu har stilistic, autorii dezbaterii, domnii Andrei Pleşu, Eugen Simion şi Basarab Nicolescu, pe de o parte, şi domnii Alexandru Florian şi Radu Ioanid, pe de altă parte, ne aşază nesperat într-o normalitate a dialogului public, chiar în jurul unor subiecte discordante. O reverenţă, deci. În subiectele controversate, cordialitatea intelectualilor e în sine un mesaj şi premisa că desluşirea va fi posibilă." 

ALECU RACOVICEANU: Liviu Dragnea, te rog lasă-mă să mai spun o dată: Ce mustață de chelner comunist ai! (Evenimentul Zilei)
"Multe lucruri nu vom mai putea să le spunem de acum încolo. De fapt, multe deja nu mai aveam voie să le rostim, restricțiile sunt tot mai multe, tot mai generalizate și scârbos este că, sub scutul interdicțiilor pe care le importăm prostește din afară, unii încearcă și să-și rezolve câteva probleme personale. Prin afirmația din titlu, de exemplu, nu încalc noua lege, dar dacă nu îi puneam numele inițiatorului Legii defăimării sociale și spuneam doar „Ce mă enervează ăștia cu mustață de chelner comunist care au ajuns să facă legi” o încurcam. Bag mâna-n buzunar și marchez amenda la casierie." 

LELIA MUNTEANU: Jurnaliştii străini, chemaţi la ordine de Knesset (Gândul)
"Astăzi, Luke Baker, şeful biroului Reuters de la Ierusalim şi preşedintele Asociaţiei Presei Străine, a fost chemat/convocat la Subcomisia pentru Politică Externă şi Apărare din Knesset (Parlamentul israelian) pentru a participa la o audiere pe tema partizanatului corespondenţilor de presă. Nu e prima oară când înalţi oficiali israelieni – din Parlament, Guvern. Armată – acuză presa străină de părtinire, mergând până la a-i reproşa că compromite lupta antiterorism. Se întâmplă atunci când relatările de la faţa locului, de regulă din teritoriile palestiniane, nu consună cu propaganda de la Ierusalim. După ultimul război din Fâşia Gaza, de exemplu, jurnaliştii străini (câteva sute prezenţi la faţa locului) au fost învinuiţi că relatează distorsionat şi părtinitor. Hamas nu fusese  înfierat pe cât ar fi dorit liderii israelieni."

ELENA CRISTIAN: De ce se tem băncile (Jurnalul Naţional)
"Marile bănci sunt în fibrilaţie. Chiar dacă, oficial, nu fac front comun, strategia adoptată duce în aceeaşi direcţie: „ori legea dării în plată, ori noi”. Ameninţările sunt cât se poate de directe, primele bănci din sistem fiind dispuse să meargă până la tăierea creditării ipote-care/imobiliare, doar-doar or scăpa de legea-sperietoare. Săptămânal, mai apare câte o acţiune aproape extremă, condimentată cu înţelegerea - cu care ne-am obişnuit deja - manifestată de Banca Naţională a României. Cea care, în trea-căt fiind spus, a manifestat aceeaşi înţelegere şi când piaţa a fost invadată de împrumuturi-le în franci, şi când creditul cu buletinul făcea ravagii, şi când împrumuturile în valută erau mult prea periculoase din cauza riscului de depreciere a mone-dei naţionale. Aşa încât nu e de mirare că BNR lasă de înţeles că are alte lucruri mai impor-tante de făcut, iar atunci când trebuie să spună ceva, evident că este de partea băncilor." 

EDUARD IVASCU: Din criză în criză (Puterea)
"Crize multiple au prins din nou din urmă Europa, iar Bruxelles-ul este tot în pană de soluţii. Valul de migranţi din Orientul Mijlociu, ameninţarea unei noi crize economice mondiale, creşterea explozivă a populismului în ţările membre, pachetul de negociere pentru evitarea Brexit sau chestiunea haosului cronic din Grecia, sunt doar câteva dintre “bătăile de cap” cu care se vor confrunta liderii europeni la summit-ul din 18-19 februarie. La toate acestea se adaugă şi o gravă criză de imagine a instituţiilor europene, întărită de previziunile sumbre ale unor nume grele precum Kaplan, Soros şi alţi guru ai gândirii şi afacerilor mondiale care cântă prohodul Uniunii Europene. Nu este pentru prima dată când UE se confruntă cu mai multe crize simultan, iar ideea că dificultăţile de acum îi vor aduce sfârşitul este probabil exagerată, însă lipsa de soluţii şi  ineficienţa care se manifestă la Bruxelles sunt o realitate. Cel mai recent exemplu, criza refugiaţilor."

RAZVAN CHIRUTA: Panseluțele care ne iau votul (România Liberă)
"Când vom înceta să mai fim superficiali atunci când ne alegem conducătorii? De fiecare dată când nimeresc cu mașina într-o groapă, cam la fiecare 500 de metri, sau într-un canal prost nivelat, cam la fiecare 100 de metri, mă întreb cum a putut fi validat din nou Sorin Oprescu, în 2012, prin votul majoritar al bucureștenilor. Și nu înțeleg ce i-a orbit pe alegători astfel încât acest doctor care a transformat Capitala într-un șantier abandonat să fi fost favorit pentru un nou mandat în 2016 dacă nu-l oprea din cursă DNA."

SORIN PASLARU: Sunteţi pregătiţi pentru -0,5% dobândă la depozitele bancare pe trei luni? (Ziarul Financiar)
"Cât de probabil este ca România să aibă dobânzi negative? Analiştii: România nu va experimenta dobânzi negative la depozite cât timp creditarea se bazează pe depozite
Băncile din România plătesc astăzi dobânzi de 0,1%-0,6% pentru depozitele pe o lună sau trei luni ale persoanelor fizice şi juridice şi întrebarea este cât va mai dura ca şi România să experimenteze scenariul unor dobânzi negative. De neimaginat în urmă cu doar 10 ani, posibilitatea ca banca să perceapă pur şi simplu o taxă la depozit în loc să îl bonifice poate deveni o certitudine inclusiv în România, unde deflaţia domneşte de câteva luni şi există semnale serioase că va mai dura cel puţin până la jumătatea anului."

Format: 

Topic: