Publicat: 12 Martie, 2013 - 10:27

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi...
 
OCTAVIAN ANDRONIC: Principiul trestiei: îndoiala! (AMOS News)
"În metafora MRU-istă, vântul ar trebui identificat cu majoritatea parlamentară actuală care a cam spulberat plantaţia de trestie a PDL. Învinşi la urne, într-un mod de-a dreptul ruşinos pentru un partid care a stat la putere aproape cinci ani, democrat-liberalii se îndoaie acum, care cum pot. Unii n-au rezistat nici măcar prognozei auto dinainte de alegeri, precum Frunzăverde, care şi-a luat toată organizaţia cu el şi s-a îndoit primul spre liberali. A fost cea mai spectaculoasă defecţiune e acestei perioade, fostul ministru fiind considerat unul dintre pilonii de bază ai partidului băsist. Stănişoară, al doilea om din ierarhia actuală a PDL, după Blaga, dă o lovitură mortală animalului rănit care este formaţiunea portocalie, dezertând la un inamic care-l aşteaptă cu braţele deschise. Mulţi dintre colegii săi foşti şi actuali s-au mirat: Stănişoară poza în cel mai înverşunat duşman al liberalilor şi ai lui Antonescu, folosind recent la adresa lor termeni a căror reproducere îl pune într-o situaţie delicată: “Nu mă regăsesc în proiectele propuse de Blaga, Udrea sau Macovei” – motivează fostul prim vice PDL, devenit al 32-lea vicepreşedinte PNL. Păi, de ce nu şi-a avansat propriul program? Oricum – după cum recunoaşte chiar Blaga – i s-a oferit tot ce-a vrut în partid. Ce nu i s-a mai putut oferi este însă exact ce caută la PDL: puterea."
 
DAN MARINESCU: Patriarhul Daniel şi Lady Gaga (Adevărul)
"Ieri, Adevărul a publicat un sondaj, realizat de INSCOP la comanda sa, din care reiese exact acelaşi lucru: încrederea în biserică este la 67 la sută. După sondajul CCSB, am scris un editorial intitulat ”De ce biserica se duce în jos”, în care am spus că motivele scăderii de popularitate a bisericii sunt aroganţa unor înalţi prelaţi, slaba implicare socială şi lipsa de transparenţă în problema banilor. Au fost atunci multe comentarii la articol, dar ne-au reţinut atenţia cele care ne explicau că e absurd să pretindem bisericii să se implice social concret, atâta timp cât rolul ei este eminamente unul spiritual. Adică biserica ne dă sfaturi, nu şcoli şi spitale. Însă noi credem cu încăpăţânare că toate acestea sunt legate. Nu poţi să-i aduci pe oameni pe calea cea bună dacă nu le dai exemple. Dacă vrei să-i convingi să-şi ajute aproapele, fă-o întâi tu, biserica. Nu e suficient să le-o predici la slujba de duminică, unde, conform purtătorului de cuvânt al BOR, este audienţă maximă."
 
SORIN IONIŢĂ: Victor Ponta vs. Nicuşor Constantinescu: cine are dreptate? (Evenimentul Zilei)
"Era inevitabil să se ajungă aici: guvernul are în faţă patru ani, nu câteva luni ca înainte de alegeri, şi nevoie ca de aer de finanţarea FMI, fără de care rămâne suspendat cu picioarele în aer înainte de jumătatea mandatului, precum personajul rău din desene animate. Or, FMI şi bunul simţ impun oprirea umflării plăţilor restante la primării şi judeţe, o practică uzuală acutizată recent: arieratele locale au crescut cu 40% doar din decembrie încoace. Când Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa, s-a luat zilele trecute în beţe cu ministrul pentru buget Voinea, nu e decât semnul că o tensiune cu miză mare răsuflă public: ideal, localii vor bani dar fără ca cineva să se uite peste umărul lor cum îi cheltuie; Finanţele, obsedate de controlul deficitelor, fac micro-management pentru fiecare leuţ, ignorând principiile de autonomie locală. Cine are dreptate? Amândouă părţile, în felul lor. Baronul Nicuşor arată, corect, că după legea română şi principiile Cartei Autonomiei Locale, semnată de noi, transferurile necondiţionate de tip cotă-parte din impozitul pe venit (IVG) şi sumele de echilibrare trebuie să fie chiar aşa: necondiţionate în utilizare, alocate după o formulă automată, destinate a compensa discrepanţele de venituri proprii între primării sau judeţe. A da instrucţiuni aleşilor locali pentru aceşti bani nu are suport legal."
 
RODICA CIOBANU: Instanţa de apoi pentru diplome (Gândul)
"Ca un deputat să propună o aberaţie s-a mai văzut, dar 27, într-un glas, mai rar. Şi, totuşi, în ţara unde numai cine nu vrea nu ajunge doctor în drept, se poate. Comisia de Învăţământ a Camerei Deputaţilor, condusă de radiosul Angel Tîlvăr (PSD), doctor în ştiinţe umaniste, a strecurat un amendament la Legea Educaţiei, care transferă de la universitate la „instanţa competentă” anularea diplomelor şi certificatelor de studii obţinute necinstit. Aceasta înseamnă că, dacă apar probe că X a plagiat în lucrarea de licenţă, rectorul nu-i mai poate anula diploma doar cu aprobarea Senatului universitar, ci va fi nevoit să aducă „dosarul” în faţa altor judecători. Frauda de care se face vinovat atât studentul, cât şi profesorii care au tolerat-o devine, astfel, mai greu de sancţionat. În stilul gângăvelilor legislative ale parlamentarilor specialişti, Comisia nu precizează cine este „instanţa competentă”. Să fie Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare? În cazul acesta, premierul ar trebui decăzut, urgent, din titlul de „doctor”, Consiliul stabilind încă de astă-vară că lucrarea acestuia este un „plagiat de tip copy-paste”. Să fie vorba de un tribunal format din magistraţi, cum dă de înţeles, într-o declaraţie pentru Realitatea tv, senatorul PSD, Cătălin Croitoru, membru al Comisiei de Învăţământ? El spune că „unii aşa-zis profesori şi ce mai sunt ei într-un consiliu de ăsta, care analizează” ar putea politiza „chestia”, pe când cu  instanţa „e mai greu”."
 
DAN CONSTANTIN: Pivniceru, mai fermă decât bărbaţii (Jurnalul Naţional)
"Mona Pivniceru, ajunsă ministru al Justiţiei după un şir de renunţări în plan profesional şi financiar, se arată a fi aceeaşi femeie fermă care nu se îndoaie la prima furtună. În dulcele ei glas moldovenesc care i-a scos pe mulţi elitişti din sărite a spus de-a lungul timpului adevăruri care nu au convenit în căldarea băltită a Puterii. A devenit o vedetă a ecranelor tv după o transmisie antologică de la o şedinţă a CSM. Mona Pivniceru i-a explicat lui Băsescu, venit să prezideze şi să domine Justiţia, că “republica” şi “cetăţeanul” sunt elementele din care se formează statul de drept prin intermediul legilor şi instituţiilor democraţiei. Vocea ei spartă, cu o dicţie perfectă, şi argumentele depănate ca într-o poveste de Ion Creangă au impus în câteva minute în faţa a milioane de oameni o femeie judecător care a făcut din preşedintele jucător un banal clănţănitor de vorbe goale. Rămas fără replică, în stilul lui agresiv şi ameninţător,Băsescu şi-a arătat “stofa” de dictator din care este croit – spunându-i că, dacă ar putea, ar aresta-o."
 
MIHAI PÂLŞU: Ce n-a reuşit Băsescu a izbutit răhăţelul Stănişoară: Dihonie în USL (Puterea)
"Câteodată, ipohondria liderilor de partid exemplifică expresiv ridicolul unei decizii politice dispuse fără nici o legătură cu viaţa urbei şi ne oferă şansa să ne prăpădim de râs pe seama celor care ne conduc ţara. Aşa se face, doamnelor şi domnilor, că liderii USL, Ponta şi Antonescu, au ajuns la dispute politice pe un subiect de hazna: cooptarea răhăţelului Stănişoară în PNL - şi nu oricum, ci la structurile de vârf! Venirea lui Mihai Stănişoară este puturoasă, aşa cum şi sosirea lui Iohannis a fost departe de aşteptările lui Antonescu, fiind, de fapt, un roquefort incolor, inodor şi insipid. Pesedeii cred însă că încorporarea răhăţelui Stănişoară este un atentat la „tronul” Uniunii! Liviu Dragnea a fost primul socialist care s-a arătat vădit deranjat de damful ce vine dinspre liberali în Biroul Permanent al USL. Vicepremierul consideră că intruziunea cu Stănişoară, provocată Uniunii de către Antonescu, i-a mânjit şi pe socialişti. Iar PSD nu este încântat să folosească mai multă hârtie igienică decât trebuie în această perioadă de stagnare economică."
 
GABRIEL BEJAN: USL şi NOUA ORDINE POLITICĂ din România (România Liberă)
"După conflictul dintre primarul Sibiului, Klaus Johannis (PNL), şi ministrul braşovean al Energiei, Constantin Niţă (PSD), pe tema viitoarei capitale a Regiunii Centru, asistăm acum la un schimb dur de replici între preşedintele liberal Crin Antonescu şi numărul doi din PSD, Liviu Dragnea. Secretarul general al PSD i-a reproşat lui Antonescu că a creat “o fisură” în USL prin racolarea unor membri importanţi ai PDL, precum Mihai Stănişoară. “Să ne gândim foarte serios dacă vrem să rupem USL sau vrem să îl păstrăm până în 2016", a spus nervos Dragnea. În replică, Antonescu a sugerat că partidul din care face parte baronul de Teleorman ar fi avut o atitudine mult prea cooperantă faţă de Traian Băsescu. Schimbul de replici pare cu atât mai surprinzător cu cât, la alegerile din decembrie, se părea că între cei doi s-a legat o strânsă prietenie, după ce Antonescu a ales să candideze la Teleorman, sub umbrela lui Liviu Dragnea, de frică să nu rateze intrarea în Parlament. La rândul său, secretarul general al PSD nu scăpat până acum nici un prilej să spună despre Antonescu că ar fi cel mai potrivit preşedinte pe care ar trebui să-l aibă România."
 
DORU LIONĂCHESCU: Din paradoxurile economiei. Stagnare economică fără şomaj (Ziarul Financiar)
"Proprietatea de stat este în România principalul canal de distrugere de valoare şi de utilizare ineficientă a capitalului. Sectorul public este totodată şi marele absorbant de forţă de muncă slab calificată, clientelară, delicat spus „comodă“, în multe locuri inutilă şi supraremunerată. La distanţă de doar câteva zile, Statistica a publicat doi indicatori care, luaţi separat, pot da impresia înşelătoare că România o duce bine: creştere economică marginală, dar pozitivă, de 0,3% anul trecut şi o uşoară reducere a şomajului până la 6,6%. Fiecare dintre cei doi indicatori luaţi individual dau semnale pozitive referitoare la performanţa economică şi au fost exploataţi politic intens de coaliţia guvernamentală drept cele mai recente dovezi că ţara e pe mâini bune. Din nefericire însă - aşa cum se întâmplă de multe ori în complicata analiză economică - deşi, luate separat, cele două numere sunt aparent bune, dacă le analizăm unul în contextul celuilalt rezultatul devine îngrijorător. În esenţă, o creştere economică anemică, subunitară arată mai degrabă stagnare, având în vedere că 0,3% este mai puţin de un sfert din creşterea de care am avea nevoie doar să ne acoperim dobânzile la datoria publică. Mai mult, corelată cu reducerea şomajului, această creştere anorexică demonstreaza limpede că atât capitalurile României, cât şi forţa de muncă sunt captive în sectoare cu productivitate redusă, fără capacitate de a genera valoare economică robustă."